Dan Vasile Constantin: conflict de interese la DGASPC

pietricica turism

dvc mesagerul 02Consilierul județean PSD Dan Vasile Constantin nu mai are nevoie de nicio prezentare. A vrut să fie de toate. Președinte al Consiliului Județean a și ajuns, chiar dacă a fost ejectat, fiind constatat incompatibil. A ajuns și prefect, pentru 4-5 zile, și iar a fost ejectat pe motiv de concurs ciudat și prezența drept candidat pe lista alegerilor ce trebuiau organizate de prefect. A vrut să fie vicepreședinte al Consiliului Județean și a stat la colț, așteptând punerea în operă a demisiei ordonate de partid din partea lui Dan Manoliu. N-a fost să fie, că Manoliu a revenit asupra demisie, tot prin ordin de partid. Posibila stare de incompatibilitate a celuilalt vicepreședinte, Emilia Arcan, l-a adus din nou în cărți și nu s-a sfiit să ceară plecarea acesteia, fie prin demisie, fie prin constatarea stării de incompatibilitate de către prefect. A pus și umărul la conspirația, nereușită, de declarare a lui Culiță Tărâță ca fiind incompatibil, căzând în capcana unor documente pe care n-a știut să le lectureze corect. Evident, toate aceste demersuri ne arată un om profund ancorat în realitățile județului și dornic să se implice în rezolvarea problemelor județului. Ce nu reușește Dan Vasile Constantin este să separe interesul general de interesul de partid și, mai ales, de interesul său, care poate fi considerat propriu sau în folosul unor persoane apropiate lui.

Interesele de la DGASPC

Interesele lui Dan Vasile Constantin la Direcția Generală pentru Asistență Socială și Protecția Copilului Neamț nu o au în vedere, în acest articol, pe doamna director general Cristina Păvăluță decât din funcția publică pe care o deține. Din poziția de director general, ea poate influența – sau bloca – contracte sau achiziții pentru instituție. Am scris multe articole despre modul în care DGASPC a găzduit tot felul de contracte dubioase, în care de multe ori au apărut oficiali din Consiliul Județean Neamț, în frunte cu președintele de la acea vreme, Vasile Pruteanu. Cu excepția sa, nimeni nu a fost deranjat în legătură cu neregulile semnalate, multe dintre ele grosiere. Asa că mai încercăm o dată, !!!!!!!!!! decupeaza !!!! cristina pavalutade data aceasta privind interesele din familie ale lui Dan Vasile Constantin. Ca orice instituție care se respectă, cea condusă de Cristina Păvăluță are, și ea, un parc auto important. Pentru rezolvarea problemelor inerente, la nivelul parcului auto s-a făcut apel, conform celor afirmate de șeful acestui parc, la societatea Efimex SRL Piatra Neamț. Pentru lămurirea tuturor aspectelor privind colaborarea cu Efimex, încă așteptăm toate documentele aferente. Până atunci, să remarcăm că Efimex are relații comerciale cu instituția condusă de doamna Păvăluță, care este subordonată Consiliului Județean Neamț, unde, prin votul consilierilor județeni, se stabilesc organigrama și bugetul instituției.

 Constantin la județ, Constantin la Efimex

efimex dan dvcCă Dan Vasile Constantin este consilier județean încă, știm cu toții. Că el a votat bugetul mare al județului anul trecut, inclusiv al Direcției doamnei Păvăluță, iarăși se știe. În momentul votului, nu a anunțat niciun fel de interese personale. Ce se cunoaște mai puțin la nivelul opiniei publice este faptul că la firma Efimex, care repară mașinile Direcției condusă de doamna Păvăluță, administrator și acționar este dl Emil Costel Constantin, fratele consilierului județean cu același nume de familie. O să spuneți că nu există niciun fel de problemă și că legea permite așa ceva. Ei bine, nu, legea nu permite asemenea lucruri, mai ales dacă fratele de la județ a aprobat bani, iar, în timp, fratele de la firmă a ajuns în posesia lor, chiar în urma unui serviciu prestat corect. Și asta în condițiile în care nu mai despicăm firul în patru cu privire la poziția ingrată a directoarei DGASPC în acest triunghi. Pentru lămurirea situației, ca să nu existe discuții, publicăm și un mic ghid de constatare a conflictului de interese.

Articolul 47 din legea 215 din 2001:

(1) Nu poate lua parte la deliberare şi la adoptarea hotărârilor consilierul care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local.

(2) Hotărârile adoptate de consiliul local cu încălcarea dispoziţiilor alin. (1) sunt nule de drept. Nulitatea se constată de către instanţa de contencios administrativ. Acţiunea poate fi introdusă de orice persoană interesată.

Observăm că definiţia conflictului de interese în sfera administrativă este, în cele mai multe cazuri, mai restrictivă decât cea dată în sfera penală (de exemplu, în penal conflictul de interese este sancţionat până la gradul 2, pe când în administrativ doar până la gradul 1). Excepţia o constituie prevederile aplicabile consilierilor locali şi judeţeni, unde definiţia conflictului de interese merge până la gradul 4. Această situaţie a fost generată de refuzul de a reforma noţiunea de conflict de interese la momentul când s-a adoptat legea ANI. Pentru situaţiile reglementate penal, atunci când sunt întrunite condiţiile enumerate în art. 2531 sau de alte infracţiuni speciale, norma penală are prioritate şi va înlătura de la aplicare norma administrativă. De altfel, în legea Agenţiei Naţionale de Integritate se prevede expres că inspectorii de integritate trebuie să sesizeze organele de urmărire penală atunci când, din cercetările lor, rezultă indiciile săvârşirii unor infracţiuni.

Ar fi fost normal ca, tot în sfera dreptului administrativ, să fie reglementată şi situaţia în care folosul obţinut nu este de natură patrimonială, ci personală. Totodată, în definiţia conflictului de interese intervin noţiuni care ţin mai degrabă de sfera incompatibilităţilor (vezi art. 79 (l) lit b). Tehnica legislativă este deficitară şi îngreunează interpretarea coerentă a textelor legale.

Legea 393 din 2004 privind Statutul aleşilor locali:

Art. 75. – Aleşii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru:

a) soţ, soţie, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv;

b) orice persoană fizică sau juridică cu care au o relaţie de angajament, indiferent de natura acestuia;

c) o societate comercială la care deţin calitatea de asociat unic, funcţia de administrator sau de la care obţin venituri;

d) o altă autoritate din care fac parte;

e) orice persoană fizică sau juridică, alta decât autoritatea din care fac parte, care a făcut o plată către aceştia sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestora;

f) o asociaţie sau fundaţie din care fac parte.

 Grade de rudenie și afinitate

Pentru a nu exista confuzii, vom defini care sunt gradele de rudenie și de afinitate. Gradul de rudenie se aplică după cum urmează:

  • gradul I: fiul și tatăl
  • gradul II: fraţii
  • gradul III: unchiul şi nepotul de frate
  • gradul IV: verii

Relaţia de afinitate apare între un soţ/soţie și rudele celuilalt soţ/soţie. Gradul de afinitate este luat în calcul astfel:

  • gradul I: mama și soția fiului acesteia / soacra și nora
  • gradul II: cumnatele și cumnații
  • gradul III: unchiul și soția nepotului de frate
  • gradul IV: verii, soții și soțiile acestora

Consilieri judeţeni

Articolul 77 din Legea 161/2003 nu permite consilierilor judeţeni să ia parte la deliberarea şi adoptarea de hotărâri dacă au un interes patrimonial în problema supusă dezbaterii. Interesul poate fi personal sau prin soţie/ soţ, afini sau rude de până la gradul al patrulea inclusiv.

Aceștia trebuie să își prezinte interesele personale la începutul ședinţei dacă participarea la luarea deciziei ar aduce beneficii personale, pentru soţ/soţie, afini sau rude de până la gradul la patrulea inclusiv. Acest fapt se concretizează în anunţarea potenţialului conflict și abţinerea de la vot, fapte care se consemnează în procesulverbal al ședinţei (art. 77 (2), Legea 393/2004).

Hotărârile adoptate prin încălcarea acestei prevederi sunt nule de drept. Nulitatea se constată de către instanţa de contencios administrativ. Acţiunea poate fi introdusă de orice persoană interesată.

Diferența între conflicte de interese și incompatibilităţi

Una dintre cele mai frecvente probleme care se manifestă, atât în sistemul administrativ, cât şi în mass media, este confuzia care se creează între conflictul de interese și incompatibilitate. Dacă pentru existența unui conflict de interese persoanele publice trebuie să ia o decizie care să influențeze un interes personal, pentru a se afla într-o situație de incompatibilitate un oficial public nu trebuie să ia nicio decizie, fiind suficient faptul că ocupă concomitent două sau mai multe funcții al căror cumul este interzis de lege.

Valentin BĂLĂNESCU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.