Alte super afaceri la Troleibuzul

Societatea Troleibuzul SA, unde Consiliul Județean este acționar majoritar, a fost de-a lungul timpului, o mină de aur pentru diverși angajați. În mandatul trecut, când conducerea societății era asigurată de duo-ul Constantin Hociung director și Adriean Chirilă director economic, au existat mai multe achiziții de servicii (consultanță, tot felul de imprimate și piese de schimb) care, în realitate, ar fi fost achiziționate doar pe hârtie. Ar fi vorba despre mai multe firme care nu mai funcționau, dar care au emis facturi și chitanțe de încasare a banilor de la societatea Consiliului Județean. În edițiile trecute vorbeam despre relația privilegiată cu o societate din Sâncraiu de Mureș și cu una din București. Astăzi continuăm periplul nostru cu alte exemple semnificative, despre care specialiștii de la Finanțe spun că ar fi produs pagube pentru Troleibuzul. Ce nu poate înțelege cineva care nu face parte din sistem este faptul că o parte dintre oamenii care aprobau aceste ”achiziții” și plăți se mai află la butoanele societății.

Afaceri cu societăți fără declarații depuse la Fisc

O simplă verificare prin sondaj a documentelor de la Troleibuzul SA pentru perioada 1 ianuarie 2009 – 31 decembrie 2011 ducea la o constatare simplă: societatea Consiliului Județean avea de declarat o diferență de impozit pe profit de 33.072 lei, plus accesorii calculate de 24.081 lei. Sumele proveneau tocmai din achiziții de servicii față de care inspectorii au avut suspiciunea, bazată pe indicii reale, după cum s-a putut citi și în materialele publicate deja, că nu au fost efectuate, dar au fost achitate cu multă grabă. Schema ar fi funcționat simplu: o factură pentru ceva piese de schimb, chitanță în aceeași zi și, cu complicitatea mai multor persoane din Troleibuzul, piesele dispăreau în hățișul de acte și reparații. Banii dispăreau și ei.

Un caz aparte îl reprezintă niște servicii prestate de o societate cu numele Meridian Consulting. Valoarea acestor servicii pentru perioada controlată este de 60.924 de lei. Ce spune organul de control, pe scurt: ”Menționăm că, în timpul inspecției fiscale s-a procedat (…) la exercitarea dreptului de apreciere asupra serviciilor realizate de S.C. Meridian Consulting și care, conform evidențelor Ministerului Finanțelor Publice, nu are depuse declarații și deconturi de TVA la organul fiscal teritorial, pentru perioada verificată, nu au fost prezentate la control: situații de lucrări, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piață sau orice alte materiale corespunzătoare care să demonstreze că serviciile au fost efectiv prestate (…). Astfel (…) s-a estimat că aceste servicii nu au fost efectiv prestate.” Mergând pe aceeași logică, s-a stabilit că și TVA-ul de 11.576 lei a fost dedus incorect de către Troleibuzul.

O altă societate pentru care a existat suspiciunea că nu ar fi prestat serviciile plătite generos și rapid de Troleibuzul a fost SC Media Trust SRL, căreia i-au fost achitați 7.603 lei. Nici aici nu au fost găsite situații de lucrări sau alte documente care să demonstreze existența serviciilor. 2.900 de lei, reprezentând TVA dedus incorect și impozit pe profit aferent acestor cheltuieli, ar fi trebuit returnați statului de societatea Consiliului Județean. Nici această societate nu a fost găsită în evidențele ministerului ca având declarații și deconturi de TVA la organul fiscal teritorial.

Sarabanda suspiciunilor

SC Ylana Desing SRL București apare, și ea, în lista firmelor suspectate că ar fi emis facturi pentru produse care nu ar fi fost livrate. Se vorbește despre o factură în valoare de 3.960 lei aferentă unor agende. Pe lângă factura amintită, mai există cel puțin una, de o valoare mai mare, 4.712 lei, tot pentru agende, care nu a intrat la controlul prin sondaj sau care nu a fost considerată suspectă. Cert este că firma bucureșteană are ca obiect principal de activitate ”fabricarea altor articole de îmbrăcăminte” și pentru anii 2011 și 2012 nu mai are depuse situații financiare la vedere. Până în 2009, avea 11 salariați, după care, în 2010, a rămas doar cu unul (1!).

Altă societate din București, SC Rocris 2006 Universal SRL, cu obiect de activitate ”comerț cu amănuntul de produse alimentare, băuturi și tutun”, a vândut pentru Troleibuzul piese de schimb, în valoare descoperită de 7.643 lei. Și în acest caz există suspiciuni că s-au schimbat doar acte, piesele neexistând decât pe hârtie. Probabil că inspectorii fiscali au fost convinși și de faptul că societatea a fost radiată de la Registrul Comerțului începând luna aprilie 2011, iar o factură pentru Troleibuzul este datată decembrie 2010. Este inutil să amintim că banii s-au eliberat de la casieria Troleibuzul fără se specifice exact cine a fost persoana de la firma furnizoare care a încasat banii.

Luxicord SRL București poate fi și ea considerată ca un furnizor suspect de piese de schimb pentru societatea Troleibuzul. Specializată în ”fabricarea încălțămintei”, societea a vândut piese de schimb în valoare de 3.712 lei, iar inspectorii fiscali au conchis sec: ”s-a estimat că aceste piese de schimb nu au fost efectiv aprovizionate”. Sigur este, în schimb, că au fost plătite și banii au ieșit de la Troleibuzul. Societatea bucureșteană, spun cei de la Fisc, a fost declarată inactivă începând cu 11.06.2009, ca urmare a neîndeplinirii obligației de a depune declarațiile fiscale. Altfel spus, cei de la Troleibuzul au mai găsit o societate cu probleme de la care ar fi cumpărat piese de schimb care cu greu pot fi găsite.

Cine sunt vinovații ?

La finalul acestui serial, apare firesc o întrebare: cine sunt vinovații? Dacă toate aceste societăți prezentate de noi nu au livrat piesele de schimb sau nu au efectuat serviciile respective, este clar că la Troleibuzul a existat o rețea care a sifonat banii societății. Altfel nu puteau fi scoși bani din casieria Troleibuzul SA. La valoarea respectivă, nu se putea ca directorul Constantin Hociung să nu știe despre plăți. La fel și directorul economic Adriean Chirilă. Pentru piesele respective, era nevoie de întocmirea unor bonuri de magazie, bonuri de consum etc., deci alți oameni care știau că, de fapt, piesele nu există. Dacă lucrurile stau așa, rezultă că la Troleibuzul conducerea de atunci a acționat, voit și conștient, împotriva intereselor societății, ale acționarilor ei, cu Consiliul Județean în frunte. Evident, mai apare și întrebarea ce s-a făcut cu banii respectivi. De ce reprezentanții în AGA ai Consiliului Județean nu au raportat nimic despre situație plenului consiliului, dacă au fost informați? Noul consiliu de administrație mai are încredere în directorul economic? Dar în angajații care se presupune că știau despre tranzacțiile suspecte?

AGA și CA-ul nu au fost informații

Președintele Consiliului de Administrație, dl. Ion Năstase, ne-a declarat că de la instalarea sa în funcție nu a fost informat cu privire la aspectele semnalate de Mesagerul de Neamț, dar că, la prima întâlnire, va cere date și explicații. A fost de acord cu noi că situația, așa cum am prezentat-o, este gravă și de natură să ridice semne de întrebare cu privire la veridicitatea tranzacțiilor și a onestității celor care aveau drept de semnătură la acea dată. În privința directorului economic Adriean Chirilă, ne-a putut spune doar că probabil anul acesta va ieși la pensie.

Un membru AGA contactat de noi, nu-i dăm numele din motive strategice, a avut o reacție demnă de consilierii județeni pe care-i doare-n cot de ceea ce au de făcut: „Nu știu, nu am auzit, vom analiza, vorbiți cu dl. Năstase, sigue el știe” au constituit laitmotivul discuției, care ne-a demostrat, încă o dată, că distanța dintre vorbe și fapte la nivelul consilierilor este uriașă. Chiar și atunci când se străduiesc să nu greșească nimic, votând doar cum le spune partidul, prin iluștrii săi conducători.

Valentin BĂLĂNESCU