Secția de Poliție Rurală Crăcăoani are în grijă comunele Crăcăoani și Grumăzești, fiecare cu 3.400-3.500 de locuitori, Bălțătești și Agapia, ambele cu 2.400-2.500 de suflete, și Ghindăoani, cu doar 1.500 de săteni. „Situația operativă” vine mai toată de la Crăcăoani, unde trăiesc peste 900 de țigani, în punctul Prund. „Unii mai și muncesc”, spune comisarul Daniel Dumitrache, șeful secției. „În perioada asta sunt la plantat, de exemplu, ca să aibă ce tăia de Crăciun. Dar eu zic că se vor potoli cu brazii, pentru că Direcția Silvică «prețuiește» un brăduț la 500 de lei. Acum trebuie să mergem să ridicăm un condamnat la un an și jumătate de închisoare. E un țigan din Prund și a fost prins cu 10 brazi tăiați. Dacă a primit așa o pedeapsă, cred că și alții se vor învăța minte. La brazi, că în rest oricum vor mai fura. Nu e îngrijorător, dar nu e nici ca la Agapia, unde sunt 600 de măicuțe. E bine că țiganii nu sunt violenți și au totuși respect pentru poliție. Am avut noroc de domnul Gelu Ciofu, care e șef de post de 16 ani aici și i-a ținut sub control”.
Tot țiganii, dar nu neapărat localnicii, se ocupă cu păcălirea bătrânilor cărora le bat în poartă cu pretextul că au ceva de vânzare sau că vor să cumpere grăunțe, nuci sau animale. Uneori vin doar în recunoaștere. S-a întâmplat la Ghindăoani, unde niște indivizi de etnie s-au dus la un bătrân și i-au vândut grăunțe, ocazie cu care au văzut unde ține banii. Peste două zile i-au bătut din nou în poartă, zicându-i că ar vrea să-i cumpere vaca. În timp ce unul din ei s-a dus cu bătrânul în grajd, să vadă animalul, celălalt a operat, apoi a dat semnalul și interesul pentru vacă a dispărut subit. La fel și banii.
Campanie preventivă cu poștașul
„În Ghindăoani sunt zeci de bătrâni singuri și din 5 case, 3 sunt pustii”, spune comisarul Dumitrache. „Nu mai știu cum să-i conving să fie prudenți și să nu se lase păcăliți. Am făcut niște fluturași cu recomandări și i-am dat poștașului, să-i împartă odată cu pensiile. Din păcate, rezultatul activităților de prevenire este foarte slab. Ori e vorba pur și simplu de ghinion: din 10 bătrâni, 6 bagă la cap, iar țiganii nimeresc la al șaptelea. Și mai avem o problemă cu bătrânii, mulți dintre ei cu vederea foarte slabă. Prindem autorii și chemăm părțile vătămate la recunoaștere. Dacă nu văd bine și nu stau grozav nici cu memoria, nu mai recunosc hoțul. Eu am probe și, dacă păgubitul o ține pe-a lui, că nu ăla e autorul, mai du-te cu dosarul la procuror dacă poți! Se ajunge în situații de-a dreptul penibile, când victima practic ține cu ursul, ca să zic așa. Plus că e foarte greu acum să probezi un infractor și din alt punct de vedere. Nu mai poți faci o percheziție nici dacă cetățeanul este de acord. Păi, eu prind hoțul în flagrant, la al doilea transport de exemplu, și nu pot să intru la el în casă să văd ce-a cărat deja, dacă nu am autorizație. Până obțin hârtia, el a cărat bunurile în pădure. Nu pot proba decât ce-am constatat la flagrant și, atunci, primul gând al păgubitului este că am făcut un pact cu infractorul. Păi, ce să creadă bietul om, dacă lui i-a furat de 5.000 de lei și eu am constatat de 2.000?”
Cel mai vechi dosar, rezolvat după doi ani
În decembrie 2011, cinci indivizi mascați au intrat peste doi bătrâni în casă, i-au legat fedeleș și le-au luat două telefoane mobile, pentru că nu aveau decât 5 lei, toți banii lor. Bătrânii s-au speriat groaznic și nu au reținut niciun indiciu, așa că ancheta a pornit exact de la zero. În ianuarie 2014, doi dintre făptași au fost dovediți. Unul era deja în penitenciar la Iași, pentru un furt comis la Fălticeni. Polițiștii de la Crăcăoani au aflat că trebuie să fie eliberat, așa că s-au dus și l-au așteptat la poarta închisorii ca să-l aresteze din nou. Al doilea este și el arestat acum. De la el a fost recuperat un telefon și predat bătrânei. „Cu două săptămâni înainte de a da lovitura, cei doi fuseseră la bătrâni să le vândă covoare și atunci s-au hotărât să-i atace”, a declarat comisarul Dumitrache. „De aceea este foarte important ca oamenii să nu aibă încredere în necunoscuți și să nu deschidă ușa oricui, pentru că unii nu au alt scop decât de a examina locul și a ochi obiectele care ar putea fi furate. Nu sunt multe astfel de fapte, avem în 3 ani cam 100 de furturi pe toată secția, dar de ce să fie?”.
O femeie a câștigat ulița și și-a ridicat vecinii în cap
Pe harta criminogenă a Secției Crăcăoani sunt doar două puncte roșii, care indică stări conflictuale ce trebuie monitorizate. Una este în satul Magazia, unde o femeie a câștigat în instanță ulița pe care stă, a făcut gard și și-a ridicat în cap 20 de vecini. Oamenii folosesc un drum ocolitor ca să ajungă acasă, iar când se enervează – și se enervează pe rând -, mai strică gardul. Urmează plângerile la poliție, firește.
Al doilea punct roșu este la Agapia, unde a fost dărâmată casa preotului Florin Marin, în decembrie 2012, la capătul unui lung șir de procese cu mănăstirea. Oamenii din sat s-au uitat cu groază cum se transformă o casă în moloz în câteva ore. E mare îngrijorare în sufletele lor, pentru că vreo 60 de săteni au procese cu mănăstirea în prezent. „Nu se știe cum va soluționa instanța cauzele, dar, dacă va da dreptate mănăstirii, așa cum a fost cu preotul, este clar că în ziua în care se va da sentința trebuie să fim acolo”, a punctat comisarul Dumitrache.
Granița dintre secții trece prin parcarea mănăstirii
Dacă la Agapia hotărârile instanței sunt sfinte, la Sihla călugării ascultă de oamenii de rând. Și de polițiști. Principala problemă în zonă erau spargerile de mașini, mai ales autoturismele parcate într-un loc în pădure, în drum spre Peștera Sfintei Teodora, fiind țintele hoților. Polițiștii au vorbit cu fețele bisericești și călugării au pus niște pietroaie mari, de sute de kilograme, în locul respectiv, așa că turiștii nu mai au de ales și-și lasă mașinile în parcarea mănăstirii. Nici acolo nu este foarte sigur, ba chiar au fost prinse câteva grupuri de spărgători de mașini până acum.
„Pare un lucru banal, dar, când vii de la Constanța să vizitezi mănăstirile din Moldova și te trezești cu geamul spart la mașină, ca să fure ăla o borsetă în care aveai trei poze și o hartă, ții minte toată viața cum ai mers sute de kilometri fără geam și cât te-a costat”, spune șeful Secției Crăcăoani.
„Până a pune părinții bolovanii, hoții stăteau ascunși în pădure și auzeau discuțiile dintre turiști. «Unde sunt banii», «pune poșeta în torpedo» – lucruri din astea, care îi ajutau să se orienteze. Acum, care are de furat se duce la parcare și dă lovitura la întâmplare, dar e clar că o geantă, un bagaj, un rucsac, orice lucru lăsat la vedere poate fi o tentație. Dacă se comit spargeri, e norocul lui Preda (n.r. șeful Secției de Poliției Rurală Târgu Neamț), că mănăstirea e a mea, dar parcarea e a lui. Acolo este granița dintre secții, ce să-i fac?”.
[quote align=”center” color=”#999999″]”Din 10 bătrâni, 6 bagă la cap, iar țiganii nimeresc la al șaptelea. Și mai avem o problemă cu bătrânii, mulți dintre ei cu vederea foarte slabă. Prindem autorii și chemăm părțile vătămate la recunoaștere. Dacă nu văd bine și nu stau grozav nici cu memoria, nu mai recunosc hoțul. Eu am probe și dacă păgubitul o ține pe-a lui că nu ăla e autorul, mai du-te cu dosarul la procuror dacă poți! Se ajunge în situații de-a dreptul penibile când victima practic ține cu ursul”[/quote]
Cristina MIRCEA
