La Piatra Neamț avem un tablou aproape complet al unei pasiuni, numită HANDBAL, cultivată cu grijă de generația fraților Bursuc, de Costică Rusu, Adrian Pitaru, Leonard Bibirig, Dumitru Samson sau ”Pufi” Căescu, care au transmis mai departe pofta lor de victorie. Dacă, în trecut, era o platformă chimică la Săvinești, care sponsoriza echipa, abonată, parcă, la titlul de vicecampioană națională, în tribune, cu genunchii la piept și pumnii strânși pentru FibrexNylon, a crescut o generație nouă de handbaliști, care țintesc an de an finalele campionatului național de juniori. Pentru asta, sunt dispuși să lupte până și contra metehnelor din Federația Română de Handbal. Pentru echipele soților Rita și Stelian Bursuc, spre exemplu, au fost 6 titluri naționale, în ultimii 10 ani, toate pe terenuri străine. În absența unor sponsori, handbalul masculin respiră în Piatra Neamț nu datorită promisiunilor făcute de Cristian Gațu, la inaugurarea Sălii Polivelente de pe Calea Romanului, nu datorită politicienilor, ci datorită unor profesori consacrați la nivel național, ce activează la Liceul cu Program Sportiv din Piatra Neamț. N-au protestat în fața Prefecturii, când salariile le-au fost tăiate nejustificat, deși au avut performanțe, ci și-au văzut de antrenamente și jocuri.
Pas cu pas, către marea finală

Doar Dan Gavril, directorul LPS Piatra Neamț, alături de Luminița Ciocârlan, șefa catedrei de handbal, fosta glorie a Fibrexului, Costică Rusu, profesorii Cazacu, rudele și apropiații sportivilor și-au așteptat cu bucurie vicecampionii la Complexul Unic, locul unde mereu handbalul juvenil din Piatra Neamț poposește cu medalii.
În numele tatălui

În campionatul actual, a visat să fie din nou campion, dar a obținut mențiunea, regăsindu-se împreună cu Alexandru Popovici, în cel mai bun șapte al turneului. Alexandru Dedu și Sorin Toacsen, reprezentanții FRH, au acordat premiul pentru cel mai bun handbalist unui jucător de la Rom Cri Brașov. Este de trei ori campion național și o dată vicecampion cu LPS Piatra Neamț. Medaliile la această școală de elită din România sunt ca handbalul în familia Bursuc, firești. Vin să completeze munca de ani de zile a unor oameni care nu sunt plătiți regește și a căror muncă nu este valorificată mai departe la echipele de seniori. Ultimul exemplu: eliminarea României de către Finlanda. Poate tocmai de aceea, copii, precum Rareș Bursuc, care încă mai au orgoliu, vor mult mai mult. Vor să joace finala campionatului, vor glorie, faimă, sinonime cu imposibilul în România handbalistică de astăzi. Crede „din tot sufletul” în șansa handbalului la Piatra Neamț, dar i-a spus unuia dintre idolii săi, Aron Palmarsson, că speră să fie coechipieri la Kiel, într-o zi. S-au întâlnit cu ocazia meciului jucat de Islanda, la Piatra Neamț contra României, anul trecut. ”Nu-mi vine să cred că se poate organiza un turneu final de campionat la Piatra Neamț. Am impresia, uneori că nu ne mai iubește nimeni, în afară de familie și prieteni”, mărturisește, trist, Rareș.
Familia Bursuc, în topul antrenorilor din România
Profesorul Stelian Bursuc a fost mai rezervat în acest an. A avut mult de muncă atât cu juniorii I, cât și cu juniorii II. Mulți dintre jucători fac antrenamente atât la echipa juniorilor I, cât și la cei mici. Au fost obiective fixate pas cu pas, de la meci la meci, de la turneu la turneu, pentru a nu încărca emoțional juniorii cu speranțe. Stelian Bursuc are experiența anilor trecuți, când titlurile naționale s-au cucerit în urma unor reprize de prelungire. ”Cea mai dramatică a fost cea disputată în 2010 cu Universitatea Transilvania Cluj. Atunci a fost nevoie de patru reprize de prelungiri pentru a ne adjudeca finala și titlul național la juniori III. A urmat finala din 2011, dar atunci au fost doar două reprize, dar și atunci am evoluat în fața gazdelor. S-a jucat la Făgăraș, într-o săliță de aproximativ 400 de locuri, plină-ochi cu susținători ai echipei gazdă. Inclusiv primarul orașului a ținut să vină la meci pentru a încuraja echipa gazdă”, își amintește Stelian Bursuc. ”Anul ăsta am trăit finala în semifinala jucată contra gazdelor de la Rom Cri Brașov. Am fost lăsați la un moment dat în doar trei jucători de câmp și am vrut să cer explicații oficialilor, pentru arbitrajul meciului. N-am vorbit urât, dar m-am trezit bruscat. Soția și toată banca de rezerve a sărit în jurul meu să mă protejeze. Atunci am știut că nu vom pierde. Din păcate, am simțit că, psihic și fizic, băieții dăduseră totul, iar în finală n-au mai putut să atingă vârful de formă de acum patru ani”. Profesorul Stelian Bursuc spune că antrenementele cu grupa mare au început de la vârste fragede, când copii au deprins primele tehnici din handbal: ”Această generație a început munca pe când copiii erau în clasa a II-a și a IV-a. Mai întâi au lucrat cu dl profesor Costică Rusu, cei născuți în 1994 sunt crescuți și pregătiți de dânsul. Selecția este foarte importantă, cu cât o faci mai bine, cu atât rezultatele se văd în timp. La noi, în Piatra Neamț, un rol important l-a avut și Festivalul de minihandbal școlar care se organizează în cadrul Zilelor Orașului. Prima ediție a avut loc în 1998, la școala nr. 3 și, de 13 ani încoace, reușim să găsim elevi talentați, care sunt selecționați și încurajați să facă performanță”.
Stelian Bursuc s-a declarat mulțumit de titlul de vicecampioană națională, obținut în acest an, având în vedere puținii bani pe care i-a avut la dispoziție, dar și atmosfera ostilă în care a trebuit să joace, la Târgoviște, contra echipei din Moreni, ori la Brașov, contra gazdelor. Poate tocmai aceste aspecte fac, însă, medaliile mai strălucitoare.
[message_box title=”LOTUL JUNIORI I AL LPS PIATRA NEAMȚ” color=”red”]Alexandru Bucătaru, Alexandru Mășcan și Tudor Calistru – portari, Sebastian Stelea, Claudiu Agafiței, Adrian Călian, Sebastian Soroceanu, Rareș Bursuc, Alexandru Popovici, Cosmin Chirilă, Antonio Pătrunjel, Eduard Dascălu, Mihai Teodorescu și Vlad Barbălată – jucători de câmp, cu Rita și Stelian Bursuc pe banca tehnică.[/message_box]
Cristi SOROCEANU





