Comunicatul de presă difuzat de Hidroelectrica, luni, 21 iulie 2014, în legătură cu profitul pe primele 6 luni, producea efecte în presa on-line chiar în cursul acelei zile. Raportarea celui mai mare profit brut semestrial consemnat vreodată (509 milioane lei), mai mare cu 28 milioane lei decât profitul brut înregistrat de companie în perioada similară a anului trecut, când înregistrase tot un record al profitului (481 milioane lei), n-avea cum trece neobservată și, mai ales, necomentată. Acest rezultat financiar a fost obținut pe fondul reducerii semnificative a veniturilor companiei în primul semestru al anului 2014, față de perioada corespunzătoare din 2013, respectiv cu 110 milioane lei, de la 1,6 miliarde lei la 1,49 miliarde lei, în condițiile în care prețul mediu de tranzacționare al energiei în piață a scăzut, cota producției din celelalte resurse regenerabile a crescut, iar consumul de energie s-a redus. Având în vedere contractarea întregii producții de energie bugetată pentru 2014, implementarea în continuare a măsurilor de redresare economică prevăzute în planul de reorganizare, diminuarea permanentă a gradului de îndatorare, precum și investirea fondurilor proprii în proiecte de retehnologizare caracterizate de un randament tehnic și financiar ridicat, se arată în comunicat, există toate premisele necesare pentru ca, la sfârșitul anului, să se obțină un rezultat financiar similar celui din 2013. Anul trecut a înregistrat un profit brut de 902 milioane lei (peste 200 milioane de euro), după o pierdere cumulată de 693 milioane de lei în 2011 și 2012.
Cu o cifră de afaceri depășind 3 miliarde de lei în 2013, față de 2,4 miliarde de lei în 2012 și active contabile de circa 20 miliarde de lei, Hidroelectrica s-a clasat pe locul 3 în topul celor mai profitabile 100 de companii din România.
Realizarea unui profit mai mare din vânzări mai mici, în primul semestru, a inflamat rapid o seamă de spirite și voci care au combătut vehement reducerea investițiilor și a cheltuielilor cu mentenanța, „văzând” în aceste decizii explicația profitului. La rândul său, Remus Borza, practician coordonator al EURO INSOL SPRL, administratorul judiciar al companiei, nu a rămas dator, oferind explicații chiar în cursul zilei de luni.
Supărat foc, aproape indignat, Remus Borza a declarat de la bun început: „Am constatat, cu oarece amărăciune, că un rezultat absolut istoric înregistrat de o companie a statului a fost comentat de unii care n-au nici în clin, nici în mânecă cu acest domeniu. Dar, sigur, la români, nu trebuie să ne mai surprindă, toți ne pricepem la femei frumoase, la fotbal, la politică și mai nou la energie. Sunt foarte mulți «specialiști» pe zona asta și fiecare simte nevoia organică de a-și da cu părerea. Vreau să răspund celor care comentează în necunoștință de cauză și au pus acest rezultat de excepție pe seama diminuării bugetului de investiții. E deranjant că și la un ziar de business nu se înțelege un lucru și se persistă în aceeași eroare pe care am corectat-o de mai multe ori. Spun în termeni foarte simpli, ca să înțeleagă toată lumea: bugetul de investiții, că e mare sau că e mic, nu are de-a face cu contul de profit și pierdere. Nu influențează rezultatul financiar al companiei. Puteam să am un buget de investiții în 2014 de 400 milioane euro și n-aveam nicio reflectare în rezultatul financiar, după cum puteam să am zero lei bugetul de investiții și nu aveam nicio modificare. Investițiile se duc pe capitalizare, nu pe rezultatul financiar. Asta-i o chestiune elementară pe care o știe un student de la ASE. Au acreditat ideea că așa a reușit Borza să obțină profit, tăind de la investiții și de la mentenanță. E o primă eroare”.
În continuare a subliniat din nou ce omit contestatarii săi: „O atare teză mai cuprinde un mare neadevăr pentru că Hidroelectrica – e bine să se știe – e cel mai mare investitor din România ultimilor 24 de ani. Hidroelectrica e, nu altă firmă – nu Petrom, nu Dacia, nu Ford. Peste 3 miliarde de euro au fost alocați pe investiții din 1990 încoace! Arătați-mi, numiți-mi cinci firme din România, din cele peste 730.000 de societăți înregistrate la Registrul Comerțului, care, în ultimii 3 ani de zile, au bugete de investiții anuale de peste 200 milioane euro! Că Hidroelectrica avea 350 milioane în 2011 și în 2010 cam tot atât, e altă discuție”. Strict pe partea de investiții, a adăugat: „Acum bugetul de investiții e în jur de 200 milioane euro. Diferența între 200 și 350 milioane prăduiau. E diferența până la acele prețuri de 18 ori mai mari decât piața practicate de 487 de firme, multe din ele c-o existență parazitară, care au contaminat Hidroelectrica în ultimii 10 ani. Facem la fel de multe investiții cu bani mai puțini pentru că nu mai acceptăm, nu mai permitem adaosuri comerciale mergând de la 3 până la de 18 ori mai mari decât piața. Facem investiții care profită companiei Hidroelectrica și nu SRL-urilor de partid, baronilor, că-s băieți deștepți. Spuneam din vara lui 2012 că la Hidroelectrica s-au aciuat nu 10 băieți, ci 500 de băieți deștepți. Vă mai aduceți aminte că spuneam că cel mai deștept băiat era chiar statul român. Acești 500 de băieți deștepți nu puteau prolifera fără o complicitate cel puțin tacită din partea statului. Nici contractele cu traderii de energie, nici contractele de întrajutorare cu (termocentralele – n.a.) Turceni, Rovinari, Craiova, nici tariful absolut aberant al apei uzinate (80 milioane euro anual), nici situația discriminatorie pe care Hidroelectrica o are în ultimii 5 ani pe piața reglementată, nu puteau să aibă loc fără o implicare politică din partea celor care conduceau compania și erau numiți politic”.
[message_box color=”red”]Principalele influențe care au contribuit la înregistrarea rezultatului financiar foarte bun în primele 6 luni ale anului sunt reprezentate de:
- un control mai riguros al costurilor operaționale: în primul semestru, cheltuielile cu serviciile prestate de terți au fost reduse cu 22%, iar cheltuielile cu remunerația personalului s-au diminuat cu 13%, în raport cu nivelurile din aceeași perioadă a anului trecut;
- diminuarea gradului de îndatorare financiară: în perioada ianuarie – iunie 2014 cheltuielile cu dobânzile au fost reduse cu 60% față de perioada corespunzătoare din 2013, ca urmare a scăderii datoriilor către bănci cu 43% în intervalul iunie 2013 – iunie 2014. Datoria societății față de bănci s-a redus cu 625 milioane euro – de la 841 milioane euro la 20 iunie 2012 la 216 milioane euro la 30 iunie 2014.
Performanța financiară din semestrul I a fost obținută pe fondul unui cadru legislativ ostil care a indus în sarcina societății:
- cheltuieli anuale suplimentare în valoare de 150 milioane lei sub forma impozitului pe construcții speciale (taxa de stâlp – n.a.);
- venituri anuale reduse cu 60,4 milioane lei, ca urmare a ordinelor ANRE de suplimentare a cantității anuale de energie livrată pe piața reglementată cu 1,3 TWh, pe fondul diminuării prețului practicat pe această piață cu 8%.
Hidroelectrica a continuat și procesul accelerat de reducere a serviciului datoriei financiare și pe 30 iunie 2014 a închis un alt credit de investiții, de 75.000.000 euro, contractat de la Citibank International Plc. în 2009. În 2014 a închis mai multe credite de investiții și linii de credit în valoare de 231 milioane lei: ING Bank – 31 milioane lei, Alpha Bank – 80 milioane lei, Banca Transilvania – 120 milioane lei.
În aprilie 2014 a rambursat anticipat și creditul de investiții contractat de BERD în valoare de 110 milioane EURO (este vorba de creditul luat pentru retehnologizarea CHE Stejaru – n.a.).Soldul creditelor de investiții urmează a fi redus cu încă 39 milioane euro până la sfârșitul anului curent, ca urmare a decontării la termen a tuturor ratelor scadente în semestrul II.
[/message_box]
Cât privește performanța financiară, nu s-a zgârcit la amănunte. „Veniturile au scăzut, într-adevăr. Sper într-o ușoară stabilizare a prețului, în jur de 170 lei/MWh, dar evident nu mai e prețul din 2012. Vindeam în octombrie 2012 cu 267 lei și n-aveam energie pentru câți mușterii erau la poartă. Era și secetă, în fine… Rezultatul vine și din reducerea cu zeci de milioane de euro pe an a dobânzilor plătite la bănci. La 841 milioane euro, cu o dobândă medie de 6%, însemna vreo 50 milioane euro în fiecare an. Am avut un credit pe care l-am închis în iunie, la Citibank, cu 7,5% dobândă pe euro. La un moment dat, băncile au fost destul de vocale, pe urmă au tăcut, pentru că Hidroelectrica a fost un client foarte bun, care n-a întârziat o zi, o oră, un minut, și care a plătit dobânzi grase la creditele angajate. Costurile financiare s-au redus din diminuarea liniilor de credite. Am închis foarte multe din creditele de investiții și asta înseamnă costuri financiare mai mici. Am optimizat soldul actual, în sensul că am renegociat dobânzile, am renegociat comisioanele. A început să crească și lichiditatea. De la un cash-flow negativ de 783 milioane lei în 2012, am ajuns la plus 66 milioane lei pe cash-flow, dar lichiditatea e mult mai mare. Vorbim de vreo 600 milioane lei disponibilități bănești proprii pe care le-avem plasate în depozite. Facem inclusiv depozite over-night, peste noapte, mai ales sâmbăta și duminica, acestea generând venituri suplimentare. Am redus cheltuielile de exploatare, vedeți și cheltuielile cu forța de muncă din comunicat. S-au redus cheltuielile cu mentenanța fără a periclita exploatarea în siguranță a agregatelor. Faci profit și prin măsuri discutabile, dureroase dacă privim din perspectivă socială, dar absolut necesare. Altminteri vom ajunge în situația de incapacitate de plată a Complexului Energetic Hunedoara, situație care se poate repeta la anul la Complexul Energetic Oltenia. Ceea ce am făcut noi, dacă ar fi fost replicat la Hunedoara și Oltenia, altfel ar fi stat lucrurile astăzi. Ei și-au făcut iluzii că va interveni Guvernul, să le preia datoriile sau să asigure servicii tehnologice în sistem, dar ei nici nu sunt în stare. Un agregat hidro intră în funcțiune în 2-3 minute, unul termo în 7-8 ore. Degeaba le dai lor servicii tehnologice dacă nu pot să le asigure, dacă nu pot interveni în timp real…”, a detaliat Borza.
Inevitabil, s-a ajuns la subiectul legat de mentenanțele asigurate de Hidroelectrica Serv, companie înființată anul trecut prin fuziunea celor opt Hidroservuri. Remus Borza punctează: „Anul acesta, pe lângă alocările bugetare pe investiții pe Stejaru, pe Vidraru, pe Bretea, Răstolița, Racovița și Dumitra, avem și cei 40 de milioane euro pe mentenanțe. Că nu mai sunt 100 de milioane ca în 2011? Uitați, Hidroelectrica Serv n-a murit, dar nu mai finanțează cele 200 de «lipitori» proprii. Chiar dacă Hidroelectrica Serv e copilul nostru de suflet, trebuie să înțeleagă și cred că a înțeles că nu vom da alocări bugetare pentru propriile lor nevoi, ci după nevoile noastre concrete”.
Dacă tot a deschis subiectul cu încă un lot de băieți deștepți, cei cu marile lucrări de investiții și alții asociați lor, acesta va fi prezentat separat săptămâna viitoare, când veți afla ce li se pregătește, dar și alte probleme cu care se confruntă Hidroelectrica.
Borza zice…
„Hunedoara, la 220 lei/MWh preț de cost, și Oltenia la 180 de lei/MWh, evident nu mai stau în piață. Noi am luat măsuri și vom ajunge, sper, la anul, până 31 decembrie 2015, la 120 lei preț de cost. În acel moment, vom fi competitivi și la export.”„Energia, infrastructura și agricultura trebuie să reprezinte cei trei vectori de creștere economică sau piloni de stabilitate socială. Până la urmă, păpica-i de bază. Curent, acuma, nu vedeți, orice prost știe să facă. Nu toți știu să-l vândă. Cu asta ne confruntăm și noi. Hidroelectrica va trebui să dezvolte capabilități să vândă mai mult decât produce. Noi vom deschide birouri și la Budapesta, și la Belgrad. Din trimestrul IV, vom fi activi pe piețele din Ungaria și Serbia ca agent de trading.”
„La instanțe, când intri pe chestiuni tehnice, i-ai pierdut pe judecători. Din păcate n-avem niște instanțe specializate nu neapărat pe energie, dar pe industrie.”
„Decât să am o listare la bursă ca Electrica, mai bine ca Hidroelectrica, mai târziu.”
Noi restructurări la Hidroelectrica Serv
– Ce-i cu «lipitorile» de la fostele Hidroservuri?
La Hidroelectrica și la fostele Hidroservuri proliferau găști de băieți deștepți, fiecare pe orice – pe fibră optică, pe vopsit garduri, pe pus pavele, pe vidanjat. Se găsea orice pentru toată lumea la prețuri astronomice. N-a murit și nici n-o să moară Hidroelectrica Serv. O s-o calificăm să presteze și alt gen de lucrări, inclusiv pe partea de construcții civile, de montaj, de automatizări, activități care în mod tradițional erau prestate de alții, de greii pe care i-am nominalizat. Avem tot interesul s-o calificăm. Este propria noastră ccompanie, suntem unic acționar și, dacă e să dăm un ban, prefer să-l dăm unei companii la care suntem acționari să luăm și noi niște dividende. Cele 200 de companii din spate practic devalizau Hidroservurile și, prin intermediul lor, Hidroelectrica. La 40 milioane euro poți să faci mentenanță mai mult decât suficientă pe toate agregatele.
– Înseamnă că se vor mai restructura încă o dată? În formula actuală nu cred că rezistă la o reducere de buget de la 100 la 40 milioane euro.
Se vor restructura, evident. Au fost 2.603 salariați la 1 octombrie anul trecut, la momentul ăsta sunt în jur de 1.980, iar până la sfârșitul anului trebuie să ajungă la 1.600 de salariați. La anul, probabil vor mai pleca încă 200 de salariați. Dar și de la Hidroelectrica au plecat săptămâna trecută 123 de salariați
– Cât mai stați la Hidroelectrica? Să știe și cei de la Hidroelectrica Serv.
Nicio zi mai mult și nicio zi mai puțin. Nici atât de puțin cât și-ar dori din ce în ce mai mulți români, nici atât de mult, că nu mi-am propus să ies la pensie de la Hidroelectrica. Vreun an o să mai stau.
Retehnologizarea CHE Stejaru – ediția 2014 e mai ieftină
Deoarece uzura fizică și morală a hidroagregatelor impunea măsuri urgente, Hidroelectrica a decis relansarea licitației publice internaționale pentru atribuirea contractului de Retehnologizare pentru Centrala Hidroelectrică Stejaru („Dimitrie Leonida”) cu o putere instalată de 210 MW. Având în vedere rezilierea, în luna martie 2014, a contractului de finanțare cu BERD pentru acest proiect, a fost anulată procedura de licitație anterioară, supusă regulilor și politicii Băncii.
Pentru această nouă etapă de licitație, principalele repere de timp sunt:
■12 iunie 2014 – Hidroelectrica a publicat anunțul de participare pentru licitația publică internațională privind atribuirea proiectului de retehnologizare a CHE Stejaru.
De asemenea, acesta a fost publicat și în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.Au fost informate peste 300 de companii din întreaga lume, care activează în domeniul hidroenergetic și sunt înregistrate în baza de date a companiei, despre lansarea acestei licitații.
■ 21 august 2014 – termenul limită stabilit pentru depunerea ofertelor tehnice și comerciale, care reprezintă, de asemenea, data deschiderii acestor oferte.
■ octombrie 2014 – desemnarea ofertei câștigătoare.
Intrarea în vigoare a contractului este preconizată pentru sfârșitul anului. Proiectul se va desfășura pe o perioadă de șapte ani.
„Stejaru a fost scos la licitație, în urmă cu doi ani de zile, la 110 milioane euro. A venit nebunu’ și a tăiat bugetul la 75 milioane euro. Am denunțat și contractul cu BERD, pentru că n-o să accept din partea nimănui – cu atât mai mult de la o bancă de la care am pretenții – niciun fel de condiționalitate legată de cui să dau eu acel contract. Am găsit și surse proprii de finanțare și vă asigur că, la final, contractul de retehnologizare de la Stejaru va fi încredințat la mai puțin de 70 milioane euro. Iată că se face o economie de cel puțin 35 milioane euro pentru o centrală la care demult trebuiau angajate lucrări de retehnologizare. Ciclul optim de funcționare a unui agregat hidroenergetic este de 22 de ani, iar Stejaru știți la fel de bine ca mine de când funcționează”, a explicat Remus Borza.
Pagini realizate de Viorel COSMA