PERFORMERII NEAMȚULUI / Sergiu Răspopa, premiul I la Olimpiada de limbă italiană, la prima participare

Familia Răspopa din Piatra-Neamț poate fi un exemplu de părinți care își susțin necondiționat și cu tot sufletul copiii, trăind pentru și prin ei, luptând cu indiferența unui sistem care nu răsplătește întotdeauna elitele și pentru care studiul acasă, în familie, nu este considerat o soluție fiabilă. Fiul lor mai mic, Sergiu Răspopa, elev în clasa a VII-a la Școala Gimnazială nr. 3, a reușit performanța de a lua Premiul I la etapa națională a Olimpiadei de Limbi Romanice, secțiunea limbă italiană, chiar de la prima lui participare, fără a studia această disciplină la școală, doar cu pregătirea primită acasă, în familie. În sistemul educațional din România, însă, aceasta nu este o situație acceptată, motiv pentru care părinții au fost nevoiți să găsească o soluție de compromis, înscriindu-l la Centrul de excelență, iar profesoara Cătălina Enache a fost cea care i-a susținut în acest demers. Ciprian Răspopa, tatăl lui Sergiu, tehnician criminalist, este îndrăgostit de limba și cultura italiană. A petrecut 8 ani, în tinerețe, în peninsula în forma unei cizme (Lo Stivale-it), împreună cu soția care a și finalizat facultatea în țara lui Dante Alighieri, Petrarca și Umberto Eco. Au ales însă să-și crească copiii acasă, în România și s-au întors înainte de nașterea băiatului mai mare, Andrei Codrin, care acum are 19 ani, a absolvit Colegiul Național de Informatică și, între timp, a devenit dansator sportiv de top, cu premii și reușite remarcabile și la karting.

Înconjurat de italiană 

Sergiu Răspopa a învățat, de mic, limba italiană, tatăl preferând să le vorbească fiilor săi numai în această limbă încă de când s-au născut. Citește în limba italiană, urmărește programe TV și ascultă muzică în aceeași limbă.

“Am luat-o ca pe un experiment de memorie, ceva prin care am încercat să-i ajut pe-amândoi în dezvoltarea lor. Sergiu a studiat singur partea de gramatică, în privința aceasta a fost autodidact. A fost cel care a studiat, a citit, s-a interesat de cultura italiană. Fiii mei nu au nicio altă legătură cu Italia, ei nu sunt născuți acolo, sunt născuți în România, nu călătoresc des acolo. Este doar acest experiment pe care mi l-am propus eu. La început mi-a fost destul de greu să lupt cu prejudecățile societății. Profesorii, medicul pediatru îmi spuneau că fac o greșeală, că îi încurc, că le va fi greu, că nu o să reușească să se dezvolte și, în ciuda tuturor acestor păreri, am mers mai departe. Nu amestec româna cu italiana, eu nu vorbesc cu ei în românește, doar în italiană. Dacă mă trezesc noaptea la ora 3, e o problemă sau ceva, eu îi întreb: «Cosa sta succedendo? Vediamo…»”, povestește Ciprian Răspopa.

Mama îl descrie pe Sergiu după propria măsură: “Este un copil conștiincios, harnic, mai ales dacă face ce-i place! Dacă nu face ce-i place, este mai puțin harnic. Un copil care se pregătește singur și care, atunci când începe ceva, nu se lasă până nu termină! Este un copil muncitor, face sport, școală, totul cu dedicare!”.

La 10 ani, Sergiu a luat premiul I la karting, pe ”Circuitul Speed Park” din Bacău care a fost gazda concursului naţional de karting şcolar ”Micul pilot” în 2021. Și la olimpiada de limbă italiană și-a urmat fratele mai mare. A reușit să obțină premiul I și, deodată, modul în care era privit la școală, de colegi, chiar dintre cei care păreau să nu știe de existența lui, s-a schimbat: “Era foarte ciudat că toată lumea… chiar și cei care nu mă băgau în seamă înainte, acum erau prietenoși. Îmi ziceau toți «Bravo!» și chiar nu știam cum să reacționez. Că era și lume care până atunci nu mă știa și cu toții îmi ziceau «Bravo!» Am fost foarte bucuros, dar și mirat de reacția lor”.

Îi place să meargă în Peninsula Italică, ori de câte ori are ocazia, îi plac limba, cultura, arta culinară și îi plac oamenii, pe care îi consideră mult mai deschiși, mai extrovertiți și foarte calzi. Chiar dacă la olimpiadă a mers cu o strângere de inimă, temându-se de concurența elevilor care au studiat, în anii anteriori, chiar în această țară, în cele din urmă și-a depășit emoțiile demonstrându-și mai întâi lui însuși și apoi celorlalți că se poate și studiind acasă, atunci când părinții știu cum să transmită informațiile corecte și cum să te ghideze să studiezi.

Despre educație, prin ochi de copil 

Deschiderea celor de la Centrul de Excelență a fost colacul salvator în situația lui Sergiu, un talent înnăscut care s-ar fi putut pierde. Păcat că nu există mai multă implicare și din partea Ambasadei Italiei la București pentru a organiza și o etapă internațională, la care Sergiu Răspopa și-ar fi dorit să participe. Pe lângă cele două pasiuni ale lui, italiana și kartingul, Sergiu este foarte dedicat și atunci când vine vorba despre limba engleză și despre sport, mai ales fotbal și karting. Mai departe, la liceu, încă nu s-a decis dacă își va urma fratele la Colegiul Național de Informatică sau va merge la Colegiul Național ”Calistrat Hogaș”, la engleză intensiv. Petrece cel mult o oră pe zi la calculator, sub control parental, este un copil sociabil, foarte implicat și un bun organizator atunci când vine vorba despre o partidă de fotbal.

Consideră că învățământului românesc îi lipsesc câteva materii esențiale, cum ar fi educația financiară și alte discipline care să-i pregătească pe tineri pentru viața reală: “Sunt multe materii și de unele dintre ele chiar nu prea ai nevoie, sunt cam inutile! Poate ar fi mai bine dacă am învăța despre taxe, despre bani, despre cum să ne pregătim pentru o meserie, pentru carieră, pentru viață. Educația financiară lipsește. Lucruri care să-ți trebuiască pentru viață și ceva care să te ajute să excelezi într-un job. Nu neapărat într-unul singur, care să te poată ajuta în orice în viață!”.

Uneori se gândește că ar putea face o carieră ca jucător de fotbal și să fie selectat într-o echipă mare, renumită, la nivel național. Un vis pe care are toate datele necesare pentru a-l pune în practică: ambiție, determinare, organizare, tonus și energie.

“Le-aș zice celor care încă nu s-au hotărât dacă participarea la o olimpiadă de limbi străine este pentru el, să vadă acest lucru ca pe ceva ce îl poate ajuta să se integreze, să cunoască și să-și facă cât mai mulți prieteni. Să asculte foarte multă muzică în acea limbă, că te ajută mult, să urmărească cât mai multe programe în limba în care vrea să exceleze și să nu dea înapoi, orice ar fi!”, spune Sergiu.

Un sistem care nu sprijină performanța suficient 

Sergiu a simțit reticența sistemului educațional atunci când a vrut să se înscrie la olimpiadă, dar a avut norocul ca părinții să mai fi trecut printr-o experiență similară cu fratele mai mare, așa încât au știut exact cum să procedeze. Erau trimiși la Inspectoratul Școlar să-și înscrie ei, acolo, copilul la olimpiadă.

“Nimeni nu s-a așteptat ca el să ajungă să participe, neavând o pregătire. Chiar au fost foarte reticenți, la un moment dat, în ceea ce privește participarea lui. Nu se așteptau și nici nu voiau să-l încurajeze prea mult. Chiar și el a simțit -o pe pielea lui, la clasă, că îi întrebau pe ceilalți participanți la alte olimpiade, pe care le considerau mai importante, iar pe el nu l-au întrebat niciodată. Și, surpriză mare, în momentul în care a venit cu rezultatul, nu s-au așteptat, mai ales la premiul I! La pregătirea la examen oral, întrebau: «Dar tu cum ai învățat? De când înveți limba italiană? De când studiezi? Și ce profesori ai aici?» Și el spunea: «Știți, eu am vorbit doar cu tata acasă. N-am studiat!» Foarte mulți copii, în orice domeniu, se pierd datorită lipsei unui sprijin financiar. Poate ar trebui în momentul în care se pregătesc bugetele, să existe în primării o comisie care, într-adevăr, să analizeze asta, acei copii merită. Nu dați banii la grămadă în alte zone. Pentru că se dau foarte mulți bani, de exemplu, în ONG-uri. Cineva trebuie să evalueze de la persoană la persoană. Foarte mulți copii talentați din țara asta se pierd pentru că nu sunt sprijiniți!”, își spune oful Ciprian Răspopa. 

Angela CROITORU