O viață în lumea plantelor medicinale

Într-un colț al Pieței Centrale din Piatra Neamț, într-o gheretă, înconjurat de plante medicinale și de frig, l-am găsit pe nea Gheorghe Anton. De când piața a ars din temelii, omul se adăpostește alături de plantele lui dragi între câțiva pereți neizolați, din OSB. Nu se plânge decât de faptul că, în incendiu, a pierdut o adevărată colecție despre secretele plantelor medicinale. Singura despăgubire, așa cum ne-a povestit, a fost că nu a mai plătit taxă la piață vreo două zile. În rest, are norocul că, de la 28 de ani, a început să învețe rostul ierburilor și, acum, capul lui nu e altceva decât un mare atlas de botanică, pe care îl deschide bucuros în fața oricărui om, fie că e bolnav sau sănătos, numai să fie curios de a descoperi câte ceva despre tainele lumii pe care a îmbrățișat-o.

Gheorghe este din Văleni, la doar 3 kilometri distanță de Piatra Neamț și are 56 de ani bătuți pe muchie. Vinde în piață de aproape 20 de ani și spune despre el că, deși de meserie este fochist, menirea lui este aceea de recomanda oamenilor să caute vindecare și alinare prin mâna generoasă întinsă de natură.

„Culmea este că, la școală, nu mi-a plăcut botanica. Nu am avut nicio atracție pentru ea, iar după mai mulți ani, când m-am întâlnit cu fosta mea profesoară, mi-a spus că am ajuns să predau lecții de botanică la toți oamenii din oraș. Plăcerea a venit atunci când, pe la vreo 28 de ani, m-am apucat să culeg plante, pentru a-i ajuta pe părinții mei, care erau mai în vârstă. Și ei au vândut plante. Așa am învățat câte ceva despre fiecare plantă. De altfel, această deprindere este o moștenire de familie. Părinții mei au învățat din moși-strămoși. Bunicul meu avea stupărie, cu 150-200 de stupi, și, pe timp de iarnă, trebuia să facă ceaiuri albinelor, ca ele să poată supraviețui”, spune nea Gheorghe.

Plantele sunt peste tot, dar numai pentru cine are ochi pentru ele și le știe menirea. Nea Gheorghe a cultivat în grădină, pe lângă alte legume, plante medicinale, iar la o jumătate de kilometru distanță de casa lui se află un „depozit” mare de ierburi care-i asigură în cea mai mare parte stocul de la tarabă. „Cele mai multe plante sunt din flora spontană. De pe munți, câmpii, dealuri. Acasă, în curte, am trei tei. Am pus niște roiniță, mușețel, rostopască, mentă. În rest, aproximativ 150 de plante, câte am la vânzare, le culeg din mediul sălbatic. Numai că trebuie să le cunoști foarte bine. De multe ori, în cărți, imaginile cu plante nu sunt atât de fidele, de aceea trebuie să fii foarte sigur pe tine. Sunt plante, spre exemplu «mărul lupului», «spânzul», care sunt toxice. Nu se iau decât sub supravegherea medicului. Eu nici nu le dau, dacă văd că oamenii nu știu cum se iau și la ce sunt bune. «Mărul lupului» este bun pentru băi ginecologice, hemoroizi, răni greu vindecabile, răni purulente. Deci se poate face un ceai extraordinar, dar pentru uz extern, nu pentru uz intern. Se și bea – și este bun pentru toate tipurile de cancer -, dar sub supravegherea medicului. Ceaiul de spânz, cam tot aceleași caracteristici, dar mai este bun, pus cu alcool, pentru reumatism, încheieturi”.

 Ierburile de leac – idee de afacere

 Nea Gheorghe spune că se poate trăi decent din vânzarea plantelor medicinale, dar, pentru început, trebuie să investești financiar. Apoi, îți trebuie multe informații despre plante și să știi cum să te „comporți” cu ele. Oftează, gândindu-se că, din cei trei copii pe care îi are, niciunul nu i-a moștenit pasiunea. Au plecat să muncească în Italia. „Am vrut ca măcar unul din ei să moștenească această pasiune. Acum, e alegerea lor. Ce pot să spun este că eu am avantajul că părinții mei au făcut niște investiții, mă refer la podurile în care usuc plantele. Practic, dacă nu ai spațiu unde să le usuci, nu faci nimic cu planta. Și aici e cu dichis. Nu se usucă oricum. După ce culeg plantele, le pun pe plasele agățate în pod și acolo se usucă de la căldura soarelui, dar fără să fie atinse de lumină. Există un mare risc: ploaia. Un sezon ploios poate să-ți dea toate calculele peste cap. În primul rând, pentru că nu poți să faci recoltarea și în al doilea rând, chiar dacă ai apucat să culegi, nu ai cum să usuci planta”.

Sezonul de vârf al vânzărilor este iarna, deoarece, cum dispare pătura de zăpadă, nea Gheorghe se pregătește să iasă la recoltat. Și acest proces nu se face oricând, deoarece o plantă care nu este culeasă la timpul potrivit riscă să fie doar o buruiană. „Acum, la experiența pe care o am, eu știu cam când se culege cutare plantă. Rugii de afine se culeg toamna și primăvara. Dacă le culegem în altă perioadă, cărțile spun că plantele își pierd caracteristicile. De exemplu, «mărul lupului» se culege când devine matur și face, așa, o gămălie cam cât o nucă ce se înegrește. Majoritatea plantelor se culeg la maturitate.”

 Ceaiuri vs. pastile

 Gheorghe Anton spune că tentația de a lua pastile în detrimentul preparării unui ceai este mare și, de cele mai multe ori, este determinată de timpul de acțiune. „Multă lume spune: Dom’le, mă doare stomacul. Am luat o ranitidină și mi-a stat stomacul pentru o jumătate de oră sau pentru o oră. Eu le spun multora să încerce să bea un ceai de salcâm, care e pentru ulcer gastric, duodenal, arsuri la stomac, chiar și pentru tuse, răceală, astm bronșic. Omul nu înțelege. Fă o combinație între salcâm și iarba tâlharului și să vezi ce bine te simți! Dar trebuie știut că ceaiul nu își face efectul în același interval de timp la fel ca o pastilă. Ceaiul vindecă, luând și bându-l pe stomacul gol. Și azi și mâine… La pastilă e tentația de a rezolva problema cât mai repede. Fiecare cum îl duce mintea. Mai trebuie știut că, spre deosebire de pastile, cele mai multe ceaiuri cu plante medicinale nu au atât de multe efecte adverse. Unele plante chiar acoperă un spectru larg de afecțiuni, așa că nu prea există motive pentru care să nu folosești spre însănătoșire plante”.

  Respectul pentru natură

 Nea Gheorghe mărturisește că, pentru a răzbi în această activitate, a trebuit să învețe să respecte natura. Unele reguli sunt nescrise, dar esențiale pentru un culegător: „Pe lângă frigul și căldura pe care le înduri în vremea recoltatului, trebuie să ții cont că anumite specii nu poți să le culegi oricum. Altfel, următorii ani, riști să le cauți cu lupa. Trebuie să lași tot timpul câteva ceva de sămânță. În Neamț, după cunoștințele mele, sunt aproape 300 de plante medicinale. Sigur sunt mai multe, numai că trebuie să le știi, să știi la ce sunt benefice”.

Convins că piața farmaceutică ar avea mult de suferit dacă lumea ar da o șansă plantelor medicinale, nea Gheorghe este conștient că lupta e inegală și de aceea nu insistă prea mult pe această idee. Este împăcat când oamenii vin și îi mulțumesc. Temerea lui este că, în câțiva ani, nu vor mai fi doritori care să colinde dealurile, stâncile și câmpiile în căutarea acestor plante pe care pământul le-a rodit cu folos.

Sfaturi și remedii

 ■Pentru un somn liniștit

Celor care nu pot dormi noaptea, le spun să bea un ceai de roiniță, păducel, talpa gâștei, hamei. La fiecare se folosește o cantitate diferită. Hameiul și ceaiul de tei nu prea se folosesc pentru bărbați, pentru că le scade „apetitul”.

 ■Pentru bărbații care au nevoie de o „viagra” naturală

Recomand „brânca ursului”, plantă care este bună pentru stomac, ficat, fiere, tulburări digestive și pentru bărbații cu stări de impotență. Este și tinctură, este și ceai. Alt supliment pentru bărbați este „sânziana albă”. Au fost sute de persoane care s-au întors și mi-au spus că a funcționat.

 ■Pentru afecțiuni cardiovasculare

Prima plantă este păducelul (și fructe și flori), talpa gâștei, traista ciobanului, roinița, vâscul – care reglează tensiunea. Vâscul este o plantă care se prepară ca extract rece. Se pune o linguriță de vâsc mărunțit la macerat într-o cană de un sfert (250 de ml), de seara până dimineața, sau se lasă 8 ore. Se încălzește ușor, ca apa de vară, se strecoară și se bea o cană, două, în funcție de tensiunea pe care o ai.

 ■Diabet

Anghinare, pelin, salvie, țintaură, rugi de afine, teci de fasole. Părintele Boca a descoperit năvalnicul. Este cam dificil, mulți îl ocolesc. Se ia o frunză matură, jumătate se pune într-o cană de un sfert, de seara până dimineața. Cealaltă jumătate se face infuzie. Se combină decoctul cu infuzia și iese jumătate de litru, care se bea în decursul unei zile. Zece zile se bea, zece zile se face pauză și aduce glicemia la normal.

 ■Împotriva stresului

Roinița, valeriana și hameiul sunt calmante bune. Se poate face o combinație din toate trei.

 ■Ceaiuri în bolile de cancer

Tătăneasa este bună pentru cancerul de sân. Și ceai, și cataplasmă (pastă medicinală). Mărul lupului este bun pentru cancerul genital, intestinal. Spânzul este bun pentru toate tipurile de cancer. Pe acestea le considerăm toxice. În urma studiilor care s-au făcut pe seama acestor plante există și modalități specifice tratament. Nu le luăm după ureche. Au efecte adverse.

 ■Pentru bronșite, răceli, viroze respiratorii

Se poate bea ceai din majoritatea plantelor. În momentul când ai o bronșită asmatică, se folosesc plantele puternic mirositoare: levănțica sălbatică, roinița, menta. Pui plantele într-o oală de 5 litri și faci aerosoli, desfundă căile respiratorii.

 Marian TEODOROF

Parteneri

Mesagerul Bacău Pompierii de la ISU Bacău, vicecampioni naționali! Performanță istorică și șapte podiumuri cucerite ZCH Cum citești corect detaliile unei polițe și eviți surprizele neplăcute NewsEdge Incendiu în Halkidiki. Turiști și localnici, evacuați pe mare. Focul amenință zonele locuite și plajele populare BusinessEdge Producția industrială a scăzut cu 3,5% în primul trimestru. Industria prelucrătoare a înregistrat cel mai mare declin