Radiografii: Deștepții nu sfidează puterea apei!

pietricica turism

P1080350Audiența, în sensul ei cel mai simplu, vechi și consacrat înseamnă o întrevedere. Cineva o acordă, altcineva e primit. Interesul major al publicului e reprezentat de cele oficiale, la o autoritate, o instituție, un demnitar, la un factor de decizie sau influență. Îți spui păsul, îl susții și speri. Ca simplu alegător și contribuabil, animat de convingerea că pe viu ești mai convingător decât prin corespondența supusă rătăcirii și termenelor birocratice descurajante, te înscrii pe o listă de așteptare sau bați direct la ușă, după caz.

Diversitatea problemelor susținute e imposibil de ordonat, de judecat în termeni absoluți. Audiența devine cumva un drept la petiție susținut în fața cui e obligat să te ia în seamă. Mulți dintre cei care le acordă își ascund fața prin intermediari și pretexte funcționale. În partea cealaltă, mulți dintre solicitanți mor, cum se spune, cu dreptatea de partea lor. Între aceste limite descoperi subiecte de roman, subiecte de viață.

A testa, a verifica sau a fi martor la cum funcționează mersul în audiență e în egală măsură o provocare lansată publicului responsabil, publicului aflat în durere, punând „Mesagerul de Neamț” la bătaie. O ușă închisă de unii e o provocare pentru noi.

O descindere la Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Neamț, din cadrul Administrației Bazinale Siret a Administrației Naționale „Apele Române”, e un exemplu despre cum te duci pentru una și vii cu altele. Directorul Ion Păvăleanu (foto) e dintre aceia cu ușa deschisă, fără program impus la relații cu publicul. Fiind racordați non-stop la gestionarea situațiilor de urgență, dramatic ar fi ca situația să stea altfel.

În linii mari, instituția națională, coordonată de Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice „administrează apele din domeniul public al statului și infrastructura Sistemului Național de Gospodărire a Apelor formată din lacuri de acumulare, diguri de apărare împotriva inundațiilor, canale, derivații interbazinale, prize de apă și alte lucrări specifice, precum și infrastructura sistemelor naționale de veghe hidrologică, hidrogeologică și de monitorizare a calității resurselor de apă aflate în patrimoniul său, în scopul cunoașterii și a gestionării unitare pe ansamblul țării, a resurselor de apă de suprafață și subterane”. Asta e exprimarea oficială, asta preluăm. La ei, partea de reglementare este întărită de latura punitivă. Dau amenzi la greu, cea mai mare ridicându-se la 87.000 lei. Numai în 2014, inspecția bazinală de la Bacău și cea teritorială din Neamț au aplicat în județ amenzi de 234.000 lei. După datina consacrată de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, funcționează din plin protecția contravenienților și infractorilor, astfel încât datele despre titularii a 39 de contravenții și două denunțuri penale sunt feriți de public.

Mai clar este că SGA Neamț răspunde de o rețea hidrografică în lungime de circa 2.300 km ape de suprafață, bazinul acoperind 6.458 kmp. Administrează direct apele din bazinului râului Siret și al afluenților Moldova, Bistrița, Ozana, Cracău și Bistricioara, având răspunderi parțiale și pe sub-bazinul din Harghita.

 Mai multe verificări și controale proprii decât după reclamații

P1080349 Specificul activității face ca numărul verificărilor și controalelor proprii, pornind de la tematici interne (pe lângă informațiile din teren furnizate de agenții hidrotehnici) să zdrobească ponderea petițiilor. Pe tematici impuse, anul trecut, numărul acestora a fost de 528, dintre care 142 au vizat verificarea exploatărilor de agregate minerale din albiile cursurilor de apă. Ion Păvăleanu afirmă că situația este sub control, în deplină regulă. De reținut că erau inventariate 20 de societăți comerciale cu 23 de exploatări. Fiecare trebuie să obțină autorizație anual, cu valabilitate de 12 luni, dar nu suprapusă pe anul calendaristic. Exploatările sunt interzise cu 2 km în aval și 1 km în aval de un pod, numai că în România funcționează o portiță legală: în anumite condiții, cu acordul proprietarului podului, poți să te apropii.

Componenta cu aromă populară a acțiunilor din teren, dată de petițiile persoanelor fizice sau juridice, conține 40 de poziții. Fix… 13 au ajuns prin redirecționare de la Agenția pentru Protecția Mediului, ISU „Petrodava”, IPJ Neamț, Instituția prefectului, CJ Neamț sau primării. Pe capitole, fără cel de diverse, totalul se repartizează după cum urmează

– necesitatea efectuării de lucrări și întreținere sau apărare pe cursuri de apă: 11;

– construirea fără acte de reglementare a unor obiective: 8;

– depozitarea de material lemnos sau alte deșeuri pe malurile cursurilor de apă sau în zona de protecție a acestora: 7;

– deversarea de ape uzate în cursurile de apă: 3;

– exploatare de agregate minerale fără acte de reglementare: 2.

Interesant e că numai două – și acelea redistribuite – au privit balastierele, în timp ce, pe cont propriu, SGA Neamț le-a verificat de 142 de ori! Cât privește materialul lemnos și deșeurile, încadrându-le la verificarea igienizării malurilor și cursurilor de apă și a localitărților, altă surpriză: 7 petiții „populare” contra 67 de acțiuni proprii! Directorul Păvăleanu are o explicație: „Nu mai e activitate. Mergeți de la Bicaz în amonte, numărați câte gatare sunt și v-ați lămurit. Dar ani de zile am aplicat sancțiuni în mod permanent”.

În acest context, rămâne să înțeleagă fiecare ce vrea din verificările pe iazuri și bălți. Cele 75 de descinderi n-au pornit de la petiții. Iar iazuri și bălți amenajate avem din belșug. Domină zdrobitor exploatările piscicole în uz. 

■ Hărțile de risc la inundații conțin o surpriză mare

 Altceva domină însă gândurile îndreptate spre Apele Române când vin apele mari peste noi. E vorba de hărțile de risc la inundații, cele redescoperite la breaking news și dezbateri ambalate sub presiunea calamităților. Din ianuarie 2010 până-n septembrie 2014 a durat numai introducerea datelor pentru realizarea acestora. Trasarea benzilor inundabile pe cursurile de apă (denumirea tehnică oficială – n.a.) reprezintă o parte de bază a activității, dar nu acoperă tot riscul.

Concret, proiectul pus în aplicare a pornit de la istoricul reconstituit al inundațiilor, ținând cont inclusiv de mărturii personale. Au fost introduse și cursurile de apă mici. Obiectivele expuse identificate cuprind de la unități industriale, dispensare și locuințe și ajung până la anexe gospodărești și baruri. Ion Păvăleanu, asistat de ing. Vali Simion (responsabilul de proiect), a insistat să sublinieze că nu sunt cuprinse exclusiv „obiectivele” din apropierea cursurilor de apă fiindcă „inundațiile vin și din scurgerile de pe versanți”. Mai departe, identificarea nu se reduce la un simplu punct pe hartă, ci cuprinde datele de identificare ale proprietarului, profilul activității, numărul de persoane angrenate etc. „La o calamitate, dacă nu știi câți oameni ai acolo, cu ce trebuie să te duci, nenorocirea e garantată. De bază e schimbul permanent și reciproc de informații pe care-l avem cu ISU”, a adăugat Ion Păvăleanu.

Teoretic, benzile trebuie actualizate la fiecare 6 ani. Partea de prognoză nu e cuprinsă. În principal, specialiștii locali au trasat 2.171 km drumuri (45 km drum european, 444 km drum național, 840 km drum județean, 842 km drum comunal) și 164 km căi ferate, au localizat 1.848 poduri și podețe și au indentificat 1.252 obiective inundabile. Ca un amănunt semnificativ, au fost stabilite 485 zone de cazare persoane și depozitare bunuri și altele 302 pentru adăpostirea animalelor în caz de dispunere a evacuărilor.

Detalii legate și de alte subiecte importante găsiți în continuare răspunsurile extrase din dialogul cu directorul SGA Neamț

 Se lucrează cu un istoric al inundațiilor din 1975-1976 încoace!

 Ce înseamnă lucrările de întreținere sau apărare pe cursurile de apă?

Una dintre solicitările clasice primite, fie direct de la populație, fie prin primării, se referă la cursuri de apă, pe sectoare de intravilan, care necesită o decolmatare și o reprofilare a albiilor, ca „să încapă” tot debitul de apă la viituri. Lumea cere, eu mă uit în istoricul inundațiilor, că avem un istoric din 1975-1976. Avem istoricul inundațiilor pe fiecare localitate. Când lansăm acest program anual, programul de gospodărire a apelor, ne uităm în istoric, unde-i frecvența cea mai mare de inundații și nu avem lucrări de apărare, lucrări construite prin fonduri publice de la Bugetul de Stat. Mă duc acolo unde nu am sau am pornită o investiție, dar nu e finalizată.

Și ce faceți?

Facem oleacă de defrișări în perioada de iarnă, când nu avem lucrări de terasamente. Defrișare înseamnă să tai vegetația din albia minoră. Pe urmă mă apuc și decolmatez și reprofilez. Fac un fel de digulețe laterale. Sigur că aceste decolamtări și reprofilări pot să reziste la o viitură, două, trei – mai mult nu. De obicei, unde s-a colmatat se va mai colmata. De ce? Pentru că nu am stabilizat bazinul hidrografic sus, bazinul superior. Dacă ar fi stabilizat, cu împădurire, colectare de torenți, cu pășuni, ravene și ogașe stabilizate cât de cât prin tot felul de lucrări, atunci n-aș avea surpriza asta, să-mi aducă material aluvionar din versant și să-l depună, de obicei, pe sectorul mijlociu. Cum vedem, peste tot pe sectorul mijlociu al cursurilor de apă sunt localitățile. Omul de când se știe s-o așezat lângă cursuri de apă.

Asta-i o categorie de lucrări pe care noi le facem și ținem cont de cerințele primăriilor, dar corelat cu istoricul inundațiilor, să vedem dacă într-adevăr tehnic răspundem cerințelor.

Cred că e interesant conținutul unei reclamații de acest fel.

Propriu-zis, nu e o reclamație elaborată. Omul vine și spune că la el se inundă.

■ Ce înseamnă „1 la 100” pentru Apele Române

 Ce garanție practică avem că nu ne iau apele oricând?

O categorie de lucrări, cea mai importantă, sunt să menținem infrastructura de apărare a județului Neamț la parametrii proiectați. Într-o zonă neamenajată, riscul este mai mare, dar eu nu am voie ca într-o zonă amenajată cu diguri să îmi depășească apa debitul proiectat, să nu-l pot reține. În ultima perioadă, digurile se proiectează toate la „1 la 100”, adică un eveniment – să accepți să se inunde – la 100 de ani. Înainte era „5 la 100”, un eveniment la 20 de ani. Cu reglementarea după care mergem acum, pe tot ce înseamnă partea locuită, tot ce înseamnă dezvoltarea populației, amplasamentele le socotim la „1 la 100”.

Vrea unul să facă o pensiune, o capacitate industrială unde-i trece prin cap. Scapă sau nu scapă de voi?

Ăștia vin la noi pe partea de reglementare, pentru că gospodăriile populației sunt reglementate prin PUG-uri ale localităților, care-mi vin la aprobare separat. Vă spun, primăriile s-au disciplinat. Înainte nu prea țineau cont, dar în prezent, cum văd că se apropie cineva de cursurile de apă, chiar dacă au PUG în regulă, îl trimit pe cetățean la noi cu toate că pentru om înseamnă o cheltuială. S-ar putea ca eu – neavând un studiu hidrologic în zonă și vrând să mă lămuresc – să-i spun că trebuie să facă un studiu, un profil cu debitul și să vedem dacă se inundă sau nu se inundă după regula cu „1 la 100”. Dacă nu-i inundabil, se duce la primărie să-i dea drumul la autorizația de construire. Îs puține astfel de cazuri. În general, la noi vin societăți comerciale, dezvoltatori pentru amplasamente.

Numai pentru amplasamente?

Ei îs obligați ca pentru tot ce folosește apă și din sursă proprie și evacuată în râu, de exemplu, să vină la noi, să țină cont de reglementări. Trebuie să știu de unde și câtă apă ia, la ce-o folosește și ce face ca să dea apa înapoi la parametrii din normative.

■ 1.252 construcții inundabile în Neamț

 Se vorbește despre un inventar al construcțiilor aflate deja în zonele inundabile. Cine le mai reglementează? Sau cine le demolează?

În cadrul Planului de Apărare există trase benzile inundabile, deocamdată numai pe istoricul inundațiilor. La noi s-a lucrat cu fiecare primărie în parte un an și jumătate. Ei cunosc cel mai bine teritoriul. Noi punem rapoartele operative transmise la inundații și le cerem să spună în fiecare loc câte case sunt. Le punem în benzile de inundabilitate și scoatem un inventar. Fiecare primărie are obligația să afișeze aceste planuri cu benzile inundabile.

Revin, cine le demolează, că sigur nu-s numai case? Tot primăria?

Primăria. Problema-i că legea spune în felul următor: ai două variante, ori demolezi, ori îți asumi riscul. Eu te informez. Din ce cauză? Pentru că vedem că la inundații s-a cam terminat cu ajutoarele. Iar dacă nu ești în regulă, dacă amplasamentul nu este legal, oricum nu te asigură nimeni împotriva inundațiilor.

Și se merge în detaliu?

Pe sate și pe istoric. S-a făcut și o cartografie la nivel de bazin hidrografic, cu ortofotoplanuri, dar numai pe râurile mari în primă etapă.

Câte construcții inundabile sunt în județ?

1.252.

 Avem 150 de iazuri și bălți oficiale. Unde-i pericolul?

 „Pot fi acumulări laterale față de cursurile de apă, o derivație și se face numai o priză, după care dă apa înapoi în râu. Ăla nu-i pericol. La altele, au săpat și iau apă din pânza freatică sau din niște izvoare, acumulează apa și o descarcă într-un pârâu. Nici ăla nu-i un pericol. Pericolul mare e de la cele cu barare pe cursul de apă. Când face cineva o construcție de genul ăsta, trebuie să aibă Aviz de Gospodărire a Apelor atunci când vine cu Certificatul de urbanism. Pe urmă, scoate autorizația de construire și se apucă de lucrări. Le face conform avizului și, între timp, verificăm fiecare etapă. După aceea îi trebuie Autorizația de funcționare în siguranță. Se duce la o comisie care e stabilită la nivel de Moldova, la Iași, cu profesori universitari. Abia după asta vine la Autorizația de Gospodărire a Apelor și ia OK-ul de la noi. Reglementarea este dură și costisitoare. Nu te joci. În momentul în care s-a rupt un baraj de ăsta, pe cursul de apă, e jale dacă pleacă 5.000 sau 10.000 m.c. de apă în aval.”

 Lacul CuejdelLacul Cuejdel vine sau nu vine peste Piatra Neamț?

► „Au fost două alunecări de teren. Una, în 1978, o alunecare mică – era un mic lăcușor acolo – și una în 1991, când a alunecat versantul stâng cam pe 1 km. Dacă un baraj are lățimea aproape 1 km și este o vegetație că nu-ți dai seama dacă a fost sau nu alunecare, este deja consolidat. În partea stângă, undeva, are un deversor. Jocul de nivel este cam de 20 cm. În rest, deversează frumos și s-o făcut câteva lăcușoare mai jos.”

► „A doua chestiune este că avem o lucrare propusă, pe-o temă de proiectare de-acum 2-3 ani de zile pentru protecția orașului Piatra Neamț. Am propus următoarea chestiune: în primul rând, în amonte, este un baraj pentru retenția aluviunilor care este plin și l-o mai decolmatat primăria, că toată lucrarea asta de pe Cuejdi e preluată la primărie. Am predat-o când au început să dezvolte proiectul european. Și ne-am întrebat ce am putea face ca în Piatra Neamț să avem un debit controlat din amonte? Am propus ca undeva, la Gârcina, în aval de confluența cu pârâul Țigăncii, să avem o acumulare nepermanentă. Înseamnă să barez cursul de apă și să creez o fantă ca pe acolo să nu se ducă decât o anumită cantitate de apă. Pentru restul, se face un lac în spate. Am propus-o pentru studiu de fezabilitate anul acesta, să vedem dacă se aprobă. Ar fi un lucru bun. Temerea care există că vine Cuejdelul sau nu știu ce se întâmplă, dispare, chiar să se-ntâmple catastrofa-catastrofelor. Tehnic nu se poate ca apa aceea de-acolo să rupă totul și să vină la vale.”

► „Dar se poate întâmpla altceva. De exemplu, să mai am o alunecare în zona lacului și să vină un versant în lac. Cât îmi aruncă, nu știu, Dumnezeu cu mila. Atunci, și pentru Cuejdel, și pentru protecția orașului este important să am această acumulare nepermanentă. Dacă ne reușește, cu niște eforturi extraordinar de mari – că avem de ocupat terenuri și toate-s particulare – o scoatem la capăt.”

 Zăporul de pe Bistrița – lecție de îmblânzire

 „Pentru acumularea de la Topoliceni, avem un protocol încheiat cu Hidroelectrica. În momentul în care apare zai în acumulare, obligatoriu se dispune golirea. Ținem acumularea goală până se stinge fenomenul. Poate să fie în martie sau când e. Pe urmă, pot trece la exploatare energetică. Dacă țin lacul plin, expun populația din amonte. Mult mai multe zone locuite am în amonte decât în aval. Dacă am scăpat fenomenul din mână și peste noapte se face pod de gheață, vorbim să umple un pic lacul și să fac câteva pulsații de nivel, să rup gheața, cu toate că din punctul lor de vedere îi deranjez. Ei au niște diguri laterale și orice mișcare de apă și gheață în digurile acelea creează presiune, poate să le prăbușească. Și anul ăsta am făcut pulsații. De câțiva ani ne ajută și natura.”

SGA Neamt sediuȘtiați că?…

  • Potrivit datelor oficiale, temperatura medie anuală, în Neamț este de 1,7°C în zona montană, 10,4°C la deal și podiș, în timp ce la șes este 9,3°C. De unde au fost scoase reprezintă un mister.
  • În 2014, în cele 23 balastiere s-au extras 304.000 m.c. de agregate. Volumul este apreciat ca neimpresionant.
  • SGA Neamț are în portofoliul propriu de activități, pentru 2015, 23 de studii de prefezabilitate, 13 studii de fezabilitate, 7 teme de proiectare fundamentate și doar 6 lucrări în execuție. „În execuție” se traduce mai degrabă prin documentație aprobată decât prin finanțare asigurată.
  • Sediul SGA Neamț din reședința de județ, de pe bdul Dacia (foto), vizavi de blocul turn de la Unic, este o clădire cu mari probleme peste a cărei autorizare s-a așternut uitarea. Problemele nu au legătură cu beneficiarul final, ci cu aprobarea proiectului inițial.
  • Exploatarea hidroenergetică de la Stânca-Costești, pe Prut, este la Administrația Națională „Apele Române”.

Pagini realizate de Viorel COSMA

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.