40 de primari, asalt la prefect!

Joi dimineață (19 martie), în timp ce sala mare a Palatului Administrativ găzduia valul de prelegeri anunțate, iar sala de ședințe a CJ era atacată cu „ikebane” de prost-gust pe bază de crenguțe vopsite și mărgele de sticlă, în onoarea vizitei delegației din Raionul Orhei – Republica Moldova, ca de nicăieri au apărut circa 40 de primari de comune. Au ocupat sala de videoconferințe a Insituției prefectului, după ședința Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, și imediat au sosit prefectul Ioan Vlad Angheluță și subprefectul Gheorghe Neculae, care au tras la propriu ușa după ei. Întâlnirea nu figura în agenda oficială a zilei.

Prefectul, după câteva ore de discuții, aprecia că a fost o întâlnire informală utilă: „Așa cum am început acele instruiri cu secretarii unităților administrativ teritoriale, de fiecare dată, dacă au probleme au probleme, primarii sunt bineveniți la întâlniri informale pe diverse tematici ale comunităților locale”. Cât privește chestiunile abordate, acestea „țin de relația UAT-urilor cu instituțiile publice deconcentrate, cu Camera de Conturi, cu problemele întâmpinate în Justiție, în relația cu Oficiul de Cadastru și PublicitateImobiliară și fondul funciar, probleme pe care noi interacționăm zi de zi”. Ca o concluzie, a spus că „a fost o inițiativă comună, să zicem că ne-am întâlnit undeva la mijloc”.

Înțeleptul Drăgan de la Tașca

Dinspre partea primarilor, lucrurile se văd diferit, la mijloc aflându-se ei înșiși, nu întâlnirea. Primarul Alexandru Drăgan (PNL) de la Tașca s-a arătat surprins de disponibilitatea prefectului: „A fost o inițiativă a Filialei Neamț a Asociației Comunelor din România de a se întâlni cu prefectul pentru a discuta anumite inadverdențe în activitatea cu instituțiile descentralizate ale județului, cu Camera de Conturi și toate problemele pe care le au primarii. Am fost surprins de poziția domnului prefect că a vrut să facă o asemenea întâlnire, de faptul că se angajează să facă întâlniri cu instituții care, într-adevăr, de foarte multe ori nu au o relație instituțională cu primăriile considerând primarii ca fiind subordonații lor, ceea ce nu-i cazul. Dacă se vor remedia câteva din aceste lucruri, e bine și pentru noi, și pentru cetățean”. În privința problemelor concrete („Eu am mai puține, că-s mai vechi și știu mai multe.”), Drăgan a luat partea colegilor: „Au probleme cu gestionarea deșeurilor și pentru asta plătesc amenzi. Pe la ISU au probleme cu anumite dotări și primesc amenzi. Eu spun că legea nici nu permite să dea amendă primarului pentru că primarului nu-i ajunge bugetul. Noi lucrăm pe-un buget. Fiecare instituție, când vine în control, are acolo o sumă de probleme care trebuie rezolvate, dar fiecare primar și consiliu le rezolvă în funcție de buget. Ca inadvertențe, când vin, inspectorii de la Camera de Conturi spun una, când vin alții spun alta și toți îi amendează pe primari care pe urmă trebuie să umble prin instanțele de judecată, ceea ce nu-i în regulă”.

Revoltatul Găină de la Tarcău

Figură pitorească în rândul primarilor, Iulian Găină (PSD) de la Tarcău, după ce a declarat că n-a avut nimic cu prefectul, și-a răspândit degetele peste răni, începând cu sancționarea modului în care s-a contractat activitatea de audit.

„În urma controalelor pe care le-am avut de la Camera de Conturi, se pare că n-am avut voie să externalizăm, de și era legal, activitatea de audit. Mulți dintre noi am făcut contracte de colaborare, lucru are s-a constatat că este o încălcare a legii și ni s-au imputat toți banii. Întrebare: dacă n-am avut voie să externalizez, de ce n-am avut voie să angajez? E un lucru neplăcut să ajungem în instanță să vedem despre ce e vorba”, a subliniat Găină.

Durerile sale nu se opresc aici și consideră că Tarcăul e pe nicăieri: „Se pare că nu mai figurez pe nicio listă, nici la guvern, nici la Neamț. Comuna Tarcău cred că-i o cantitate neglijabilă. N-am primit decât 48.000 lei pentru funcționare. Veniturile proprii sunt doar de 6,2 niliarde lei vechi. Par mai mulți când mă exprim în lei vechi. Am ajuns să mă prevalez de un slogan financiar: ce-i puțin nu ajunge, ce-i mult se termină repede. Culmea e că n-am nici puținul ăla. Sunt în imposibilitate de plată peste tot, cu 5 miliarde lei vechi datorii. Eu n-am beneficiat de plata arieratelor de la onor guvernul care se pare că are o culoare ca sângele meu, dar asta este. Eu am primit pentru arierate doar 5.000 lei. E o sumă atât de… însemnată că am reușit să nu achit nimic. Se pare că 15 comune sunt în aceeași situație”.

Și din aceste motive, Iulian Găină a ajuns să pledeze pentru insolvența și falimentul localităților, apreciind că se apropie momentul deoarece nu au bani nici să plătească utilitățile. Mai mult, se plnge că într-o zonă atât de bogată în păduri nu are lemne pentru școli. Mărturisește că s-au terminat și cei vreo 60 m.c. aduși de la el de la firmă și conchide: „Nu știu ce voi face, spre rușinea mea. Cred c-o să mai tăiem garduri și ce-o mai fi pe acolo. Asta e, dar sigur nu vor îngheța copiii de frig în școală”.

Cu astfel de agende de probleme, întâlniri precum cea de joi au șanse certe să se permanentizeze, să devină pe deplin formale și să se țină cu ușile deschise. (V. COSMA)