
Constantin Nistor a fost arestat preventiv pe 30 septembrie 2011 și încarcerat în Arestul Poliției Bacău, unde a stat până pe 29 noiembrie, când a fost transferat în Penitenciarul Bacău. În plângerea adresată CEDO, el a reclamat că a stat într-o celulă de 15 mp, în care erau 6 paturi pentru 10 deținuți, încăperea fiind neîncălzită și plină de purici, păduchi și ploșnițe. În plus, apă caldă era doar de două ori pe săptămână, mâncarea era de proastă calitate, iar personalul care o distribuia nu respecta standardele minime de igienă. Constantin Nistor s-a plâns și de programul de plimbare, care era doar de două ori pe săptămână într-o „cușcă” de 25 mp, dar și de faptul că în celula sa era o cameră de supraveghere, care îl filma 24 de ore din 24, și astfel i-a fost încălcat „dreptul la viață privată”.
Curtea a admis faptul că, în general, în România condițiile din închisori sunt de supraaglomerare, dar a luat în considerare eforturile pe care le face guvernul pentru a schimba lucrurile în bine: „Curtea reamintește că articolul 3 al Convenției obligă statul să se asigure că toți deținuții au condiții compatibile cu respectarea demnității umane, care nu prezintă
stres sau dureri de o intensitate care să depășească nivelul inevitabil de suferință inerent detenției”. Judecătorii CEDO au considerat că pretențiile de despăgubire sunt exagerate, dar au acordat, totuși 10% din suma cerută, însă au respins în totalitate cererea pentru onorariile avocaților.
C. MIRCEA
PS: Un proces asemănător a intentat și Gheorghe Enășoaie, fost comisar al Gărzii Financiare Neamț, arestat și condamnat odată cu Constantin Nistor, care a primit și el 3000 de euro.





