interviu cu primarul Vasile BACIU
– Domnule primar, de când aveți echipa de fotbal în comună?
- Asociația Sportivă Victoria Horia a fost înființată în 2003 și de atunci încercăm să avem o evoluție cât mai bună. Duminică, 9 august, la Roznov, echipa a disputat finala Supercupei județului Neamț la fotbal, pe care a câștigat-o, la loviturile de la 11 m, cu scorul de 4-3. Mai clar, campioana județului, Speranța Răucești, și câștigătoarea fazei județene a Cupei României, Victoria Horia, au disputat o partidă pe teren neutru. De aceea, felicit toată echipa și staff-ul tehnic pentru această performanță. S-a jucat ca la Supercupa României, însă fără faulturi, fără duritățile specifice unei partide de campionat. Ca atare, putem spune că a fost o copie mai mică a unei dispute dintre campioana țării și câștigătoarea Cupei României. Cu această ocazie, felicit și organizatorul, Asociația Județeană de Fotbal, pentru inițiativă.
– Cine susține această activitate sportivă, care, iată, are rezultate frumoase la nivel județean?
- Evident, membrii Consiliului local, cărora le mulțumesc și care au aprobat sume din buget – nu mari, nu vă fie teamă! -, pentru susținerea echipei. Vreau să adaug și faptul că în componența echipei sunt vreo șapte jucători din comună – Cotu Vameș și Horia -, iar ceilalți sunt aduși din alte zone ale județului.
Însă, dincolo de toate chestiunile, un lucru este important: că iubitorii de fotbal din comuna noastră vin des la meciuri, la partidele de pe teren propriu, dar și la cele susținute în deplasare. Au avut, în acest campionat, adversari foarte puternici și mă refer la formațiile Speranța Răucești, Voința Ion Creangă și Bradul Borca, echipe care pot câștiga oricând campionatul județean de fotbal. Partida de duminică, de la Roznov, a fost câștigată de noi în fața echipei de la Răucești, proaspăt promovată în eșalonul superior, care are în componență jucători valoroși. Cred că și echipa noastră are o valoare de care adversarele țin sau trebuie să țină seama.
– V-ați gândit la o promovare asemenea ”suratei” de la Răucești?
- Nu, pentru că, în eșalonul trei, costurile privind deplasările, plus alte cheltuieli, sunt foarte mari, iar noi nu avem de unde lua banii necesari. Noi suntem mulțumiți că echipa evoluează mulțumitor în campionatul județean, dorința noastră fiind să termine întrecerea pe locurile I-IV și să jucăm în play-off. Nu avem pretenții de perfomanțe, pentru că știm cât ne ține plapuma. Nu trebuie să uităm faptul că partida de la Roznov s-a jucat la o temperatură de 32-33° Celsius! La nivelul solului, temperatura era mult mai mare… Iar în aceste condiții este foarte greu pentru jucători, chiar și la acest nivel. Dar abia așteptăm să vină toamna, ca randamentul jucătorilor pe teren să fie cu totul altul.
”Unde sunt echipele din orașe?”
– După aprecierea dvs., Răucești poate fi un exemplu pentru echipele rurale din județ?
– Eu felicit echipa Speranța și sunt foarte curios să văd cum va evolua în Divizia C. Într-un fel, după o absență îndelungată a Neamțului la promovarea în acest eșalon, acum, colegii din nordul județului au ocazia să probeze ceea ce înseamnă un astfel de nivel de competiție, mai ales că susținerea este numai și numai de la nivel local. Acolo nu sunt fabrici sau alte mari unități economice, iar situația dumnealor este asemănătoare cu a noastră.
– Credeți că ar trebui să fie o divizie intermediară, formată numai cu echipe din mediul rural, din 10-12 județe?
– Nu cred că este bine, însă practica ultimilor ani a demostrat că se poate promova și pe prima scenă a fotbalului românesc cu o echipă dintr-o localitate mică, precum Concordia Chiajna, iar un oraș de talia Urziceniului să câștige campionatul, ba chiar să aibă și o evoluție excelentă în Europa. Este drept, toate aceste echipe au un element comun, respectiv apropierea de capitala țării; au o forță financiară cu mult peste ce este în provincie. Totuși, rămâne de văzut cât de mult va progresa Speranța în următorul campionat. Oricum, la Roznov am avut un adversar foarte puternic, tânăr, tenace, însă norocul a fost alături de noi.
– Cu o săptămână înainte, ați pronosticat că veți câștiga cupa…
– Ați văzut, am avut dreptate! În primul rând, adversarii aveau nevoie de jucători noi, valoroși, tineri, care să schimbe maniera de abordare a partidelor, însă mai este timp și sper să aibă o evoluție promițătoare în C.
– Am înțeles că, în campionatul care va începe în curând, se anunță o întrecere pe cinste…
– Cu siguranță, așa va fi! Să nu credeți că ediția trecută a fost floare la ureche. Și, ca să fiu sincer, dintr-un punct de vedere, am și eu o mică satisfacție: în campionatul județean, greul întrecerilor l-au dus echipele din rural și nu din urban. Aștept ca echipele Cimentul Bicaz, Bradul Roznov sau altele, din Piatra Neamț și Roman, să fie printre pretendentele competiției. Eu doar aștept.
Campionat județean cu 100 de echipe
– Totuși, sportul nu înseamnă numai fotbal…
- De acord, însă cred că trebuie făcut ceva la nivelul întregii țări. De exemplu, în foarte multe privințe, comuna noastră este privilegiată. Astfel, dacă un părinte vrea ca fiul său să practice înotul, tenisul de câmp, gimnastica, handbalul sau atletismul, trebuie doar să treacă râul Moldova și să meargă la Roman. Va trebui în viitor să ne ocupăm, la nivel local, foarte serios chiar, de cei mici, pentru că ei vor fi cei care ne vor urma.
În ultimii ani, în mai toate comunele au fost construite terenuri de minifotbal sau de handbal cu material sintetic, însă acestea nu trebuie să stea încuiate, ci să fie primitoare pentru cei care vor să practice discipline sportive, cu precădere în cadru oraganizat. Așa, să batem mingea cu piciorul după cum ne taie capul, asta nu înseamnă performanță. Nu sunt specialist în domeniu, dar pot spune că, în județ, sunt vreo 25 de primari care susțin echipe locale de fotbal, însă cred că este foarte puțin. Ne mulțumim cu rezultate modeste și nu tindem spre adevărata performanță. Toate echipele din județ duc lipsă de jucători tineri, iar acest fenomen nu este remarcat numai la Horia, ci peste tot. Sunt echipe care aduc jucători de la Iași, Bacău… Noi aducem de la Piatra Neamț, dar nu cred că este corect, pentru că trebuie să ne creștem tinerii.
– În Albania comunistă, erau interzise transferurile de jucători…
- Așa a fost, însă, la nivelul la care jucăm noi, mai că așa ar trebui. Pardoxul este că orașele nu mai au echipe în județ, iar jucătorii din municipii, care nu au ajuns la grupări divizionare, trebuie să joace și ei undeva. Iar acest gol de formații este umplut de echipele din rural, care transferă astfel de jucători. Însă nu este soluția cea mai bună. După mine, ar trebui să existe cam 16 echipe în elita județului, plus 2-3 serii în competiția inferioară, respectiv D2. Mulți ar spune că nu este varianta cea mai bună, pentru că, în unele țări, diviziile se restrâng ca număr de echipe. Așa o fi, dar pe mine mă interesează la nivel diviziei D să am o sută de echipe, iar fiecare să aibă 2-3 juniori pe teren. Cu ce deranjează? Nu vedeți că de la un an la altul numărul echipelor scade? (Mesagerul de Neamț)