Sfânta Parascheva de la Iași (14 octombrie)

În 14 octombrie, creștinii ortodocși o serbează pe Sfânta Parascheva de la Iași. Această sfântă a devenit foarte apropiată sufletelor românilor, pentru că a răspuns mereu cu ajutor la rugăciunile celor aflați în nevoi. În popor, Sfânta Parascheva este numită ”luminătoarea casnică a Moldovei”. Creștinii consideră că Sfânta Parascheva de la Iași protejează femeile căsătorite. De asemenea, le ajută la naștere, ajută fetele nemăritate să se căsătorească și poartă de grijă animalelor sălbatice.

Există zone în țarăunde oamenii, din strămoși, respectă o tradiție mai puțin cunoscută: pe 27 octombrie serbează o sfântă Parascheva care, împreună cu cea de pe 14 octombrie, formează o sărbătoare numită Vinerelele. Numele Cuvioasei Parascheva semnifică, în limba greacă, ”Vineri”.

În acest an, creștinii se vor putea închina la moaștele Sfintei Parascheva și la moaștele Sfintei Mironosițe și Întocmai cu Apostolii Maria Magdalena.

În 14 octombrie, când Biserica Creștin-Ortodoxă o prăznuiește pe Sfânta Cuvioasă Parascheva, la Iași are loc cel mai mare pelerinaj din țara noastră, pelerinaj care a depășit de multă vreme granițele țării, la acesta venind creștini din întreaga lume.

Încă din 14 octombrie 1641, când a fost prăznuită pentru prima dată în țara noastră, Sfânta Parascheva s-a bucurat de o mare popularitate în rândul credincioșilor, precum și în rândul domnitorilor moldoveni, care i-au acordat o atenție deosebită. Astfel, în fiecare an, sărbătoarea Sfintei Parascheva era precedată de o ceremonie specială, deschisă de însuși domnitorul Moldovei.

Sfânta Parascheva – Vinerea celor 12 vineri

În cinstea Sfintei Parascheva, creștinii țineau 12 vineri legate de anumite praznice și sfinți (din prima săptămână a Postului Mare, dinaintea Bunei-Vestiri, din Săptămână Mare, dinaintea Înălțării, dinaintea zilei Sfintei Treimi, dinaintea sărbătorii nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, dinaintea sărbătorii Sfântului Ilie, dinaintea Adormirii Maicii Domnului, dinaintea Sfinților Arhangheli, dinaintea Sfinților Cosma și Damian, dinaintea Nașterii Domnului, dinaintea Botezului Domnului).

În tradiția populară, Sfânta Vineri este cea care stăpânește lumea femeilor și a îndeletnicirilor acestora. În această zi, era interzisă munca la câmp, spălatul rufelor, cusutul, torsul și țesutul.

Ziua Sfintei Parascheva este și zi de pomenire a celor plecați dintre cei vii. Cu această ocazie, se dau de pomană pâine din grâul nou și must. Credințele și legendele populare o înfățișează pe Sfânta Parascheva sub chipul unei bătrâne, care veghează pentru sănătatea oamenilor și fertilitatea pământului.

Sfânta Cuvioasa Parascheva mijlocește către Domnul pentru toți creștinii, ocrotește și izbăvește de boli, de spaimă și de pagube, risipește furtunile, aduce mană roditoare și belșug. Sfânta Cuvioasă Parascheva este cinstită ca fiind aducătoare de ploi mănoase, de roade bune și veselitoare a plugarilor.

În lumea tradițiilor bunicilor noștri, Sfânta Parascheva apărea ca ocrotitoare a apelor. Se spunea că chipul ei apărea adesea lângă râuri sau fântâni. În locul unde apărea chipul sfintei, se spunea despre apa respectivă că a devenit vindecătoare. Din acest motiv, exista obiceiul în unele locuri să se așeze icoana Sfintei Parascheva lângă fântâni si izvoare.

Sfânta Cuvioasa Parascheva dăruiește ajutor, prin rugăciunile ei, tinerilor și bătrânilor, fecioarelor și mamelor, bolnavilor și săracilor. Anumite rugăciuni închinate ei erau scrise pe mici pergamente și purtate la gât, ca apărătoare de boli. În cazul durerilor de cap, acestea se legau la frunte.

Superstiții de Sfânta Vineri

Praznicul de Sfânta Vineri era asociat de străbunicii noștri și cu o serie de superstiții, care constau mai ales în interzicerea realizării unor treburi casnice. La țară, bătrânii nu se făcea nici focul în această zi.

De asemenea, pe 14 octombrie nu se spală, nu se coase. Spuneau femeile bătrâne că o să-ți iasă negi pe mână, dacă încalci regula amintită. Fetele nu spălau, nu coseau, nu scuturau pentru… a rămâne cinstite.

Se credea că sunt pedepsite mai ales pe femeile care torc, pun oalele pe foc sau cântă vinerea, iar pe femeile leneșe le preface în nevăstuici. Totuși, prezența ei poate fi evitată prin întoarcerea oalelor cu gura în jos, întrucât ea ar avea putere magică numai asupra veselei țărănești aflată în poziție normală.

Bătrânii respectau regulile, aflate încă de mici copii, pentru a avea belșug în timpul vieții.

De Sfânta Paraschiva se ținea post, dar nu se mânca pepene roșu și nici poame negre.

Îndrumar creștin la vremuri anevoioase – Rugăciunea

Părintele †Teofil Pârâian ne îndrumă cu înțelepciunea sa pe Calea mântuirii: „Sunt unii care se numesc credincioși și se mulțumesc doar să mediteze, doar să gândească la niște lucruri care țin de credință, dar care nu adâncesc aceste lucruri, în așa fel încât să izbucnească din sufletul lor și în rugăciune. Să nu uităm de ce suntem în fața lui Dumnezeu: «Când îți vei aduce aminte de Dumnezeu, înmulțește rugăciunile, pentru ca, atunci când Îl vei uita, Domnul să-și aducă aminte de tine». Nu poți să ai o viață evlavioasă, așa cum nu poți să-ți arăți credința în Dumnezeu, fără să vorbești cu Dumnezeu, fără să începi ziua cu Dumnezeu și să o sfârșești cu Dumnezeu, mai ales când știi că rugăciunea e întâlnirea cu Dumnezeu. Cine nu se roagă dimineața și seara, cine nu-și face vreme de Dumnezeu, acela poate să știe că nici n-are Dumnezeu. Dacă ai Dumnezeu, nu poți ocoli pe Dumnezeu.

Trebuie găsită vreme anume pentru Dumnezeu (5-10 minute dimineața și seara). Trebuie să găsești timp și pentru Dumnezeu, așa cum găsești pentru atâtea lucruri pe care le faci. Să stai în fața lui Dumnezeu cu atitudine de credință, în picioare, în genunchi, așa ca să știi că vorbești cu Dumnezeu, nu oricum. E adevărat că credința vine împlinind lucrurile lui Dumnezeu, de aceea, noi pornim cu credința, cu câtă o avem, și înaintăm în credință, dar numai dacă facem lucrurile credinței”.