Analiză alegeri locale: Neamț - un județ roșu, cu nuanțe de verde-albastru

Județul Neamț a fost considerat, tot timpul, un județ roșu. PSD, singur sau cu aliați de conjunctură, a avut cel mai mare număr de consilieri și cel mai mare număr de primari. Dacă nu ținem cont de mărimea localității.

Alegerile din 5 iunie 2016 păreau să fie o formalitate pentru PSD, iar cei din partid s-au comportat ca atare, cel puțin la începutul campaniei.

Trecuse o săptămână de campanie oficială și la PSD nu existau nici măcar afișe sau vreo idee despre ce ar trebui pus pe ele. Ca să nu mai spunem despre programul pentru județ, despre care s-a vorbit pe bucăți, dar care, într-o formă cât de cât închegată, a apărut abia pe la mijlocul campaniei.

Atuurile tradiționale ale PSD – primarii și Ioan Munteanu, investițiile pe OG 28 – au funcționat doar parțial.

PNL, aflat într-un mugur de reorganizare, a înțeles că nu poate face campanie de la centru, din birou sau doar pe facebook și a ieșit să stea de vorbă cu oamenii. Și a stat, cam peste tot în județ, iar acest lucru s-a văzut la vot. Fiefuri tradiționale ale PSD-ului au fost câștigate de PNL ori s-au obținut scoruri strânse.

Exemple sunt multe: Horia, Cordun, Răucești, Trifești, Drăgănești, Gherăiești, ca locuri unde au câștigat liberalii, sau Borlești, Cândești ori Bozieni, unde au câștigat social-democrații, la foarte mică diferență.

Elementul comun al acestor rezultate îl reprezintă faptul că, în cea mai mare parte, dacă nu în totalitate, PNL-iștii victorioși sau foarte aproape de victorie provin, TOȚI, din PSD. Cei mai mulți dintre ei au fost eliminați din partid, din funcția de președinte de organizație locală PSD, mulți cu funcții de viceprimar, cărora PSD le-a nesocotit dorințele, aspirațiile și potențialul electoral.

Asta ar putea constitui o primă concluzie: PSD a considerat că va câștiga pe modelul 2012, când a fost patentată expresia ”și dacă puneam un calorifer să candideze, ieșea”, în vreme ce alegătorii nu au mai ținut cont de partid. Au ales omul pe care îl cunoșteau și au ocolit personajele care figurau în liste, dar nu (mai) prezentau credibilitate. Pentru alegători, nu potrivit unor criterii de integritate care circulă acum și care, oricum, nu erau respectate.

* Liderii ”comunicat” ai partidelor

La nivel de lideri, de ”locomotive”, cele două partide au avut grijă să-i ascundă bine în dosul unor comunicate, total anoste sau aparent beliocoase, niciodată constructive și instructive.

În primul rând, s-a promovat intens ideea de candidat la funcția de președinte de Consiliu Județean, care NU EXISTĂ, nici în lege, nici în buletinele de vot. Reporterii Mesagerul au văzut mai multe situații în care oamenii căutau președintele pe buletinul de vot la CJ și, pentru că nu-l găseau, dădeau buletinul înapoi – ”Să-l dați la altul, că eu nu l-am folosit”. A fost o confuzie intenționat întreținută și amplificată, scopul fiind probabil motivarea primarilor, mai degrabă, decât a electoratului.

Strict despre persoane vorbind, cei doi implicați – Ionel Arsene de la PSD și Mugur Cozmanciuc de la PNL – au apărut ca niște personaje în costum, intangibile, ambii cu titulatura de deputat în fața numelui (asta în contextul demonizării care există la adresa parlamentarilor), ușor arogante și prea puțin spre deloc la curent cu problemele ÎNTREGULUI județ, deși, aici, în dreptul lui Arsene, se poate consemna o legătură de necontestat cu zona Târgu Neamț. Și Piața Centrală din Piatra Neamț.

* Județul fără dezbatere și proiecte viabile

Campania din Neamț a fost lipsită de elementul care ar fi putut fi cel mai spectaculos: o dezbatere pe proiecte. Nici măcar nu s-a pus problema unei astfel de dezbateri. NIMENI NU A FOST INTERESAT să fie organizată vreo dezbatere. NICIUN PARTID nu a venit cu această idee, semn că fiecare era conștient că nu poate puncta la acest capitol.

PSD ar fi putut marca vreun punct, pe partea de fonduri aduse în județ, dar ar fi fost periculos să se laude că a intervenit pentru bani.

PNL n-ar fi putut nici măcar să promită fonduri într-un viitor apropiat, de aceea și-a și legat programul de anul 2020. Când speră să ajungă la guvernare prin forțe proprii.

Așa ajungem la a doua concluzie: în campanie nu s-au înfruntat lideri, nu s-au dezbătut programe, s-au confruntat niște partide, reprezentate vag de personaje care au învățat să dea ”bun de trimis” comunicatelor de presă făcute de consultanți sau pseudo-consultanți neobișnuiți să părăsească birourile.

La nivel de programe, niciun partid nu a convins. Propunerile lor nu au fost chiar o mare de idei într-un pustiu de cuvinte, dar nici departe nu s-au aflat. Cu toții au promis infrastructură, deși județul suferă din cauza investițiilor mici ale Companiei Naționale de Drumuri, care nu are nicio legătură cu Consiliul Județean. Au vorbit despre proiecte europene, în condițiile în care aproape toate din județul Neamț suferă rău de tot, fiind în situația ori a penalizărilor, ori a restituirii banilor primiți. Ca să nu mai spunem de cele pentru care s-au cheltuit sume imense și din care nu s-a obținut niciun beneficiu.

Toți au vorbit despre colaborare cu mediul de afaceri, de care și-au adus aminte brusc în campanie, au vorbit de sănătate și învățământ, ba chiar și de patrimoniul material sau imaterial al județului, dar niciunul nu a ieșit din fraze generale, de genul ”incubator de afaceri”, ”master-plan”, ”parc industrial”, ”dezvoltarea serviciilor medicale”, ”educația – domeniu prioritar”, etc. Nu a explicat niciunul niciodată cum are de gând să nu mai lase copiii să plece în țări străine, dar toți au spus că vor să îi vadă înapoi acasă. Nu a precizat niciunul cum și cu ce bani are de gând să facă drumuri bune, dar toți au vorbit de autostradă. Toate partidele au evitat emisiunile de dezbatere, preferându-le pe cele de promovare, unde nimeni nu i-a deranjat cu nimic.

* ALDE și PMP – voturi pentru negociere de majorități

Dintre partidele plasate în rândul secund al acestor alegeri – și, în general, al scenei politice județene – se cuvin amintite ALDE și PMP.

ALDE se aștepta, în mod clar, la un scor mai mare. Cu avantajul unui Constantin Iacoban, a cărui experiență inclusiv (sau mai ales) la conducerea CJ Neamț putea reprezenta un argument forte, s-ar fi spus că democrații liberali adunați sub Tăriceanu puteau obține un scor cât să le permită niște negocieri favorabile lor. Cu dezavantajul unui Ion Asaftei, proțăpit în capul listei de la județ, în condițiile unei faime personale de mucava, ALDE are, acum, poziția celui care negociază la județ, dar nu pe cât ar fi putut, dacă-și juca altfel cartea. Totuși, un Ion Asaftei poate ajunge vicepreședinte de Consiliu Județean, având doar meritul că a mimat lupta electorală, ca să poată trimite fotografii la centru, că a avut activitate politică.

Surpriza a venit, și la CJ, din partea PMP. A intrat și în Consiliul Județean, cu doi consilieri, s-a bătut frumos, cu cei mai puțini bani alocați în acest scop. A mers pe oameni noi, în general, iar unde a adus oameni vechi, a bătut monedă pe experiență. Deputatul Ștefan Burlacu, un necunoscut, are avantajul că este primul pe listă și rămâne de văzut dacă îl prinde haina de consilier județean, în prespectiva alegerilor parlamentare unde vrea să mai bifeze un mandat. Una peste alta, rămâne cert că PMP s-a mișcat popular, iar echipele propuse nu prea au putut fi contestate. Munca de la om la om a dat roade. Este un semn bun pentru un partid care a avut de trecut peste handicapul de a fi considerat ”al lui Băsescu, cel care a tăiat pensii și salarii”. Meritul lui Laurențiu Dulamă este incontestabil și se cuvine precizat.

Restul partidelor au avut rezultate pe măsura prestațiilor, neputând fi luate în calcul, din moment ce nu au ajuns în Consiliul Județean.

* (D)Efectul Chelaru asupra PSD
sursa foto: intensa.ro
O cheie a alegerilor din Neamț a reprezentat-o momentul când s-a știut clar că Ioan Chelaru a fost trimis pe tușa PSD. Atunci, a fost semnat nu actul de naștere a unei organizații noi a PSD la Roman, ci actul de deces pentru actuala campanie electorală, în oraș și în comunele din jur. Cu influența certă pe care o avea asupra persoanelor din zonă, Ioan Chelaru a binecuvântat, seniorial, un rezultat rușinos pentru noua echipă PSD Roman.
Același lucru s-a întâmplat în mai multe comune importante din zonă. Cu oameni crescuți în PSD, cu binecuvântarea lui Ioan Chelaru, și trecuți, apoi, la PNL, unde au performat, tot cu binecuvântarea lui Ioan Chelaru. Cel puțin așa se spune.
Care vor fi efectele pe termen lung și pentru parlamentare este greu de anticipat acum, în condițiile în care Chelaru nu va candida. Dacă va candida, suntem siguri că va câștiga.