Recent s-a încheiat o nouă campanie arheologică la Răucești, într-o așezare de acum 6.000 de ani, specifică civilizației Cucuteni. Cunoscut încă de acum patru decenii și cercetat în perioada 1978-1979 și în 1986, situl arheologic a furnizat lucruri deosebit de interesante. În 2015, aici au fost reluate cercetările, mai ales că o echipă germană de la Universitatea Erlangen-Nürnberg a realizat o scanare geomagnetică prin care s-a conturat mult mai bine structura așezării. În această vară, o echipă de la Complexul Muzeal Județean Neamț a continuat investigațiile în așezarea de la Răucești, iar rezultatele nu s-au lăsat mult așteptate. Responsabilul șantierului a fost dr. Dorin-Ciprian Nicola, de la Muzeul de Istorie și Arheologie Piatra Neamț, iar cercetarea efectivă a fost în responsabilitatea dlui. dr. Vasile Diaconu, de la Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu Neamț.
Pe lângă vestigiile descoperite, situl de la Răucești este unul dintre puținele din această parte a județului Neamț în care s-au aplicat metode moderne de cercetare. Este îmbucurător faptul că, deși arheologia nu este un domeniu de interes pentru marele public, astfel de cercetări se fac și în zona Târgu Neamț. Cu siguranță, prin aceste investigații specialiștii reușesc să redescopere detalii dintr-o lume dispărută acum câteva mii de ani. Din discuțiile cu cei care au făcut săpăturile la Răucești se preconizează continuarea acestora și în anii următori, pentru a se obține cât mai multe date despre această importantă așezare preistorică. Un amănunt interesant îl constituie și faptul că, pentru prima dată în această zonă, a fost studiat și sistemul de apărare al așezării, reprezentat de un șanț foarte mare.
„Am reluat săpăturile de la Răucești, pentru a continua un proiect început de regretatul dr. Gheorghe Dumitroaia, fostul director al Complexului Muzeal Județean Neamț. Este un sit arheologic important prin prisma rezultatelor furnizate. Investigațiile neinvazive realizate de echipa germană anul trecut ne-au oferit niște repere clare, astfel că ne-am concentrat cercetarea doar în zone cu potențial. Unul din obiectivele noastre a fost acela de a cerceta sistemul defensiv al așezării, reprezentat de două șanțuri de apărare. Încă de anul trecut am cercetat parțial unul dintre șanțuri și am continuat și în această vară. Este vorba despre o structură curbată, de aproximativ 60 m lungime și cu o deschidere medie de 4 m. Șanțul a fost săpat în pietriș, deci a fost un efort considerabil pentru întreaga comunitate, care a fost nevoită se excaveze cu mijloace rudimentare sute de metri cubi de pământ. În cele două campanii am secționat șanțul la extremitățile sale, pentru a avea niște date concrete despre sistemul defensiv. Săpăturile au furnizat și materiale arheologice interesante, cum ar fi unelte de piatră, ceramică pictată, dar mai ales un număr mare de statuete antropomorfe. Din săpăturile de până acum s-au recuperat peste 100 de statuete umane, dovadă a faptului că viața religioasă a acestei comunități era una prolifică. De asemenea, au fost recoltate probe pentru analize paleobotanice, care să ne arate secvențe ale mediului preistoric. Tot echipa germană a realizat anul acesta și un set de fotografii aeriene ale sitului, pentru a avea o imagine de ansamblu a acestuia”, a declarat dr. Vasile Diaconu. (C.T. STURZU)
Mesagerul Bacău Peste 530 de șoferi vitezomani amendați și 22 de permise reținute de polițiștii din Bacău, într-o săptămână 
ZCH Ministerul Apărării Naționale comunică: Țintă aeriană detectată la nord de Roman. RO-Alert transmis în cinci județe din Moldova 
NewsEdge Ilie Vlaicu, președintele ARA, la ExpoApa 2026: „România traversează o criză hidrologică cu efecte grave”. Râurile au scăzut dramatic, iar dezvoltarea infrastructurii bate pasul pe loc 
BusinessEdge Societățile de investiții imobiliare promit dividende stabile și lichiditate rapidă. De ce ezită România să adopte modelul REIT 
