O simplă vacanță în Grecia a fost sursa de inspirație pentru Oana Dabija, cea care a reușit, în doi ani, să creeze sute de păpuși, lucrate integral manual, păpuși făcute special pentru copii din întreaga lume.
”Eram în vacanță în Grecia și am văzut, într-un magazin de suveniruri, o păpușă pentru depozitat pungi. Mi s-a părut interesantă și am vrut s-o fotografiez, dar vânzătoarea nu mi-a permis. M-am supărat, inițial, ca un copil, după care m-am ambiționat și mi-am promis că-mi fac propria păpușă atunci când ajung acasă. Cu gândul acesta m-am întors din vacanță, dar pot spune că nu a fost chiar așa de ușor precum crezusem. Am vrut să renunț de câteva ori, dar mi-am amintit de privirea vânzătoarei și m-am ambiționat de fiecare dată”, povestește Oana Dabija despre prima păpușă confecționată.
Spune că și-a dorit mereu să-și descopere talentul. A urmat o facultate cu profil real, fiind inginer de profesie, deci nimic artistic în domeniul ales. Dacă muzica sau dansul nu au fost pentru ea, simțea că undeva, în interior, este o voce care așteaptă să se facă auzită. Iar momentul a fost acea vizită în magazinul elen. Toată pasiunea, dragostea și plăcerea de a crea ceva frumos se revarsă acum în păpușile pe care le lucrează ore în șir.
S-a inspirat din tehnica faimoaselor păpuși Waldorf, lucrate numai din materiale naturale, menite să aducă zâmbetul pe chipul copiilor. ”Sunt luni întregi de studiu. Am făcut, am rupt, am plâns, am reînceput, până când am ajuns la rezultate care să mă mulțumească. Sunt păpuși care respectă îndeaproape regulile unei păpuși Waldorf, fiind inspirate din tehnica celebră pe plan internațional. Eu le-am imprimat stilul personal, mai ales că unul dintre criteriile care definește păpușile Waldorf, pe lângă materialele naturale, este chiar adaptabilitatea, astfel încât să fie pe placul fiecărui copil”.
* Refugiu în lumea păpușilor după opt ore de serviciu
Opt ore pe zi, cinci zile pe săptămână, Oana e inspector superior la Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială. Când pleacă de la serviciu, se refugiază în lumea păpușilor, în care a reușit, treptat, să-și implice întreaga familie. ”După acea păpușă pentru pungi, am mai făcut câteva, pe care le-am oferit cadou prietenilor. M-a amuzat, dar m-a și durut puțin prima lor reacție. Îmi tot spuneau că n-au cum să fie făcute de mine. Cred că asta m-a ambiționat și mai mult. Așa am continuat și am început să fac și păpuși pentru copiii prietenilor, păpuși care au fost văzute de alții și așa am ajuns să fiu contactată de străini, care-și doreau o jucărie pentru proprii copii. Treptat, întreaga familie a început să se implice în pasiunea mea. Mama mă ajută la cusut, iar soțul meu se ocupă de partea de marketing, el vine cu sugestiile, dar și cele mai multe critici. Noroc că sunt constructive”.
Încurajată de reacțiile celorlalți, Oana s-a apucat să-și promoveze creațiile pe o rețea de socializare și a ajuns să fie contactată de persoane din întreaga țară și chiar din străinătate. ”Mi-am dat seama că trebuie să-mi îmbunătățesc mereu produsele. Am început să studiez tehnici diverse, să le aplic și să le personalizez. Îmi place să cred că în fiecare creație a mea am pus o fărâmă de suflet, mai ales că întotdeauna încerc să respect vorba «făcute cu dragoste». Din păcate, am și zile în care, pur și simplu, nu pot face nimic. Dacă atunci nu simt că pot să fac ceva frumos, nu mă mai apuc deloc, pentru că nu-mi place să creez produse care să nu aducă zâmbete pe chipul celor la care ajung. Dar, spre bucuria mea și supărarea celor apropiați, am și zile în care, lucrând, uit cât e ceasul”.
* Lungul drum de la idee la creație
I s-au cerut păpuși care să fie făcute cadou, păpuși pentru botezuri, nunți, sărbători de iarnă și, cel mai greu, ”o păpușă unicat pentru un copil la fel de deosebit”. Primul pas este alegerea materialelor, care trebuie să fie întotdeauna naturale, antialergice, care nu pun în pericol sănătatea copilului la care va ajunge păpușa. ”Prefer să fac un lucru care să-mi placă decât să îl fac în grabă și să nu corespundă cerințelor primei păreri, care este și cea mai importantă – părerea mea. Așa ajung să lucrez și două-trei zile la o păpușă. Având în vedere că fac numai păpuși personalizate, cer și o fotografie a copilului la care va ajunge produsul final, folosind-o ca sursă de inspirație, pentru că mă gândesc că întotdeauna ne plac lucrurile pe care le regăsim în noi. În general, păpușile sunt cerute pentru copii de la câteva luni la 10-12 ani, dar am avut cerințe și pentru tinere trecute de 20 de ani și, trebuie să recunosc, atunci a fost mai mare provocarea, pentru că nu știam cum trebuie să arate o păpușă pe placul unui adult”.
Au ieșit din mâinile sale Crăciunițe, clovni, Crăiasa Zăpezii, dar și eroi de poveste sau de benzi desenate. A primit chiar și comenzi ”pe familie” – păpuși Superman pentru frățior și prințesa Elsa pentru fetiță.
Cum, în timp, nicio păpușă nu scapă de prea multă dragoste din partea celor mici, fiind hrănită, luată peste tot, ascunsă în bagaje sau te miri unde, intervine rolul părinților, care trebuie să spele cu grijă ”odorul”. Îmbăierea se face manual, cu multă atenție, cu puțin șampon, frecându-se ușor, pentru a nu se scămoșa, după care se clătește în apă rece și se lasă la zvântat, fără a stoarce păpușa, ci lăsând-o la uscat pe o suprafața plană, cu fața în sus, la temperatura camerei. Ultimul care se spală este părul, care nu freacă, să nu se încâlcească, fiindcă și el e făcut tot din fibre naturale.
* Portul popular românesc, promovat peste mări și țări
A colaborat cu Teatrul Junior din Târgoviște, lucru care a bucurat-o foarte mult, știind că păpușile făcute de mâinile ei vor bucura sute de copii. O altă provocare a fost colaborarea cu o mireasă, care a cerut 40 de păpuși, pe care le-a oferit ca mărturii la nuntă. În timp, au apărut și cerințele pentru rochițe de schimb, așa că Oana s-a conformat și a lansat și colecția de haine pentru păpuși. ”Atunci mi-a venit ideea și m-am apucat de făcut și lumânări de botez, pe care le decorez și de pe care nu poate să lipsească și o păpușă făcută de mine. Încerc să promovez și portul tradițional românesc, îmbrăcând păpușile în straie populare, mai ales că au ajuns și în Germania, Italia, Irlanda și Olanda. O altă idee care s-a bucurat de succes a fost brodarea păpușii cu inițialele copilului, la fel cum și păpușile terapeutice, cele care se pot folosi și la teatrul de păpuși, pentru că îți permit să introduci mâna în păpușă și să o transformi într-un personaj viu, au avut succes în rândul copiilor. Uneori e mai complicat, pentru că părinții îmi trimit fotografia cu fetița și vor ca și ținuta păpușii să fie aidoma celei pe care o poartă micuța. E mai greu să găsesc materialele potrivite, dar încerc mereu să respect cerințele”.
Cea mai mare satisfacție rămâne faptul că știe că obiectele create de ea ajung să-i bucure pe cei mici. Primește fotografii de la părinți, cu fetițe jucându-se cu noile prietene, cu băieței care se cred mici eroi alături de Spiderman sau cu nou-născuți păziți la capul pătuțului de zâne blânde, create în micul atelier încropit de Oana în apartamentul său. Spune că aceste imagini o motivează mereu, chiar și atunci când simte că nu mai are putere să continue cu pasiunea descoperită într-o vacanță în Grecia, acum doi ani.
Andreea AMARIEI
