Școlare de altădată

Examenul de maturitate s-a introdus în 1925 în România. De la început – nu numai astăzi, când camerele de luat vederi au crescut vădit exigența -, bacalaureatul a reprezentat un obstacol incomod, care, pentru a fi trecut, necesita multă trudă intelectuală.

În 1928, testul de maturitate pentru cei 106 candidați din sesiunea iunie s-a soldat cu un eșec usturător. Doar 34 au reușit, după ce 50 ”au căzut” la teze, iar 22 la examenul oral. Profesorul de matematică Grigore Capșa, directorul Liceului ”Petru Rareș” afirma, în ziarul ”Avântul”, că ”din 19 băeți, câți au reușit în total, 12 sunt mozaici și numai 7 creștini. E un motiv pentru ca și cei mai șoviniști evrei să nu se mai plângă de persecuții în școală. Și o lecție pentru Românii, cari mărginindu-se la manifestații zgomotoase și sterile, n’au vreme să vadă cum le fuge terenul de sub picioare. Dacă rezultatul – e drept cam dezastruos – al acestui examen, a alarmat pe părinții candidaților și i-a făcut să acuze comisia celor opt profesori de exces de severitate și pretenție, de imposibilitate de a cântări exact puterea candidaților în câteva întrebări, – răspunsurile depinzând, în mare parte și de temperamentul celor interogați – apoi ar fi nedrept să nu remarcăm și uimitoarea insuficiență de pregătire a unor candidați! Am văzut pe unii cari nu știau hotarele țării, nu știau un singur județ din Bucovina ori măcar pe unde intră Dunărea în țară. Am văzut pe alții cari nu știau ce sunt fulgerul și trăsnetul, nici să facă vreo deosebire între ele! Am văzut candidați spunând că Latinii locuiau în nordul Daciei. De asemenea, am văzut candidați realiști, cu pretenția de viitori ingineri ori profesori de matematici, ce nu știau să scrie equația unei drepte simple, a bisectoarelor, axelor de coordonate.Toate acestea și multe altele sunt scăderi strigătoare la cer. Ca atare, candidații ce se vor prezintă în sesiunea de toamnă, să nu se mai bizuie pe stăruinți, pe protecție și pe alte rușinoase propuneri. Sistemul acesta scade prestigiul orașului nostru, în fața profesorilor străini, veniți din toate colțurile țării și-i silește să exclame ca în sesiunea aceasta: «domnilor, parșiv și nerușinat mai e orașul d-voastră!». Deci, viitorilor candidați, la muncă serioasă!”.

* Dumitru Almaș, printre promovați

Între bacalaureații sesiunii iunie a anului 1928, s-au numărat scriitorul Dumitru Almaș, pe numele real Dumitru Ailincăi, și fiica profesorului Grigore Capșa, Aurora.

Iată lista completă a elevilor care au promovat examenul de încheiere a studiilor liceale, în prima sesiune: Abramovici H., Abram S., Ailincăi D., Albață E., Alexan N., Axelrad Uș., Borș Adriana, Capșa Aurora, Comanișter B., Crețulescu Val., Eisenberg E., Feinstein Janetta, Georgescu Elisa, Greissler Sigm., Herșcovici Ș., lonașcu C., lonescu A., Katz Laura, Leibovici H., Macarie Aurora, Marcu Ițic, Munteanu Lucreția, Petrescu Elena, Pisam H., Ruchenstein Avr., Schapira Iul., Silberdrath Cecilia, Sufrin David, Timotei Constanța, Tăutu Amalia, Verdeanu C., Vrânceanu C., Weissmann G., Zamfir Radu. La sesiunea a doua, din septembrie 1928, s-au prezentat la examen 150 de candidați, dintre care, în urma notelor de trecere de la lucrările scrise, 91 au fost admiși la examenul oral.

* Eliminări temporare

Viața de licean nu era tocmai ușoară nici în anii interbelici. Cine greșea era aspru pedepsit, respectarea disciplinei școlare fiind de importanță majoră pentru buna desfășurare a procesului instructiv-educativ.

Astfel, ”Niculescu Duțu Aurel și Balag D. Vas. au fost eliminați pe o lună, începând dela 24 Septembrie, pentru că au umblat fără număr, au fumat și au jucat table în grădina publică. Catz R. Vl-a, pe 3 săptămâni pentru aceleași motive. Grințescu Paul V-a, Dandescu Gh.Vl-a, Avasiloaie I. V-a, Cojocaru IV-a, Zeilig IV-a, Manoliu Gh. C. III-a și Popovici Gh. pe 15 zile pentru aceleași motive. Se atrage atenția părinților cari au copii în liceu, că elevii ce contravin disciplinei școlare nu vor mai fi primiți la înscrierea în noul an școlar, decât dacă vor mai fi rămas locuri după ocuparea lor de către școlarii ordonați”.

* Înscrieri la ”Petru Rareș”, Gimnaziul Hangu și Școala Comercială

Înscrierile”pentru examenul de admitere în clasa întâi de liceu la Petru Rareș”, pentru anul școlar 1928/1929, s-au făcut între 1 și 3 septembrie, însă a mai existat o sesiune de examene în iunie. Elevii care nu erau mulțumiți de media obținută puteau repeta probele, cu condiția de a redacta o declarație că renunță la situația căpătată în prima sesiune. Înscrieri se făceau și la Gimnaziul ”Dr. C. Angelescu” din Hangu: ”Au început înscrierile și reînscrierile în cl. II-a și a III-a. Taxele sunt mici, gazde se găsesc în condițiuni avantajoase, mediul de viață este sănătos și reconfortant”.

La fel, la Școala Comercială elementară de fete statizată ”Focșa – Popovici”. ”Începem înscrierile la 1 Septembrie a.c., la cancelaria școalei, Strada V.A. Ureche. Cancelaria este deschisă zilnic între orele 8-10-12 dim. și 3-5 după prânz”.

* ”Prea bună și stimată D-șoară profesoară!
Fiica mea Anetta din clasa V-a secundară toată ziulica și toată nopticica plânge. Nu mănâncă, nu doarme, nu vorbește, se bocește și slăbește din zi în zi ce merge, văzând cu ochii. Mi-i milă de ea, mi se rupe inima de mila ei și plâng într-ascuns și pe înfundate de mila Anettei mele. Fie-vă și dvs. milă bună domnișoară profesoară.Veți fi odată mamă și veți vedea ce înseamnă să fii mamă… cu durerile ei, văzându-și fiica – sângele ei – nemâncând, nevorbind, bocind și slăbind mereu… Trăiesc cu nădejdea în bunătatea sufletului dv. de aur și cu speranța că, după ce veți asculta pe Anetta mea, pe Anețica mea scumpă, încă odată, mai cu indulgență – acel 4 stupid care ar putea aduce o groaznică nenorocire în căminul meu, se îndreptă măcar cu un mic 5.
Cu anticipate mulțumiri dela o mamă îndurerată,
Amallia Amărăscu”

* ”Informațiuni” de la Liceul ”Petru Rareș”

Elevii Liceului ”Petru Rareș”, ”aflați în diferite clase”, erau obligați de a se reînscrie numai între 1-3 Septembrie 1928, ”după această dată riscând a-și pierde drepturile căpătate asupra locurilor, întrucât se vor soluționa numeroasele cereri ale elevilor străini. La înscriere sunt obligați a achita jumătate din taxele școlare. Cei cari solicită reduceri ori scutiri vor prezinta un certificat de pauperitate eliberat de primărie și vizat de percepția respectivă sau de administrația financiară. Elevii particulari cari dau examen în sesiunea de toamnă sunt înștiințați că nu vor fi admiși, sub niciun cuvânt, la examen, dacă nu și-au complectat plata taxelor pentru comisiune. Elevii corigenți, în afară de acestea, vor mai plăti câte 90 lei de fiecare obiect principal și câte 45 lei pentru fiecare dexteritate la care au rămas corigenți. În cl. IV-a elevii vor fi înscriși în următoarea ordine: 1) repetenții în proporție de 15%; 2) promovații cl. IlI-a ai șc. noastre și ai altor șc. de stat din județ în ordinea mediei de promoție a cl. IlI-a; 3) promovații cl. IV-a ai lic. de stat (liceu vechiu) nereușiți sau neprezintați la admitere în cl. V-a.; 4) promovații cl. III-a, ai șc. part. cu drept de publicitate sau cari au dat exam. particular. Examenele de admitere în cl. I vor începe în ziua de 5 Spt. ora 8 a.m. la înscriere elevii plătesc o taxă de 50 lei. Examenele de bursă pentru cl. I-a se țin între 8-10 Sept. Cei interesați vor iniția cereri însoțite de certificate de stare materială eliberate de primărie și vizate de percepție”.

Totodată, se aducea la cunoștința elevilor de la ”Petru Rareș” că uniforma era obligatorie, iar la internat puteau veni începând cu 23 septembrie. ”Cei care mai doresc locuri să se înscrie la cancelaria liceului. Taxa de solvă este 12.000 lei plătibilă în 3 rate. Cei care intră pentru prima dată vor plăti 500 lei taxă de instalare. Elevii vor aduce cu dânșii următoarele: 4 cămăși de zi, 3 cămăși de noapte, 4 perechi ismene, 6 batiste, 4 prosoape, 2 șervete de masă, încălțăminte, o pereche papuci de pat, 2 cerceafuri de plapumă, 2 cerceafuri de pat, o plapomă și saltea de lână dacă are, o perie de haine și una de ghete, 1 perină, două fețe de perină”.

Anul școlar 1928/1929 a început la 8 octombrie. Elevii aveau obligația de a sta la școala între orele 8 și 14,30, iar cine întârzia nu mai putea intra la cursuri. Ora dura 50 de minute, iar recreația mare 15 minute.

* ”Are un opt cu ferestrele deschise”
În preajma sfârșitului de an școlar și în sezonul examenelor cu ”groaznice palpitații și leșinuri subite”, circulau tot felul de bilețele și scrisorele pline de haz:
”Dragul meu,
Vezi, fă ceva pentru Chiulangescu Ulisie dintr’a II-a. Are un «opt cu ferestrele deschise» la matematică – poate că s-ar putea închide ferestrele.
Cu mulțumiri amicale, Puternicescu”