Când românii șovăiau dacă să fie de acord sau nu cu intrarea în Uniunea Europeană, a fost scos la înaintare mirajul fondurilor europene. Peste România aveau să curgă banii dintr-un corn al abundenței, era nevoie doar de făcut niște hârtii, numite programe, după care nu mai trebuia decât să trecem la cheltuit. Această mentalitate, intrată în mintea unor politicieni obișnuiți să nu dea socoteală pentru faptele lor, pentru că așa funcționa sistemul, a făcut ca, de foarte multe ori, să asistăm la tot felul de proiecte fără finalitate socială sau economică, foloase obținând doar cei care se ocupau de scriere, aprobări, etc.
Ce loc ocupă județul Neamț în această bătălie pentru bani? Ce s-a făcut cu banii? Pentru ce s-au luat bani? Ce rezultate avem, după ce banii s-au dus? Cine a beneficiat de proiecte? Care sunt legăturile lor cu lumea politică? Ce consecințe sunt pentru cei care nu au respectat legislația?
Toate sunt întrebări la care vom încerca să răspundem, într-un lung șir de articole. În primul episod, vom face doar o prezentare generală a sumelor intrate în județ și vom încerca niște comparații. Ca bază a informațiilor, folosim o situație pusă la dispoziție de Ministerul Fondurilor Europene.
Pentru început, o sumă: 1.954.184.194 lei noi și cât se poate de grei, care reprezintă valoarea totală a contractelor finanțate pentru perioada 2007- 2013. Din acești bani, valoarea nerambursabilă este de 1.425.155.679 lei. La un curs mediu de 4,4 lei, vorbim de aproximativ 450 milioane de euro care trebuie să se regăsească în diverse investiții din județ.
* Neamț: 14,3% din fondurile regiunii Nord-Est
Rotunjind valorile, de dragul socotelii, din cei aproape 14 miliarde de lei noi intrate în regiune, aproape 2 miliarde au ajuns în Neamț. Amatorii de statistici pot analiza tabelul 3, unde pot face comparații inclusiv pe diverse axe pe care s-au alocat bani.
https://mesagerulneamt.ro/wp-content/uploads/2016/10/tabel-3.pdf
Fondurile intrate în Neamț trebuie, obligatoriu, raportate la cel puțin două elemente: poziția față de celelalte județe (vezi tabelul 2) din Regiunea de Dezvoltare Nord- Est și numărul de locuitori.
https://mesagerulneamt.ro/wp-content/uploads/2016/10/tabel-2.pdf
Pentru raportarea față de celelalte județe, graficul este relevant doar la nivelul cifrelor. În mod firesc, județul Iași are o absorbție de 5,18 miliarde lei și ocupă primul loc în regiune. Bacău, județul lui Viorel Hrebenciuc, ocupă poziția a doua, cu 2,34 miliarde lei, urmat de Suceava, păstorită mult timp de Gheorghe Flutur, unde vorbim despre 2,12 miliarde lei. Sub județul Neamț, sunt județele Botoșani (cu 1,42 miliarde) și Vaslui (cu 947 milioane).
Raportat la numărul populației rezidente, situația pare în regulă la prima vedere, județul Iași fiind cel mai populat (787.499 locutori), doar Bacăul ieșind din rând și luând fața Sucevei, care are mai mulți locuitori, dar nu a avut tot timpul influențe la nivelul de vârf al statului.
Făcând un calcul sumar, la o populație de 450.000 de locuitori, în exercițiul financiar european trecut , avem o absorbție de 1.000 de euro pe cap de nemțean. Comparativ cu Iași, este puțin; acolo vorbim de peste 1.496 euro pe cap de locuitor. La polul opus, județul Vaslui are aproximativ 560 euro absorbiți.
Raportându-ne la acești indicatori, se pare că stăm bine. Lăsând cifrele la o parte și judecând superficial, dar mult mai aproape de ce-l interesează pe omul obișnuit, gândind la nivel de infrastructură, nu ne putem compara nici măcar cu județul Vaslui în privința drumurilor importante, ca să nu aducem iar în discuție Suceava.
Evident, discuția pe această temă trebuie să fie mai amplă, să vedem direcțiile pe care s-a gândit dezvoltarea, pe care s-a încercat atragerea de fonduri. Până atunci, tot ca deschidere de subiect, mergem în județ, să vedem cum s-au ”repartizat” banii.
* Piatra Neamț a luat caimacul: 79,36%!
Tabelul localităților arată cum s-au ”împărțit” banii în județ, după acest criteriu, al contractelor finanțate. De la distanță, sare în ochi suma foarte mare din dreptul municipiului Piatra Neamț, de peste 1,55 miliarde lei (aproximativ 353 milioane de euro), adică aproape 80% din suma pe întreg județul.
https://mesagerulneamt.ro/wp-content/uploads/2016/10/tabel-localitati.pdf
Desigur, pare foarte mult, dar există niște explicații, care țin de faptul că Piatra Neamț găzduiește sediul Agenției de Dezvoltare Nord-Est, care a accesat destule programe, găzduiește Consiliul Județean, dar și alte instituții care au accesat programe, precum AJOFM sau Prefectura Neamț, dar și multe firme care au aplicat cu succes pe programe de dezvoltare a mediului de afaceri (POR) sau pentru sisteme inovative și eco-eficiente de producție (POSCCE).
Totuși, având în vedere valoarea proiectelor accesate de administrația publică locală, municipiul Piatra Neamț nu pare să fi gândit coerent și pe termen lung dezvoltarea cu acest tip de fonduri.
Trăgând linie și privind în jur, avem un oraș murdar, cu sisteme de apă și canalizare vechi, în ciuda banilor alocați și a prețurilor mari, cu sistemul termic pus pe chituci, cu străzi crăpate, distruse, pe care s-au pus doar petice. Marile proiecte urbane s-au dovedit a fi scumpe, prost făcute, deși unele idei păreau bune. Probabil, platforma construită peste pârâul Cuejdi și pietonalul din fața Primăriei (făcând abstracție de pasajul subteran și lucrul făcut și recepționat de mântuială) vor rămâne pe partea pozitivă a analizei.
În mod firesc, după Piatra Neamț, cei mai mulți bani au ajus la Roman, dar diferența este enormă, doar 215 milioane de lei fiind contabilizați în dreptul Romanului, pentru 60 de proiecte. Foarte puțin, dacă ne gândim la potențial, așezare și capacități industriale, deși nu trebuie uitați nici alți factori covârșitori, precum influența politică, care, mult timp, a fost apanajul lui Gheorghe Ștefan.
De aici încolo lucrurile sunt destul de simple. Comuna Săvinești, unde este situată și fosta platformă chimică, ocupă poziția a treia, cu 30 de milioane de lei și 9 proiecte, dar cu numai 15,7 milioane fonduri nerambursabile. Interesant este că orașul Târgu Neamț este la egalitate cu comuna Alexandru cel Bun la acest capitol, cu peste 28 de milioane fiecare, dar și în acest caz trebuie ținut cont de faptul că Alexandru cel Bun, ca și Săvinești, face parte din zona metropolitană Piatra Neamț, cu firme care au preferat să funcționeze având sediul social în mediul rural, pentru a fi mai ușor eligibile în diverse proiecte, pe diverse axe.
Ca o concluzie, este foarte clar că, în Neamț, a existat o polarizare spre centrul de județ. În ce măsură se va respecta proporția și pe noul exercițiu financiar al fondurilor europene, este greu de anticipat în acest moment. Probabil că nu vor fi mari schimbări. Poate doar un plus pentru zona Târgu Neamț.
Valentin BĂLĂNESCU