Sfântul Modest și Sărbătoarea vitelor

Pe 18 decembrie, este prăznuit Sfântul Modest. Sfântul Modest, patriarhul Ierusalimului, s-a născut din părinți creștini, în orașul Sebastia, în veacul al III-lea d.H. Tatăl său se numea Eusebiu, iar mama lui, Teodula, era stearpă. La rugăciunea celor doi soți, Dumnezeu le-a dat un fiu, pe acest mare părinte, după patruzeci de ani de împreună-viețuire. După nașterea acestui mare părinte, tatăl său a fost pârât lui Maximian că este creștin. Acesta l-a legat și l-a închis în temniță.

Sfântul Modest a avut o viață lungă, până la 97 de ani, plină cu miracole.

În tradiția populară românească, de Sfântul Modest se ținea Sărbătoarea vitelor, pentru a proteja vitele de boli, pentru paza lor și pentru ferirea de boli molipsitoare, mai ales pe femei.

În această zi, nu se puneau vitele la muncă și se făcea o agheasmă, care era bună tot anul, pentru a stropi vitele, astfel încât să se înmulțească. Cu această Agheasmă se stropeau și oamenii, pentru a fi păziți de îmbolnăvire, și albinele, pentru a da miere bogată.

* Tradițiile zilelor – Joi, ”Ziua propovăduitorilor”

Despre ziua de joi, românii au avut multe de povesti. Pentru că purta numele lui Jupiter, zeul roman al cerului și al trăsnetelor, țăranii au pus ziua sub protecția Sfintei Joi, apărătoarea recoltelor de ploile cele rele și au început să-si boteze vitele cu numele de Joiana, pentru a le feri de fulger.

Între Paști și Rusalii, femeile țineau ”Joile oprite”, adică nu munceau nouă joi, ca să-și ferească recoltele de furtună, grindină și incendii.

Unii spuneau despre Sfânta Joi că ar fi o fecioară frumoasă și neprihănită, alții că ar fi o femeie bătrână și binevoitoare, asemenea surorilor sale, Sfânta Miercuri, Sfânta Vineri și Sfânta Duminica. Dar, în toate poveștile, Sfânta Joi apare drept protectoare a holdelor și a dragostei.

Joia a fost numită în tradiția creștină ”ziua propovăduitorilor”, adică ziua pomenirii Sfinților Apostoli și a Sfântului Ierarh Nicolae, ca reprezentant al tuturor sfinților ierarhi, urmași ai Apostolilor.

Motivul pentru care această zi a fost închinată Sfinților Apostoli este legat de faptul că joia a avut loc Cina cea de Taină, moment când Mântuitorul Iisus a instituit Sfânta Liturghie. Cântările liturgice ni-i prezintă pe Apostoli și pe urmașii lor ca pe niște pescari iscusiți, care au menirea de a aduna oamenii cu mreaja dumnezeieștii lor învățături.

Alte cântări ni-i prezintă ca participanți la ”înnoirea lumii“, când Fiul Omului va veni întru putere la sfârșitul veacurilor, iar ei, Apostolii, vor ședea pe 12 scaune și vor participa la judecarea omenirii.

Asocierea pomenirii Sfântului Nicolae cu această zi nu este nici ea întâmplătoare. Și aceasta deoarece el poate fi considerat un demn reprezentant al celor care au continuat activitatea Apostolilor, ca ”îndreptător al credinței” și ”chip al blândeții”.