La sfârșitul lunii ianuarie a acestui an de grație, Alexandru Cumpănașu, președintele Asociației pentru Implementarea Democrației și președintele Coaliției Naționale pentru Modernizarea României, a plecat cu sabia lui Ștefan cel Mare de la Piatra Neamț. Venit să constituie filiala Neamț a CNMR (structură transpartinică, profund interesată de cheltuirea fondurilor europene și care, în perspectiva atragerii unor finanțări la nivel regional și național, avea nevoie de organizație județeană), Cumpănașu l-a uns șef pe Bogdan Pușcașu, city-manager al Pietrei, care, cu multă recunoștință, respect, subordonare și interes (civil, desigur), i-a dăruit sabia lui Ștefan cel Mare, în copie, una reușită după cum au apreciat-o ochii cunoscători.
Dincolo de aspectul de învestire în ordinul inițiaților secretelor nemțene pe care îl are gestul, este evident că dl. Bogdan Pușcașu, de pe poziția de administrator public, a reușit să dea un exemplu admirabil de îmbinare a administrativului local cu juna și vivacea societate civilă, apropiată de toate structurile de putere, indiferent de origine și ideologie politică.
Cumpănașu s-a arătat încântat de cadou – ”Aceasta reprezintă forța Coaliției” -, Pușcașu s-a arătat încântat de el însuși – ”Mai clar, mai în limba română, ne-am trimis sabia la București. De ce credeți că am trimis-o? Ca ei să țină minte că există Moldova, că Moldova nu are încă o autostradă, că avem anumite lucruri de rezolvat și nu ne ascultă nimeni, că nu avem foarte mulți oameni cu influență în acest moment, am avut, poate vom mai avea. Ei, tot timpul când participă la discuții, de exemplu, despre diversele stadii de dezvoltare ale celor 8 regiuni, văzând sabia asta, să-și aducă aminte și să întrebe: «Dar Moldova?» Sabia e foarte aproape de original, și ca aspect, și ca dimensiuni, și ca greutate. Am vrut să nu uite de noi. Așa, prin acest obiect dăruit, sunt convins că nu ne vor pierde din vedere” -, dar mai puțin de cum am relatat noi episodul, în ediția online a Mesagerului, că noi suntem niște nepricepuți, neaveniți, neinițiați și, recunoaștem, neimpresionați de dl. Pușcașu.
Ulterior, prin intermediul city-managerului de Piatra Neamț, ni s-a transmis o știre privind întâlnirea dintre ”patriotul de Caracal” Alex Cumpănașu și primul ministru Sorin Grindeanu, în ideea de a ne convinge că purtătorul de sabie a ajuns unde trebuia. Nu ne-am lămurit dacă și sabia, dar să citim știrea, așa cum a fost ea publicată de Agerpres, care, de altfel, nu are nicio vină.
«Potrivit unui comunicat al Executivului, remis AGERPRES, prim-ministrul încurajează dialogul între Guvern și Coaliția Națională pentru Modernizarea României condusă de Alexandru Cumpănașu.
”Premierul Sorin Grindeanu a avut astăzi o primă întâlnire cu reprezentanți ai Coaliției Naționale pentru Modernizarea României, parte a demersurilor de dialog între cele două instituții. Șeful Executivului a încurajat continuarea cooperării prin întâlniri periodice între membrii coaliției cu miniștri și echipe de specialiști din ministere pentru a identifica împreună cele mai bune soluții pentru fiecare domeniu prioritar”, se arată în comunicat.
Conform sursei citate, discuțiile au fost axate asupra absorbției fondurilor europene și modalități de îmbunătățire a acestui proces, context în care ministrul delegat Mihaela Toader a prezentat calendarul de lucru pentru perioada următoare.
Ministrul Educației Naționale, Pavel Năstase, a prezentat viziunea Guvernului privind dezvoltarea Educației și Cercetării, domenii prioritare ale actualului Executiv, relevă comunicatul.
Potrivit Guvernului, discuțiile au vizat aspecte legate de transparența și eficacitatea administrației publice, de exploatarea resurselor energetice și naturale, de noul proiect al legii salarizării unitare, dar și de domeniul IT&C.”
”Premierul Sorin Grindeanu a subliniat că toate aceste domenii prioritare pentru Guvern trebuie abordate din perspectiva interesului național și a binelui public”, se mai arată în comunicat.»
După ce am rezistat lecturii și ne-am convins de bunele intenții ale respectivilor domnii, vă prezentăm un interviu dat de junele cavaler de Piatra Neamț, Alex Cumpănașu, pe când era și mai june, la Caracal, și lupta tot pe poligonul societății civile:
* ”Am fost prost atunci când am crezut în generația mea”
«Cine nu-l știe pe Alexandru Cumpănașu, tânărul acela pe care mai mereu îl vedem pe la TeVe arătând cu degetul mijlociu la clasa politică și care în general se luptă cu morile de vânt, ca Don Quijote. Căci pe Alex Cumpănașu îl pot numi, și cu ochii închiși, Don Quijote din societatea civilă. Carismatic, inteligent, cu inițiativă, Don Quijote al nostru este și director al Asociației pentru Implementarea Democrației. Păi, atunci eu ce să cred, ori mai suntem democrați, ori nu mai suntem, dacă noi, și după 20 de ani de la lovitura de stat din 89, mai avem nevoie de implementarea democrației?! Cât de fraier am fost că nu am plecat din țară și cât de prost sunt că încă mai stau, nu știu! Dar m-a pus evilu’ să-i cer trei motive de a rămâne în țară și cât ai clipi, m-a făcut patriot fără să vreau!
”Lupt cu prostia, cu lenea, cu nesimțirea, cu corupția și birocrația”
Reporter: – Cine ești de fapt?
Alexandru Cumpănașu: – Sunt un patriot și al României și al Caracalului, dar și un om constructiv.
Rep: – Don Quijote se lupta cu morile de vânt. Tu cu cine te lupți?
A.C.: – Ha, ha, ha. Cu prostia, cu lenea, cu birocrația, cu corupția, cu deficitele din 89 ale poporului român. Dar și cu alte multe mentalități și metehne românești.
Rep: – Cu ce arme se mai luptă societatea civilă?
A.C.: – Cu vorbe, cu scrisul, uneori și cu argumentele, cu presiunea internațională.
Rep: – Ce te mai ține în România? De ce nu emigrezi?
A.C.: – Îmi iubesc foarte mult țara și faptul că România are leneși, corupți mă face să cred că e nevoie de mine aici să schimb o parte din lucrurile de mai sus.
Rep: – Unde ne-am pierdut intelectualii? La curtea lui Băsescu?
A.C.: – E la modă să spui treaba asta, dar eu văd mai complexă situația asta. I-am pierdut în eșecul lui Emil Constantinescu, în autosuficiența lor, în siajul lui Băsescu și în disoluția învățământului românesc care înainte de 89 producea intelectuali de elită.
”Mai mult bun simț au avut comuniștii”
Rep: – Vom prinde ziua când vom trăi într-o Românie a bunului simț?
A.C.: – Este lucrul pe care mi-l doresc cel mai mult. Însă nu va fi curând. Probabil peste cel puțin două generații, a mea, a ta, iar următoarea e și ea compromisă. Mai mult bun simț au avut, deși sunt un anticomunist, au fost cei care au crescut, au fost educați și au muncit în comunism, decât generația noastră din democrație. Nu vedeai scuipat pe stradă în comunism, nu auzeai manele, și multe altele pe care astăzi le vezi.
Rep: – Dați-mi trei motive să nu emigrez din România.
A.C. : – Nu-ți dau nici un motiv. Dar nu văd cu ochi răi pe cei care pleacă. Dreptul de a călători e liber, este cu siguranță cel mai mare câștig din aderarea la Uniunea Europeană. Dacă simți, te încurajez s-o faci, dacă te simți mai bine acolo. Eu nu plec pentru că România este într-o situație vulnerabilă în care cei care vor pot să construiască, apoi sunt oportunități pentru tineri pe care nu le întâlnești în nicio altă țară, unde nu poți fi director la 30 de ani, în România însă da, pentru că e nevoie de expertiza oamenilor tineri și îmi place prea mult ciorba de os și-n altă parte nu pot s-o mănânc.
”Am fost prost atunci când am crezut în generația mea”
Rep: – Când ați fost ultima dată prost?
A.C. : – Ha, ha, ha. Am fost destul de des prost, pentru că este egal cu idealismul în România. În ultima vreme da, pentru că am făcut greșeala să am încredere în unii oameni politici sau din administrație. Și cel mai prost, în sensul pe care l-ai formulat, am fost crezând în generația mea. Dar cu toate astea prefer să fiu prost în continuare decât un frustrat sau un împăcat fatalist cu situația României.
Rep: – Ce dracu’ caută poporul ăsta în Uniunea Europeană, în măsura în care, timp de 20 de ani, a votat numai cu comuniștii? Ori mai suntem democrați, ori nu mai suntem?!
A.C.: – Europa nu este o alegere politică, noi suntem geografic în Europa. Intrarea în Uniunea Europeană are legătură cu aglomerația geografică, nu cu cea politică. Dacă ne raportăm la comuniști, Germania și Franța sunt mai aproape de comunism, având parteneriate strategice cu Rusia, pe când România nu are. Din punctul meu de vedere, conducătorii sunt oglinda poporului. Eu nu fac parte din aceia care ridică în slăvi poporul român. O parte din ei au votat cu securiștii, cu politrucii, dar o parte din popor este needucat, scuipă, mănâncă semințe, și aici nu mai este vina conducătorilor.»
Trebuie să recunoaștem că dl. Cumpănașu era, la vremea aceea, foarte sincer. Faptul că demersurile sale pentru modernizarea României pornesc de la Caracal nu face decât să demonstreze că folclorul urban privind orașul poate fi infirmat. Chiar dacă și fostul ministru al Justiției, Florin ”Altă întrebare” Iordache, este tot din respectiva urbe, plină de patrioți.
Valentin BĂLĂNESCU
Un comentariu
De avut in vedere :
Din caruta rasturnata a rasarit o “paleta” mai larga,Ciordache ramanand dupa retragerea apelor ca un fel de balast(mult spus).
In ordinea meritelor ar fi urmatorii :
– Iancu Jianu, mai ales ca a fost intai zapciu, abia apoi haiduc;
– Marius Tuca, ziarist, tupeist, poet, esuat(sau, poate, realizat) in carciumar;
– cu, sau fara voia dumneavoastra, ultimul pe lista, Dan Diaconescu,parcat la locul lui