Hanul Șerbești revine la viață datorită un proiect de 500.000 de euro

Singurul han din județul Neamț care datează din secolul al XVII-lea – și mai are puțin până să împlinească 400 de ani – este hanul de la Șerbești, din centrul comunei Ștefan cel Mare. Dacă, pe vremea lui Vasile Lupu, construcția avea pereții groși din piatră și fusese concepută să reziste atacurilor, cu porți masive, ghintuite și ferecate pe interior, acum nu mai arată deloc a ”fortăreață”. Pereții s-au păstrat, deși pe alocuri sunt ruinați, dar acoperișul nu mai există și nici compartimentele din interior.

Hanul a fost construit în timpul domniei lui Vasile Lupu (1634-1653), ca să fie loc de popas pentru negustori și pentru olăcari.

Conform istoricului, «interiorul era format dintr-o curte interioară (”șandramaua”), aflată sub un acoperiș sprijinit pe grinzi groase de stejar și prevăzută cu două porți mari. Aici erau adăpostiți călătorii și căruțele cu mărfuri ale negustorilor, care intrau seara pe una din porți și plecau a doua zi pe cealaltă. De o parte și de alta a curții interioare, se aflau câteva încăperi rezervate cârciumii, bucătăriei și locuinței călătorilor de vază. Pe jumătate din latura estică se aflau trei încăperi, iar pe jumătatea corepondentă a laturii vestice alte două camere și intrarea boltită a unui beci; astfel, pe jumătatea nordică a interiorului hanului era organizat un spațiu pentru adăpostirea cailor. Ulterior, poarta de nord a fost astupată cu piatră de râu».

Odată cu naționalizarea, hanul de la Șerbești a devenit magazie a CAP-ului, iar după 1989, a fost lăsat în paragină. La începutul anului 2006, Consiliul Local Ștefan cel Mare a organizat o licitație, iar Sorin Ouatu a câștigat-o și a concesionat hanul pentru 49 de ani. Peste câțiva ani, însă, situația clădirii s-a schimbat din nou.

”Eu am cumpărat hanul și am vrut să-l reabilitez, dar n-am avut bani și atunci l-am dat înapoi la primărie. Problema este că nici primăria nu are bani”, declara, în 2014, primarul Sorin Ouatu.

* Colacul de salvare: submăsura 7.6. PNDR – Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale

Conștient că hanul ar putea deveni un punct de atracție, poate mai de succes decât Hanu Ancuței, primarul a început să caute soluții. A întocmit un proiect, cu speranța că, fiind vorba despre un monument istoric (trecut în listă sub codul NT-II-m-B-10705), va avea șanse să obțină finanțare.

”Hanul de la Serbești alcătuiește, împreună cu conacul Cantacuzino și biserica Sfântul Gheorghe, din aceeași localitate, un grup de monumente importante pentru arhitectura din secolul XVII-lea și al XVIII-lea”, scrie, ca argument, în solicitarea de finanțare.

”Hanul de la Șerbești se deosebește de tipul de han muntenesc alcătuit din incintă, delimitând o curte interioară, înconjurată cu construcții pe două sau trei nivele.

Curtea descoperită este înlocuită cu o vastă clădire, adăpostită sub cușma unui acoperiș și prevăzută cu două porți mari. În interior, patrulaterul nu este secționat decât în câteva mici despărțituri, rezervate cârciumii, bucătăriei și locuinței călătorilor de vază. Aceste camere sunt dispuse fie de-a lungul unei singure laturi, lăsând un coridor central până la poarta din fața posterioară, fie tot pe ambele laturi, dar numai la fațada de la intrare. Cea mai mare parte a clădirii, rămasă liberă de o parte si de alta, era cuprinsă sub masiva șarpantă, sprijinită uneori de stâlpi din lemn.

Hanul de la Șerbești este așezat la jumătatea distanței dintre Tupilați și Piatra-Neamț. Regăsim aici gangul central mai larg decât toate compartimentele laterale, cu cele două intrări terminate în arc, subînălțat, una fiind zidită ulterior, gang mărginit de trei încăperi spre răsărit și două spre apus – cârciuma și camera hangiului – ultimele încadrând scara către beci, care pornește din gangul central”.

Așadar, după ce proiectul cu finanțare europeană se va finaliza, hanul ar trebui să arate exact așa cum este descris mai sus și să funcționeze, la fel ca Hanu Ancuței, și ca popas turistic, cu mâncăruri tradiționale, și ca loc în care se vor organiza activități culturale.

Cum sunt multe alte monumente istorice de importanță locală în tot județul, aflate în mare nevoie de restaurare, poate experiența primarului de la Ștefan cel Mare, care a spart gheața în domeniu, este de folos.

”Din anul 2014, am început să adunăm toate documentele și informațiile necesare pentru realizarea acestui proiect”, a declarat primarul Sorin Ouatu, adăugând că, ”La punctaj, ne-au ajutat foarte mult activitățile culturale și sociale desfășurate la Hanul de la Șerbești. Până acum, ne-am axat pe activități de mare interes pentru populația din comună, legate de tradițiile și obiceiurile locale, de ziua comunei, de sărbătorirea unor personalități și evenimente istorice, cu participarea largă a locuitorilor, a reprezentanților mass-mediei, a autorităților locale și județene, dar și a vizitatorilor din alte localități. Primul pas concret în realizarea proiectului de reabilitare a fost consultarea cu doamna directoare Rocsana Josanu, de la Direcția Județeană pentru Cultură Neamț, care ne-a oferit informațiile necesare. Am colaborat cu specialiști în domeniu, avizați de Ministerul Culturii, pentru a scrie proiectul și a obține toate avizele necesare. Activitățile culturale și sociale realizate la Hanul Șerbești și proiectul bine întocmit au dus la obținerea finanțării. Iar prin realizarea lucrărilor de consolidare și modernizare se vor asigura condiții optime pentru utilizarea construcției atât în scopuri culturale, cât și în scopul impus prin tema de proiectare și anume cel de muzeu. De asemenea, prin renovarea clădirii, vom avea în centrul comunei un monument funcțional, care să mărească potențialul turistic al zonei și să trezească interesul oamenilor pentru istorie. Mulțumesc echipei care a făcut posibilă reîntoarcerea la viață a acestui monument istoric”.

Lucrările de intervenție pentru consolidarea structurii și cele de reabilitarea și modernizare sunt, conform devizului general, de 500.000 de euro fără TVA. Durata investiției este de 24 de luni, din care 4 luni aferente procedurilor de achiziție și 20 de luni realizarea lucrărilor propriu-zise. În afară de rolul de muzeu, Hanul Șerbești va fi gazda unor întruniri culturale, dar și a unor expoziții cu temă istorică.

”Este primul proiect pe care-l văd aprobat, de când am preluat conducerea Direcției pentru Cultură Neamț, adică de mai bine de doi ani de zile”, a declarat Rocsana Josanu. ”Bineînțeles că sunt foarte încântată și prind curaj. Mă bucur că primarul de la Ștefan cel Mare nu vrea să se oprească aici și are intenția de a prelua Conacul Cantacuzino, care acum se află în proprietatea Consiliului Județean Neamț și nu are acoperiș de 3 ani. Cât despre han, ar putea deveni un punct turistic excepțional și eu sunt convinsă că ar veni multă lume, mai ales dacă se vor organiza activități atractive. Bineînțeles, nu este ușor să obții finanțare pentru un astfel de proiect, dar nu este nici imposibil. Și, pentru o primărie, este mult mai ușor decât pentru o parohie care are în administrare un monument istoric. Mă bucur când văd că se mișcă lucrurile în sensul bun”.

Cristina MIRCEA