Duminicile a IV-a (a Sf. Ioan Scărarul) și a V-a (a Cuvioasei Maria Egipteanca) au o istorie diferită de celelalte Duminici din Postul Mare. Și ele, în trecut, aveau alte denumiri. De exemplu, în a IV-a duminică era citită pericopa despre Samarineanul milostiv, iar în a V-a, pericopa despre Bogatul nemilostiv și săracul Lazăr. Și astăzi imnografia acestor duminici – și chiar a săptămânilor a V-a și respectiv a VI-a – au tematicele de mai înainte.
Mai mulți liturgiști consideră că apariția acestor duminici este în strânsă legătură cu vechea practică, atunci când, în timpul săptămânii, de luni până vineri, în perioada Triodului nu se făceau pomeniri a le Sfinților, ci ei erau repartizați pentru ziua de sâmbătă, iar cei mai mari pentru ziua de duminică.
Și Sf. Ioan Scărarul, și Sf. Maria Egipteanca au dată fixă de prăznuire (30 martie și, respectiv, 1 aprilie), dar, pentru că pomenirea lor nu era posibilă în timpul săptămânii, ea a fost așezată în duminici speciale.
Există și o interpretare duhovnicească a acestor două duminici, cum că acești doi sfinți ne însuflețesc cel mai mult în această perioadă a Postului Mare – Sf. Ioan Sinaitul prin lucrarea sa, ”Scara”, iar Sf. Maria Egipteanca prin viața sa.
* Obiceiuri populare de ziua Sfintei Maria Egipteanca sau Iteanca
Viața Sfintei Maria Egipteanca constituie un exemplu extraordinar de înnoire sufletească. Ea a fot scrisă de patriarhul Ierusalimului, Sofronie.
Tradiția creștină spune că un monah îmbunătățit, dintr-o mănăstire din Palestina, pe nume Zosima, cuprins de dorința de a cunoaște viața părinților pustiei din preajma Iordanului, și-a părăsit locașul nevoințelor sale și a mers până dincolo de Iordan.
În pustia cea mai adâncă, o întâlnește pe Cuvioasa Maria și află cele despre viața sa. ”Șaptesprezece ani și mai bine am făcut desfrânare în popor, nu pentru daruri sau pentru oarecare plăți, ci aceasta o socoteam: ca pre mai mulți să fac să alerge la mine în dar și să-mi împlinească pofta cea trupească… Dar socotesc că Dumnezeu căuta pocăința mea, El care nu voiește moartea păcătosului, ci așteaptă cu îndelungă răbdare întoarcerea” (Viețile sfinților, VIII, pp. 20-21,24).
În popor, se spunea că Maria Iteanca a fost o păcătoasă, care, aflându-se în corabie pe mare, tocmai când se întâmplase și Mântuitorul Iisus Hristos, l-a rugat s-o ierte de păcatele ei și el a iertat-o.
Maria Iteanca a fost o femeie desfrânată în tinerețe, dar s-a pocăit și Dumnezeu a iertat-o. Ajunsese, în urmă, așa de sfântă, că trecea pe deasupra Iordanului la doi metri înălțime, dusă de îngeri.
Ziua Sfintei Iteanca se ținea pentru iertare de păcate. Se ținea pentru ispite, pentru a nu fi slab în fața atracțiilor.
Cum Ziua Itencii cădea de Ziua Păcălelilor, în această zi se făceau glume, țăranii se amăgeau unii pe alții, spunându-și fel de fel de lucruri mari neadevărate. După aceea, păcălelile erau denunțate, zicând că-i 1 aprilie!
În unele zone, această zi se ținea fără lucru. Se spunea că aceia care o lucrează ar suferi de lovituri, sminteli, ei și ai lor, vitele și păsările lor.
În ziua de Maria Egipteanca, era tradiția să se sădească pomii..
* Gromovnicul lui Prier
Dacă luna lui Prier e frumoasă și călduroasă, se așteaptă ca luna mai să fie rece, chiar cu înghețuri. Dacă e posomorâtă și friguroasă, atunci e semn că luna mai va fi călduroasă și frumoasă.
”Prier frumos, mai viforos” spune o veche vorbă populară.
Prier umed aduce binecuvântare.
Gândacii din aprilie îngheață în mai.
Negura din aprilie la răsărit și miazăzi e semn bun.
De tună în aprilie, nu te mai teme de ger!
Prier frumos, vară furtunoasă.
De vor fi flori multe de vișine și bune, trage nădejde de vii.
”Prier fără ploaie cheful românului înmoaie” este o vorbă a străbunicilor noștri.
Vântul de aprilie e și el vânt tânăr, vânt de mugur. El este ca să împăneze codrul, pometul. El curăță totul.
În ce privește sfaturile agricole din popor, în luna lui Prier trebuie respectate datinile.
Astfel, dacă în aprilie cade neaua, atunci se îngrașă pământul, mai bine decât de bucluc.
Se plivesc semănăturile de buruieni înainte de a fi cu pai. Se seamănă cucuruz (păpușoi) și se pune cartofi.
Se udă bine pomii sădiți de curând. Se plivește și se sapă școala de pomi.
Se grăbește cu altoirea pădureților, ca să nu te întârzii.
Crescătorii de vite trebuie să fie atenți, ca vitele să nu se umfle de la nutrețul cel verde. Pentru aceasta, se dă fân înainte de a le scoate la pășune.
Răsadnițele cu acoperământ se descoperă toată ziua, ba și peste noapte, dacă nu e temere de îngheț.
Se începe lucrul în vie.
În lipsă de ploaie, ”se udă grădina de legumi, mai bine dimineața”.
Mesagerul Bacău Trafic blocat pe DN 12A în Dărmănești și posibile restricții de apă în municipiul Bacău din cauza unei avarii majore 
ZCH Modificări temporare în circulația autobuzelor STPN, în contextul Turului Ciclist al României 
NewsEdge Harta roșie a lumii. Care sunt destinațiile unde nu este recomandat să călătorești 
BusinessEdge Kia EV2 a câștigat competiția Best Electric City Car 2026. Renault 4 și Allview 4City au fost preferatele publicului 
