Strada Calistrat Hogaș din Piatra Neamț. Zonă cu vad imobiliar, foarte aproape de centrul orașului, dar, totuși, liniștită și fără probleme. O femeie de peste 90 de ani, proprietară a unei case la stradă. Sora ei. O vecină, a cărei casă are ieșire îngustă la stradă și vrea să se extindă. Două testamente, primul făcut pentru sora bătrânei, al doilea pentru vecină. Iată ingredientele unei bătălii imobiliare, în care miza o reprezintă casa și terenul în cauză.
Maria Pomeanu, o femeie trecută de 80 de ani, din Piatra Neamț, se plimbă prin săli de judecată din cauza unor documente despre care spune că au fost întocmite fără respectarea tuturor prevederilor legale. În 2014, în 12 octombrie, murea sora ei, Olga Fanaca, proprietarea casei de pe Calistrat Hogaș nr. 15. Maria Pomeanu zice că s-a ocupat de toate cele cuvenite, după ce, ani de zile, și-a îngrijit sora, care era și bolnavă. Pe 18 octombrie, mergea la Biroul notarului public Mihai Postelnicu din Piatra Neamț, pentru dezbaterea succesiunii și a acceptării acesteia, deoarece avea un testament, încheiat încă din 1989 pentru locuința surorii ei, de pe Hogaș nr. 15. La notar, surpriză!, apare un alt testament, autentic, încheiat la BNP Lia Koszeghi în 5 aprilie 2013. În acel moment, sora ei avea 92 de ani, spune ea și avea discernământ scăzut. Nimeni nu a anunțat-o pe Maria Pomeanu despre noul testament, nici chiar sora ei, deși au avut relații până la final. N-au fost anunțate nici alte rude.
Beneficiara noului testament este o doamnă, Maria Vlad, care a devenit proprietară a unei locuințe învecinate, la nr. 13, pe aceeași stradă Hogaș. Doamna Vlad a fost binecunoscută înainte de ’89, pe linie de partid, ocupând diverse funcții înainte de Revoluție. A fost primar la Gârcina, la Viișoara și viceprimar la Piatra Neamț. După Revoluție, s-a ocupat de afaceri și asta face și în prezent.
Cum a ajuns o vecină să devină moștenitoarea unei case, valoroase prin poziția ei, este o întrebare care, la prima vedere, ridică semne de întrebare. Procesul a început în 2015 și, în primă fază, a avut câștig de cauză posesoarea noului testament, pentru că instanța nu a cercetat cum s-a ajuns la asta, ci a judecat doar pe actele existente și pe declarațiile martorilor. Din afară, este un act încheiat de un notar cunoscut, între timp decedat, iar în fața instanței se consideră valabil. Rămâne de elucidat modul cum a fost încheiat actul respectiv. Iar sarcina reclamantei și a avocaților ei este să demonstreze că e vorba despre o viciere a voinței celei care a făcut testamentul. Maria Vlad a câștigat și la apel și, în acest moment, ar putea intra în posesia bunurilor prevăzute în testament.
* Ce reclamă Maria Pomeanu
Foarte pe scurt, zice că sora ei a fost influențată de Maria Vlad să schimbe testamentul, deși ea a fost cea care a îngrijit-o ani de zile, mai puțin câteva săptămâni, când a fost, la rândul ei, bolnavă. O acuză pe Maria Vlad că i-a influențat sora, în sensul schimbării testamentului, că a făcut asta profitând că era bolnavă și că documentul respectiv s-ar fi făcut chiar acasă la Maria Vlad, nu la nr. 15.
Spune că a existat un moment în care relațiile de surori s-au răcit, dar a fost tot din cauza vecinei, care, între timp, a convins-o pe Olga Fanaca să încheie noul testament. Toate aceste lucruri, spune dna Pomeanu, o îndreptățesc să ceară anularea noului testament și revenirea la cel vechi.
În cererea de chemare în judecată, Maria Pomeanu spune că:
”Eu și defuncta mea soră am avut relații foarte aproape toată viața. Aceasta și datorită faptului că, eu mai mică fiind, m-a văzut atât în această calitate, dar și ca pe copilul ei, ea neavând urmași. (…) În plus, în ultimii ani, datorită vârstei înaintate, eu și familia mea ne-am ocupat îndeaproape de îngrijirea defunctei, asigurându-I toate cele necesare traiului, veghind inclusive asupra stării ei de sănătate. (…) Singura excepție o constituie o foarte scurtă perioadă de timp (câteva săptămâni din primăvara anului 2013). Mă refer la faptul că, fără vreun motiv aparent, sora mea și-a schimbat total și surprinzător comportamentul în ceea ce mă privește. Atitudinea surorii mele putea fi descrisă ca fiind una agresivă verbal, plină de reproșuri nejustificate, în contradicție cu felul ei de-a fi. Am găsit suspect acest comportament, chiar dacă sora mea avea 92 de ani și eu am lipsit o scurtă perioadă (fiind eu însămi bolnavă)”.
După ce a aflat de testamentul care o lăsa fără casă, și-a amintit și alte lucruri: ”Pârâta Vlad Maria s-a mutat într-un imobil învecinat cu cel deținut de sora mea în urmă cu aproximativ 10 ani. După ceva vreme, sora mea mi-a relatat unele discuții avute cu vecina ei, în sensul că aceasta a întrebat-o de mai multe ori dacă nu dorește să-i vândă o parte din terenul deținut și aferent casei de locuit, cu scopul de a lărgi intrarea pe proprietatea ei. Despre aceste discuții și, mai ales, că ele au îmbrăcat și forma unor presiuni în timp, mi-au relatat și ceilalți vecini, sora mea spunându-le unele lucruri”.
* Ce spune Maria Vlad
În întâmpinarea depusă la dosarul de la Judecătoria Piatra Neamț, pârâta Maria Vlad are altă părere: ”Relația mea cu defuncța a început în urmă cu peste 25 de ani (deci prin 1990, când Fanaca Olga era deja pensionară), când ne-am cunoscut prin intermediul unor cunoștințe comune, ocazie cu care aceasta a început să mă viziteze. Ulterior, aceasta a insistat să mă mut în apropierea sa (!!! – n.red.), ajutându-mă cu găsirea proprietății în care locuiesc în prezent, respectiv pe strada Calistrat Hogaș nr. 13. Această relație, inițial de amiciție, bazată pe compatibilitate și împărtășirea acelorași valori, s-a consolidat de-a lungul anilor, devenind o relație de prietenie. (…) Defuncta mă privea ca pe o fiică, mai ales că nu avea descendenți, iar familia mea, pe care ajunsese s-o cunoască bine de-a lungul anilor, îi era foarte dragă. (…) Menționez că auzisem de faptul că defuncta făcuse cu ani în urmă acte surorii sale, dar acest lucru nu m-a interesat în mod deosebit, apreciind că sunt probleme de ordin familial, în care nu doream să mă implic. Susținerea reclamantei că aceasta avea o relație apropiată cu sora sa, Fanaca Olga, este nefondată. Este posibil ca aceasta să fi existat la data întocmirii primului testament, respectiv anul 1989, dar în ultimii ani de viață relațiile dintre cele două surori erau foarte tensionate, mai ales începând cu anul 2012, cauza principal fiind fiul reclamantei, Pomeanu Mihai. (…)
Toată această situație care a culminat cu agresarea dnei Fanaca de către nepotul său au determinat-o pe aceasta să dorească să încheie un nou act de liberalitate. Propunerea acesteia de a încheia un testament în favoarea mea m-a luat prin surprindere. Inițial, am refuzat această propunere, nedorind nici un fel de probleme cu familia reclamantei. (…) Ulterior, am acceptat, motivat de faptul că prietena mea a insistat, susținând că nu dorește ca, la încetarea sa din viață, averea să intre în patrimoniul surorii sale și menționând că, în cazul refuzului său, este decisă să facă acte de donație unei biserici. În aceste condiții, cu ocazia prezentării la notariat, am insistat ca atât dna notar cât și martorii prezenți la semnarea testamentului, să discute în prealabil cu dna Fanaca, pentru a nu exista nici un dubiu cu privire la voința acesteia, lucru care s-a și întâmplat, decizia acesteia fiind una fermă, inechivocă”.
* Ce spun martorii
Sentința civilă nr. 678 a Judecătoriei Piatra Neamț prezintă, pe lângă decizia de a recunoaște ca legal testamentul făcut în favoarea vecinei, în dauna surorii, și anumite depoziții ale martorilor. Cei ai Mariei Vlad dau niște declarații clare și parcă pregătite. Genoveva Miron ”arată că o cunoaște pe pârâtă din anul 1980, iar pe defunctă aproximativ din anul 1968. Martora arată că defuncta și pârâta s-au cunoscut în perioada 2004-2005, erau vecine și se vizitau reciproc, iar când mergea la locuința pârâtei, uneori o întâlnea pe defunctă”.
Nimeni nu a luat în seamă că martora o contrazicea chiar pe Maria Vlad, care a susținut că o cunoștea pe Olga Fanaca de prin 1990. Și nu a deranjat pe nimeni acest amănunt, martorul dovedindu-se credibil.
Mai familiarizată cu instanța, martorul Zamfira Mancaș, fostă subalternă a doamnei Vlad, declară că ”între pârâtă și defunctă erau relații de prietenie, de multe ori când o vizita pe pârâtă o întâlnea pe dedunctă în locuința acesteia”. Cum nimeni nu o poate contrazice, și acest martor devine credibil. În definitiv, sunt două declarații aproape identice. Mai sunt audiați martorii Mihaela Șoimaru și Vasile Vișan. După ce-i ascultă, instanța trage o concluzie interesantă și ”respinge ca nefondate susținerile reclamantei potrivit căreia pârâta ar fi îndepărtat-o pe defunctă de reclamantă și rudele sale, în condițiile în care probele administrate în cauză nu susțin afirmațiile reclamantei”.
Aici trebuie insistat pe martorul Vișan. Instanța consemnează declarația acestuia: ”Defuncta o aprecia și o respecta pe pârâtă, care de asemenea este o femeie de succes, uneori se vizitau, iar uneori mai apela la ajutorul pârâtei”. În realitate, declarația lui Vișan este extrem de dură la adresa Mariei Vlad și doar scoasă din context putea fi folosită chiar împotriva celei care a reclamat. O descrie pe Maria Vlad ca pe o femeie certăreață, care a dărâmat un gard al unui vecin și și-a extins proprietatea cu peste 450 de mp, care avea probleme cu diverse persoane care și venea la ușă, care a dat țepe în afaceri… Iar în legătură cu relațiile dintre cele două, declarația este total diferită de ce a reținut instanța: ”Fanaca Olga era o femeie normală pentru vârsta ei până ce i-a devenit vecină d-na Vlad Maria, care i-a prins repede slăbiciunile. Dacă era lăudată și apreciată pentru funcțiile, activitatea și cariera, dacă susțineai că erai cineva înainte de 1989, inima i se înmuia, dvenea foarte înțelegătoare și darnică. Totuși, aceste metode au dat roade foarte greu, pentru că adesea ni se plângea nouă și vecinilor că dna Vlad dorește să-i ia 3 metri din curte pentru intrare, că are foarte aproape gardul de ferestrele ei”.
Martorul Vasile Vișan, probabil din cauza afirmațiilor prea tranșante, devine unul privit cu ”circumspecție” de instanță.
* Ce decide instanța
”Respinge cererea formulată de reclamanta Pomeanu Maria (…) în contradictoriu cu pârâta Vlad Maria (…) ca neîntemeiată. Obligă reclamanta la plata către pârâtă a sumei de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat”.
* Ce trebuie lămurit
În acest caz, în care miza o reprezintă casa și terenul respectiv, există câteva lucruri nelămurite de instanță, pentru că, probabil, nu i-a cerut nimeni acest lucru.
Primul are legătură cu discernământul unei persoane de 92 de ani, care, pentru o vecină, schimbă un testament făcut în favoarea unei rude. Vecina nu anunță ulterior că este cea care moștenește și, aparent, nici nu se ocupă din acel moment de bătrână. Înmormântarea este făcută de sora care se știa moștenitoare, la fel și pomenirile. Timp de un an și ceva de la schimbarea testamentului și până la deces, nimeni nu întreprinde nimic în sensul oficializării situației și anunțării rudelor.
Maria Vlad nu neagă perioada de lipsă de reacție, dar dă niște explicații: ”Eu nu am vrut casa, de aceea nu am deschis nicio succesiune. Am sperat tot timpul că se vor împăca cele două surori și, când Olga Fanaca a vrut să anunțe Poliția, că era agresată sau ca să-și recupereze actele, eu am sfătuit-o să nu facă asta. După ce mi-a făcut testamentul și am văzut-o pe Maria venind din nou în curte, am crezut că s-au împăcat și a anulat testamentul. Pot să vă spun că am evitat discuțiile, pentru a nu exista certuri. (…) Bătrâna a fost pur și simplu terorizată, spunea chiar că va da casa primului venit dacă eu nu accept. După moartea doamnei Fanaca, am făcut demersuri pentru a discuta cu doamna Maria, chiar dacă m-a denigrat la toți vecinii de pe stradă. Am vrut chiar să merg să-i fac acte. Modul în care m-a denigrat, faptul că nu a vrut să discute, că am ajuns în ajuns în instanță, unde, de asemenea, s-au făcut afirmații jignitoare, evident că m-a supărat. Acum am câștigat în instanță și nu am făcut niciun demers pentru a pune în executare testamentul. Eu sper să ajungem la o înțelegere cu sora vitregă a doamnei Fanaca”.
* Propunere de împăcare
Prezent la discuție, Mircea, fiul dnei Vlad, a ținut să detalieze oferta de împăcare: ”Am încercat în toate felurile să stăm de vorbă. Direct, prin telefon, prin intermediar, dar nu am avut succes. Am zis, pentru liniștea sufletească a familiei, să le oferim un apartament la Piatra Neamț, sau o casă cu 2.000 de mp la Scăricica, sau o compensație în bani. Nu avem această obligație, dar am zis că așa ar fi mai bine. Din păcate, nu am avut succes, poate de acum înainte”.
Este clar că vorbim aici de sume importante, semn că liniștea sufletească uneori costă mai mult decât un proces câștigat.
În acest moment, din punct de vedere legal, Maria Vlad a câștigat pe toate planurile. Testamentul a fost declarat legal, hotărârea este definitivă și poate deschide succesiunea oricând. Maria Pomeanu pare să nu mai aibă altă cale de atac, decât dacă ar putea găsi elemente noi, care să deschidă un proces penal. Evident, poate să răspundă propunerii de împăcare-cu-despăgubiri din partea Mariei Vlad. Dacă o face, conflictul este închis, doamna Vlad rămâne cu ieșire mai mare la stradă, familia Pomeanu primește o compensație și războiul pentru casa de pe Calistrat Hogaș s-ar încheia printr-o pace strâmbă.
Indiferent de ce a stabilit o instanță sau alta, rămân faptele, cele văzute, cele nevăzute și cele pe care și le asumă protagoniștii.
Valentin BĂLĂNESCU
2 comentarii
Un testament poate fii atacat de catre mostenitorii directi :-sora frate etc.
Este cusuta cu aa alba aceasta sentinta..
Sora mostenitoare poate sa atace la CEDO sentinta . Cu siguranta poate avea castig de cauza
Succes !
draga Valentin,
ancheta ta jurnalistica confirma inca o data relativitatea adevarului judiciar; ce este in dosar stie cel mai bine judecatorul si, in fapt, acesta asta are de instrumentat, circumstantele subiective le va rezolva bunul Dumnezeu … ce voiam sa spun este ca, asa cum bine o tot spune domnul judecator Ciubotaru de vreo citeva zeci de ani, intregul sistem de drept se aseaza pe doua cuvinte: BONA FIDES, mostenite dela stramosii romani … in aplicarea principiului, o singura observatie: in mod cert nu s-ar fi ajuns aici daca defuncta, Dumnezeu sa o odihneasca, si-ar fi informat sora cu privire la schimbarea vointei sale testamentare … in rest, ea saraca a binemeritat dela ambele parti, care acum isi clameaza fiecare adevarul propriu, in mod cert egal indreptatite … in rest, o vara racoroasa si succesuri!!!