Platforma Chimică Săvinești – Începuturile

”Cu acele trecute vremuri să le pricepem pe cele viitoare” – Miron Costin

Pe 15 ianuarie 1957, Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 75 a înscris actul de naștere a Uzinei de Fire Sintetice Săvinești. Doi ani mai târziu, primele instalații ale viitorului colos săvineștean produceau, în premieră pentru România, firele sintetice poliamidice Relon și, apoi, primele cantități de fibre poliacrilice Melana.

În expunerea la Plenara din noiembrie 1958 a C.C. al Partidului Muncitoresc Român, președintele Gheorghe Gheorghiu-Dej arăta că se va începe construirea unor ”noi și importante unități ale industriei noastre chimice”, printre care și construirea unei fabrici de fire sintetice de relon, cu o capacitate de producție de 5.000 tone pe an, la Săvinești.

«În acest scop, de curând, a început la Săvinești studierea posibilităților de organizare a șantierului, necesitățile aproximative de materiale, forță de muncă, utilaje de construcții etc. Pentru a înlesni o cazare cât mai bună a muncitorilor care vor lucra pe acest mare șantier, s-a și stabilit că o bună parte din ei vor fi cazați în avancorpurile clădirilor industriale, deja finisate, ale Combinatului de Îngrășăminte Azotoase, obținându-se, în felul acesta, și importante economii de fonduri care, altfel, ar trebui să fie cheltuite pentru construirea unor clădiri temporare. Pe șantier se va organiza o fabrică centralizată de betoane. Cea mai mare pare din necesarul de balast pentru betoane va fi acoperit chiar din materialul extras din săpături, obținându-se noi și importante economii».

* Momentul mult așteptat de toată lumea

Prima linie de polimerizare, filare și fabricare a fibrelor sintetice la Uzina de Fibre Sintetice din Săvinești a intrat în funcțiune în luna aprilie 1959. Secția Relon – una din cele mai moderne unități ale industriei chimice – era echipată cu instalații de un înalt nivel tehnic, care asigurau o productivitate mărită și o producție de calitate superioară.

«În afara fibrelor și firelor sintetice, uzina de la Săvinești va produce și mase plastice destinate fabricării diferitelor obiecte tehnice și de uz casnic. Pe baza prevederilor hotărârilor Plenarei C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958, firele sintetice produse la uzina de la Săvinești în acest an vor da posibilitate industriei noastre ușoare să producă și să pună la dispoziția populației 1.500.000 m.p. țesături și 700.000 bucăți tricotaje. În afară de aceasta, din fibre sintetice, în amestec cu alte fibre, se vor mai produce încă 7-8 milioane m.p. țesături. Calitățile deosebite ale fibrelor sintetice de relon sunt bine cunoscute. Ele au mare rezistență atât la tracțiune, cât și la frecare, nu sunt atacate de microorganisme, nu putrezesc, nu se îmbibă cu apă, nu se îngreunează și se usucă repede; se spală ușor, au o mare elasticitate, rezistență chimică și termică. Țesături fine ca pânza de păianjen, dar și benzi transportoare, curele de transmisie sau odgoane marine, blănuri, covoare, haine de protecție pot fi făcute din firele și fibrele produse la Săvinești. Intrarea în producție a liniei de polimerizare, filare și fabricare a fibrelor sintetice de relon de la Săvinești reprezintă îndeplinirea unei importante sarcini trasate de Congresul al II-lea al partidului de Plenara din noiembrie 1958 a C.C. al P.M.R.» – Flacăra, miercuri, 29 aprilie 1959.

* ”Relonul mic”

Alături de ”clădirile impunătoare ale corpurilor poliamid, lactama și S.A.S. ale Uzinei de fire și fibre sintetice Relon”, constructorii de la Întreprinderea de Șantiere mai lucrau la înălțarea a două noi construcții, care compuneau unitatea denumită ”Relonul mic”.

«Deși lucrările de construcție propriu-zise încă nu s-au terminat, în clădiri se desfășoară cu intensitate mereu crescândă lucrările de montaj. Echipele de muncitori de la T.M.R.U.Ch. – montori, lăcătuși, sudori etc., conduse de tovarășul inginer Nicolae Tronaru, șef de șantier, decorat cu Ordinul Muncii cl. III-a, depun eforturi susținute pentru grăbirea ritmului de montaj.

În blocul polimer, lucrările începute la 15 aprilie se găsesc acum într-un stadiu avansat, în secția filare-etirare fiind deja terminate.

În blocul monomer lucrările de montaj, începute la 23 mai, continuă și ele cu intensitate, trebuind să se termine în jurul datei de 20 iunie a.c.

Succese deosebit de însemnate în producție obțin muncitorii din echipele conduse de tovarășii Ion Chibeleanu, Nicolae Cherecheș, Popa Săndulache, Marin Niculescu și alții.

”Succesele noastre – spunea zilele trecute tov. ing. Nicolae Tronaru – se datoresc în mare măsură experienței bogate acumulate la lucrările de montaj de la relon. Acolo am învățat cât de mult contează organizarea judicioasă a muncii, buna aprovizionare a locurilor de muncă cu materiale și scule, calificarea profesională a muncitorilor și mai cu seamă controlul permanent și calificat cu privire la calitatea lucrărilor. Toate aceste învățăminte le aplicăm acum cu succes la montajul ”Relonului mic”» – Flacăra, 6 iunie 1959.

* Gazeta ”Vorbește postul utemist de control”

Intrarea în funcțiune a Uzinei de Fibre Sintetice a fost așteptată cu multă nerăbdare de întreg județul. Primii angajați de la UFS erau tineri ”utemiști”, care-și dobândeau calificarea la locul de muncă. La o lună de la punerea în funcțiune a secției Relon, Francisc Varghiaș, secretarul comitetului U.T.M. al Uzinei de Fibre Sintetice prezenta, în ziarul Flacăra, o radiografie a productivității muncii.

«Membrii comitetului, repartizați pe Organizații de bază U.T.M. din secții, au ajutat la organizarea brigăzilor utemiste de producție. La secția poliamid, cele trei brigăzi de producție, antrenate în întrecerea socialistă, analizează săptămânal rezultatele obținute în atingerea obiectivelor.

În luna mai s-a situat în frunte brigada I, condusă de utemista Paraschiva Neculai, care a scos fibre de cea mai bună calitate, depășindu-și și sarcinile cantitative. Ceea ce ne-a preocupat în cea mai mare măsură a fost ridicarea calificării teoretice și practice a tinerilor. Pentru aceasta, utemiștii care au făcut practică sau care au lucrat la stația pilot din București, maiștrii și inginerii au primit sarcini din partea organizației U.T.M. să împărtășească din cunoștințele lor și celorlalți tineri.

Maiștrii de schimb Trandafir Scoarță, secretar, și Aurel Cozma, locțiitor de secretar al organizației de la secția poliamid, Simion Strejan, ing. Adrian Măgureanu sunt doar câțiva din numărul mare de utemiști care au concurat la pregătirea profesională a tinerilor. Aceasta s-a văzut și cu ocaziare examinării cunoștințelor unor muncitori ca Ștefan Hogaș, I. Bîrză, N. Butacu și alții, fruntași în producție, stăpâni astăzi pe meserie.

Și muncitoarele Zinca Dascălu, Maria Lașcu și Jenița Constantin de la secția textil știu să lucreze acum corect la mașină, deși nu au fost trimise la specializare. Ele au primit ajutorul Victoriei Alerguș din biroul organizației U.T.M. al secției și al celorlalte utemiste cu calificare mai înaltă. Postul utemist de control, condus de tov. C. Gherman, a știut să intervină la timp pentru lichidarea unor neajunsuri din munca tinerilor.

La Gazeta ”Vorbește postul utemist de control” sunt ajutați, prin caricaturi și articole critice, acei tineri care mai săvârșesc abateri de la disciplina în producție. Astfel și-au îndreptat greșelile Elisabeta Boacă și Maria Savu.

Cu multă tragere de inimă muncesc și tinerii de la capetele de filarea mătăsii, pentru intrarea în funcțiune cu toată capacitatea. Cornel Aldea, de pildă, nu mai ține cont de schimbul său de lucru. De la 7dimineața și până seara târziu, el muncește efectiv la definitivarea montajului utilajelor. Lucrul acesta îl fac și Ana Toma, D. Mironescu și alți tineri care grăbesc lucrările de montaj și de curățare a utilajelor. În general, organizațiile U.T.M. de la Uzina de Fibre Sintetice au obținut rezultate bune în ceea ce privește antrenarea tineretului în activitatea de producție.

Mai slab a acționat însă organizația U.T.M. de la Lactama, care nu a luat la timp atitudine față de cazurile de indisciplină a unor tineri. Tov. I. Munteanu, membru în comitetul U.T.M. care lucrează efectiv în această secție, nu numai că nu a ajutat organizația de aici, dar el însuși nu este totdeauna un bun exemplu în producție» – Flacăra, 10 iunie 1959.

* Amintirile lui Gheorghe Țepeș-Greuruș

În cartea ”Cuponul de Pensie”, inginerul chimist Gheorghe Țepeș-Greuruș, pe care l-a prins Revoluția director la UFS, povestește cum s-a decis construirea Săvineștilor. Detaliile le-a aflat de la Mihail Florescu, născut la Roman, ministru al Industriei Chimice între anii 1952 și 1965, prezent la Piatra Neamț în vara anului 1984, când a participat la manifestările de celebrare a 25 de ani de la punerea în funcțiune a primei instalații de la Săvinești. Dl. Florescu și-a amintit întâlnirea de la Timișoara, din ’55, cu o delegație din RDG. Programul oficial includea turul Transilvaniei și Moldovei, din Timișoara spre Iași, pentru a stabili locul viitoarei platforme chimice. Ajunși în Neamț, vizitatorii au nimerit în mijlocul șantierului de pe Platforma Roznov, unde se ridica viitorul Combinat de îngrășăminte chimice: «Directorul Combinatului de Îngrășăminte Roznov, ing. Mihai Vicol, ne-a întâmpinat cu bucurie și ne-a prezentat stadiul lucrărilor tehnologice, de captare a apei industriale, de la canalul Uzinei Hidroelectrice și potabile, de la Slobozia și Brășăuți, a Stației de transformare a energiei electrice preluată din sistemul național, a stațiilor de prelucrare a apelor menajere și de epurare biologică a apelor chimice impure. Luându-l cu noi pe directorul Combinatului, ne-am deplasat cu autoturismele pe la toate locațiile amintite și am constatat, împreună cu specialiștii germani, posibilitățile de extindere masivă a tuturor acestor locații».

* Ștefan Boboș și nemții

În acea zi, prânzul a adus delegațiile la sala de ședințe a Centrului Militar Raional, din Piatra Neamț, unde au fost întâmpinate de prim-secretarul de partid al regiunii Bacău, Ștefan Boboș. «Socotind că amplasamentul viitoarei uzine de fire și fibre poliamidice este convenit și cu delegația de specialiști să fie la Săvinești, președintele Consiliului Raional, ing. Angelescu, a mulțumit tuturor celor care s-au gândit și au hotărât ca în acest ținut de poveste al Neamțului să ofere localnicilor posibilitatea ca, din plutași și agricultori, să se recalifice în meseriile de operatori chimiști, mecanici, electricieni și automatiști, iar femeile casnice să învețe și să practice meseriile de laborante, operatoare chimiste și prelucrătoare textiliste». Când a luat cuvântul șeful delegației germane, acesta a început prin a mulțumi ministrului Florescu pentru inițiativa sa. «Apreciind elogios drumeția făcută prin țara noastră, a remarcat faptul că, dintre toate platformele și locațiile vizitate, Platforma Chimică de la Roznov este cea mai potrivită, deoarece are cea mai generoasă posibilitate de extindere, exprimându-și totodată și disponibilitatea sa și a firmei Zimmer, pe care o reprezintă, de a continua demersurile oficiale în vederea încheierii unui contract de colaborare pe termen mediu. Aplauzele asistenței s-au potolit când Ștefan Boboș s-a ridicat și a rostit cu tărie apelativul ”tovarăși și stimați domni”…

– Suntem bucuroși să vă avem ca oaspeți oficiali, pentru a discuta împreună posibilitatea amplasării în Raionul Piatra Neamț a primei fabricații de fire și fibre sintetice din țara noastră. Ascultându-vă alocuțiunile, mi-am dat seama că fiecare delegație a ajuns deja la convingerea că Platforma Chimică de la Roznov se poate extinde nestingherită spre Săvinești, creând un tot unitar. Prezența noastră astăzi aici constituie dovada că ne interesează tare mult viitorul economic al acestei regiuni, pentru a cărei dezvoltare suntem interesați să nu precupețim nici un efort! Vă mulțumesc pentru această veste minunată pe care ne-ați adus-o și vă invităm să prânzim împreună la Popota Ofițerilor care ne-au găzduit astăzi aici, în ”casa lor”».

* Protocol pentru 10 ani

Gheorghe Țepeș-Greuruș mai relatează în cartea sa despre protocolul încheiat atunci cu nemții, pentru 10 ani. Acel protocol a stat la baza constituirii unei echipe mixte, formate din 10 specialiști germani și nucleul de conducere a viitoarei UFS Săvinești, cu inginerul Sorin Bosică în frunte.

«Acea echipă urma să stabilească locația porții principale de acces în uzină și racordul acesteia la drumul național, schița parcelării exterioare și interioare, premergătoare cadastrării, necesară primelor două etape de dezvoltare industrială, amplasarea cantinei și mărimea parcării exterioare, a clădirilor și instalațiilor insustriale, a rețelelor de apă și canalizare, a stațiilor electrice de transformare, etc. În același protocol, s-a stabilit contruirea cu prioritate a unui cartier cu locuințe pentru specialiștii germani în orașul Piatra Neamț, în apropierea Gării CFR de călători și alocarea unui magazin alimentar numai pentru aceștia etc.»

* Grupul Școlar pentru Industria Chimică Piatra Neamț

«Întrucât, în primii ani de funcționare, combinatele nu au avut un grup școlar propriu, pentru pregătirea personalului muncitoresc și tehnic mediu, aceasta s-a făcut, e drept destul de anevoios, la Școala Profesională de Construcții Piatra Neamț. Dezvoltarea celor două mari unități a impus construirea unei școli proprii. Astfel, în anul 1965, s-a constituit Grupul Școlar pentru Industria Chimică Piatra Neamț, care funcționează cu o Școală Profesională și o Școală de Maiștri, totalizând un număr de 858 elevi. În anul școlar 1966/1967, în cadrul acestui grup, a luat ființă Liceul Industrial de Chimie.

Cele trei școli pregătesc muncitori calificați și maiștri în toate specialitățile. Putem afirma că Grupul Școlar, care a devenit principala pepinieră de cadre calificate pentru platforma industrială din Săvinești, s-a dezvoltat de la o perioadă la alta, ajungând să funcționeze, în anul școlar 1973/1974, cu peste 3.000 de elevi. Paralel cu creșterea numărului de elevi, a existat permanent preocuparea pentru modernizarea bazei tehnico-materiale a școlii. Au fost dotate, cu aparatură modernă, laboratoarele și atelierele-școală. În anul 1971, Grupului Școlar i s-au adăugat 8 săli de clasă, 4 ateliere-școală și 4 laboratoare. Școala dispune în prezent de 1.200 de locuri în cele 4 cămine ale sale, de o cantină care asigură masa tuturor elevilor interni. Cele peste 100 de cadre didactice – profesori și instructori maiștri -sunt în permanență preocupate de perfecționarea sistemului de învățământ și modernizarea structurii lui» – ”Platforma Industrială Săvinești și împrejurimile, Monografie istorico-economică”, Piatra Neamț, 1974, autori: Constantin Botez, dr. Ioan Burduja, Aurel Cuciureanu, Constantin Turcu.

Ana MOISE

reclama psd

1 COMENTARIU

  1. Am coborît în halta Săvinești. Trecuse de ora zece noaptea. În fața mea – uzina, o mare de lumini. Am intrat pe la poarta din fața gării, să tai uzina în diagonală. Nu mai umblasem niciodată noaptea atît de mult prin uzină. O feerie!… Eram în centrul mării de lumini. Îmi imaginam că așa trebuie să fie și în centrul marilor metropole noaptea. Îmi amintisem de titlul unei cărți, Zeu printre blocuri. Și eu, acolo, în uzină, noaptea, mă simțeam ca un zeu. Mi-am zis că, vreodată, va trebui să scriu o carte – nu știu încă de va fi teatru, proză ori poezie, ba poezie mai puțin, că n-am har – care să se cheme Poeme pentru schimbul trei. Ca și tractorul pe vremuri, și uzina, acum, a intrat în derizoriu în arta scrisului. Călinescu spunea că nu-i vina tractorului că s-au scris poezii proaste despre el. În noaptea aceea am simțit acel coup de foudre, cred că deja sunt îndrăgostit de uzină. Unde s-au născut marile povești de iubire? Fata văzută în noaptea de Înviere la Tolstoi, iar peste aproape o sută de ani, Alice Aisgill văzută de mult prea tînărul Joe Lampton la un teatru de amatori, într-un oraș anost, plin de uzine și fabrici chimice din Anglia de după război. De ce nu s-ar naște o poveste de iubire și într-o uzină, gen Săvinești, unde, într-o dimineață, un tînăr privește mai insistenta o doamnă adusă la serviciu cu mașina soțului, mare șef la județ… etc… etc… (Fragment din romanul în curs de apariție, dar scris în 1970-1973, Singurătatea dinspre ziuă sau Amintiri din Cartierul Lenin)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.