Colectarea selectivă a gunoiului – un proiect care se împute

Începând cu luna mai a anului 2017, firma Agmady SRL din Ceahlău, care avea contracte de salubrizare cu toate primăriile de pe Valea Muntelui, a fost înlocuită cu Edil Industry Iași, firma care a câștigat licitația organizată de ECONEAMȚ. Schimbarea operatorului a fost determinată de termenii proiectului SMID (”Sistem Integrat de Management al Deșeurilor în Județul Neamț”). Până în luna septembrie, primăriile din capătul județului, de la Poiana Teiului până la Farcașa, Grințieș, Borca și Ceahlău, n-au primit nicio factură. Surpriza a fost când edilii au descoperit că notele de plată sunt mult mai piperate decât cele dinaintea implementării proiectului, deși cantitatea de gunoi colectată ar trebui să fie, teoretic, mai mică, iar practic la fel ca înainte, dar în niciun caz mai mare.

Ideea proiectului era ca oamenii să învețe să contribuie la reciclarea deșeurilor în mod practic, așezându-le pe categorii încă de la ei de acasă. Apoi, nu aveau altceva de făcut decât să le transporte la platformele instalate în fiecare localitate și, tot pe categorii, să le pună în cele 3 europubele de culori diferite. Nu le mai rămânea decât gunoiul menajer, pe care firma de salubrizare îl colectează din poartă în poartă. Procedându-se astfel, operatorul câștiga din valorificarea deșeurilor reciclabile și-și permitea să le ridice gratuit, iar primăria plătea doar pentru instituții și pentru domeniul public, în vreme ce agenții economici și locuitorii achitau separat, în virtutea unor contracte încheiate direct cu Edil Industry.

Pe hârtie, proiectul este funcțional și are niște obiective generoase, începând cu ”îmbunătățirea condițiilor de viață a populației” și încheind cu ”protecția și conservarea mediului înconjurător și a sănătății populației”.

În realitate, întregul proces a intrat într-un blocaj, care a început în comuna Ceahlău, de unde nu s-a mai ridicat gunoiul de pe platforme de două săptămâni. Marți, 26 septembrie, a fost o nouă zi în care mașinile firmei au colectat doar de la oameni și au trecut pe lângă țarcurile cu europubele, fără să oprească. Tot marți, Vasile Șendrea, în calitatea sa de director executiv al ECONEAMȚ, s-a deplasat la Ceahlău, a văzut cum arată fiecare din cele 15 platforme și a jucat rolul de mediator între primarul Dan Coroamă și șeful de serviciu pentru zona 4, din cadrul Edil Industry, Ionuț Rîpanu.

* ”Cantitățile sunt catastrofale”

Nemulțumirea primarului de Ceahlău a plecat de la sumele facturate – aproape 50.000 de lei, pentru 4 luni: ”Noi, în 2016, achitam 120 mc gunoi de la toată populația, toți agenții economici, stațiunea, turiștii și domeniul public. Acum, avem între 100 și 140 mc pe lună, numai de pe platformele astea 15 . Înseamnă de 3 sau 4 ori mai mult. Drept pentru care le-am refuzat facturile conform contractului și i-am chemat la negocieri”. ”Firma dinainte este din Ceahlău și s-a insinuat că am ceva cu firma respectivă, dar pe mine mă interesează strict cât plătesc pentru un serviciu. Bătrâneii de acasă încep a pune cartonul separat și sticlele separat. Firma de salubrizare ne-a adus eurocontainere și de asta ne și taxează. Că, în localitățile unde nu sunt eurocontainere, gen Grințieș, unde n-au dus, nu taxează, că, dacă n-au unde le colecta separat, le pun grămadă. Așa, noi solicitând acele containere, iată unde am ajuns! Tot ei ne-au întrebat dacă vrem, pentru că sunt în cadrul proiectului, dar n-am știut ce ne așteaptă când le-am vrut. Ei ar fi trebuit să încheie contracte cu persoanele fizice, adică să meargă din poartă în poartă. Au așteptat 3 luni de zile, n-au făcut contracte și acum facturează tot la primărie. Am marele dubiu că parte din societățile din Durău, ca să plătească mai puțin, îmi aduc mie gunoiul, pe domeniul public. Proiectul, la nivel de județ, este funcțional pentru ECONEAMȚ și pentru Consiliul Județean, care primește redevență. Pentru beneficiari, este o catastrofă! Operatorul te facturează cât de mult, să aibă de unde plăti redevența și să-i rămână și lui. Iar realitatea din teren arată că noi am rămas și cu gunoaiele, și suntem și îndatorați”.

Considerând sistarea serviciului o măsură extremă, Dan Coroamă a pus facturile într-un plic recomandat, cu tot cu o adresă, în care a precizat că nu este de acord cu cantitățile de gunoi facturate. Și le-a trimis operatorului. Operator care, prin vocea dlui Rîpanu, susține că gunoiul facturat a fost în cantitate mai mică decât cea ridicată, real, de pe platforme. Cu amendamentul că, în Durău, sunt contracte pentru 48 de persoane juridice și, în toată comuna, doar 80 de contracte cu persoanele fizice. ”Am rămas în urmă cu contractarea, e adevărat, însă am ridicat deșeurile de la fiecare poartă, indiferent dacă am avut contract sau, deci nu din cauza lipsei contractelor oamenii au dus gunoiul menajer pe platformele unde ar fi trebuit să găsim doar deșeuri reciclabile”, a adăugat Ionuț Rîpanu.

* ”Au fost 40.000 de turiști la Durău și-au lăsat gunoiul”

Înainte de a merge pe teren, Vasile Șendrea l-a acuzat pe primar de neimplicare, prin neinformarea populației asupra a ceea ce presupune proiectul, dar și de lipsă de colaborare și de voință. Și a adus în discuție faptul că datoria CL Ceahlău către ECONEAMȚ, pentru cotizația neachitată de ani de zile, a ajuns deja la 17.300 de lei.

După vizita la Ceahlău și după discuția cu primarul și cu șeful zonei 4, atitudinea dlui Șendrea s-a mai schimbat: ”Toată problema asta, legată de cantitatea de deșeuri, are legătură cu sezonul estival. Agenții economici au dus saci întregi, toți negri și cu același conținut – de exemplu sute de doze de suc sau peturi de bere -, pe aceste platforme, ca să nu plătească ei. Asta, pe de o parte. Pe de altă parte, în această vară, au fost 40.000 de turiști pe munte și n-au lăsat gunoiul acolo. L-au coborât și l-au lăsat în stațiune sau la platformele din Ceahlău. Primăria nu a instituit, nici până acum, o taxă de stațiune, din care, dacă ar fi fost, ar fi strâns niște bani, cu care putea plăti o parte din facturi. Am discutat cu primarul și va avea în vedere pentru viitor acest aspect, însă, deocamdată, va trebui să plătească Administrația Parcului Național Ceahlău, care încasează taxă de la turiști. Cât privește operatorul, el s-a plâns de lipsa de colaborare, iar primarul a promis că va transmite informații populației prin televiziunea prin cablu. Este adevărat că și operatorul are obligația, prin contract, să ofere informații despre sistemul de salubrizare, prin presă, prin fluturași duși la fiecare casă, prin emisiuni de televiziune, astfel încât oamenii să înțeleagă exact cum funcționează și care sunt obiectivele”.

Apropo de obiective, unul dintre cele mai importante este reducerea cantității de gunoi care se transportă la depozitul de la Girov. Și, teoretic, ar fi simplu de atins, dacă ce e deja selectat s-ar colecta separat, iar restul deșeurilor, care se adună de-a valma, ar fi sortate la Stația din Tașca. Practic, lucrurile nu stau astfel.

Absolut toate tipurile de deșeuri, selectate sau nu, se colectează cu o singură mașină, care le duce la Tașca. În unele localități, nu există europubele. La Grințieș – pentru că firma nu le-a dus, iar în 6 UAT-uri (Bicaz, Bicaz Ardeal, Bicaz Chei, Dămuc, Tașca și Tarcău) – pentru că au intrat în proiect cu ”infrastructura proprie”, după cum spune dl. Șendrea.

Adică un tip de pubelă care se închide ermetic, nu miroase, iar câinii nu pot intra să împrăștie gunoiul. Numai că nu se selectează nimic, totul se pune în același container și se plătește la metru cub. La tarife apropiate de cele pe care le percepea SC Agmady, înainte de demararea proiectului. Așadar, zona 4, care numără 12 UAT-uri, este deja fracturată în două, deși toate localitățile fac parte din același proiect. Dar numai în jumătate dintre ele primarii trebuie să se ”implice”, ca să le explice oamenilor cum să colecteze pet-ul separat de doza de Cola. Ceilalți, vorba edilului de Bicaz, foarte mulțumit de colectarea deșeurilor din orașul lui și de tarif, ”n-au bătăi de cap”.

Problema este cu cei care au deja mari bătăi de cap, în frunte cu primarul de Ceahlău, care ar cam vrea să se retragă din ECONEAMȚ, pentru că nu-și pot permite să plătească 150.000 de lei pe an doar pentru gunoi.

”Nu se poate retrage nimeni decât dacă achită costurile proiectului”, a spus Vasile Șendrea. ”Iar costurile sunt de 1.400 de miliarde pentru tot județul. Cine vrea să plece să împartă suma asta la numărul de UAT-uri și să vadă cât ar avea de plătit. Și un alt aspect este că nu au unde să ducă deșeurile, pentru că la Girov nu sunt primiți, iar în alte județe nu au cum, pentru că fiecare are proiectul lui”.

* ”Este o tâmpenie fără de seamăn”

Primarul de Borca este al doilea ”fericit”, după primarul de Ceahlău. Deși n-are stațiune, ci doar un drum național, dar populație de vreo 3 ori cât Ceahlău, în scripte, după recensământul din 2011, Primăria Borca a primit facturi de aproape 50.000 de lei. Le-a pus în plic, alături de contract și i le-a trimis, înapoi, operatorului.

”Este o tâmpenie fără de seamăn!”, a declarat Ovidiu Geo Niță. ”Este cea mai proastă gândire posibilă, să intri în niște asociații și, în loc să ai un avantaj, să plătești mai mult decât înainte! Eu am să ies și din ADI AQUA, că m-am trezit cu două extinderi de rețea unde nu există rețea, și din ADI ECONEAMȚ, pentru că nu se produce atâta gunoi cât mi se facturează. Eu am cel mult 4.000 de persoane. Cui să-i explici și în ce termeni compatibili cu «obiectivele proiectului», că o familie care a plecat în Italia și are casa încuiată, nu produce gunoi? Că, la vreo mie de cetățeni ai comunei Borca, mașina n-a ajuns niciodată și nu ajunge nici acum? Oamenii dau cojile de cartofi la porc și restul gunoiului îl ard. Se duce unul cu sacul, să-l care 2 kilometri până la platformă?! Or fi care aduc din aval, din amonte, la platformele de pe DN 15 B, dar de ce să-l plătesc eu? Și de vreo 4 ori mai mult decât până acum! Eu știu că dl. Șendrea ține la proiectul ăsta, că de acolo papă. Pe la mine n-a venit, de teamă să nu-i stric ziua. Dar eu caut soluții să plec din ECONEAMȚ. Asta că n-o să avem unde duce gunoiul este o amenințare. Sunt gropi particulare. Este una la Buhuși, iar omul ăla reciclează absolut tot. Și chestia asta, cu eurocontainere numai la unii, iar alții cu pubele vechi, nu mi se pare în regulă. Păi, nu suntem toți în același proiect? De ce nu ni s-a spus și nouă că putem veni cu «infrastructură proprie», să plătim ca înainte? Sau unii sunt proști și selectează gunoiul și alții deștepți îl pun grămadă?! Eu înțeleg și firma, că are 4 luni de proiect și n-a încasat un leu, dar nici să factureze în halul ăsta, că nimeni n-are atâția bani de aruncat pe gunoaie”.

Nemulțumiri, dar de altă natură, are și primarul de Grințieș, Vasile Alexandroaia, care n-are mult de plătit, dar spune că proiectul nu funcționează cum trebuie: ”Aveam ceva care funcționa și a fost înlocuit cu altceva, care nu merge. La noi nu există niciun contract încheiat cu oamenii din comună. Nu există nici europubele. Sunt probleme care sper să se regleze. Însă oamenii vor plăti mai mult. Până acum, era tariful de 3 lei pe lună de familie și, de acum, va fi 3,40 lei de persoană. Pentru mine, e un paradox”.

Primarul de Farcașa este cel mai apreciat de directorul Șendrea. Pentru că s-a implicat cu totul, a luat oamenii care primesc ajutor social și i-a pus să sorteze gunoiul la fiecare platformă și, în plus, a trimis fiecărei familii informații despre regulile de colectare. Totuși…

”Nu prea suntem mulțumiți, pentru că nu văd cum își poate atinge acest proiect obiectivul, cât timp deșeurile nu sunt ridicate separat”, a declarat Cristinel Gheorghiu. ”Exemplul prost îl dă chiar firma. Păi, degeaba pun eu oamenii să sorteze, dacă operatorul vine, aruncă sacii în mașină, așa pe categorii, și pe urmă trântește deasupra gunoiul menajer! La Tașca ce face? O ia de la capăt cu sortarea? E lipsit de sens! Eu zic că ceea ce a ținut de mine am făcut. Am redactat un regulament de bună gospodărire a comunei, să-l trimit fiecărei familii. S-a întâmplat exact în perioada de debut a proiectului, așa că am adăugat și informațiile despre colectarea gunoiului. Apoi, i-am avertizat pe cei care duceau gunoiul vinerea, după ce trecea mașina, deși știau exact care este ziua de colectare, pentru că, de 8 ani, este aceeași. Am montat și câteva camere și pe care-l mai prind îl voi amenda! Însă ceea ce ține de firmă nu pot eu face. La noi, se colectează gunoi menajer puțin, unul sau poate doi metri cubi. Și știu asta pentru că trimit un reprezentant al primăriei când se ridică gunoiul. Nu e păcat să-l trântești peste munca unor oameni care au stat și au ales hârtie cu hârtie și sticlă cu sticlă?”.

Realizând că au probleme comune, dar și unele ”specifice” localităților lor, primarii s-au adunat într-o ședință și au decis să întocmească un memoriu, în care să le cuprindă pe toate, și să-l trimită către ECONEAMȚ. Care are obligația ”să medieze eventualele divergențe, sesizări, plângeri etc. care apar între Delegat și utilizatorii Serviciului”, conform contractului. Un contract care se încheie pe o durată de 96 de luni și deja scârțâie, după doar 4. Ba chiar pare să intre în blocaj, cel puțin la Ceahlău, deși nici Borca nu e departe. Însă Ceahlău, singura comună în care nu s-a ridicat gunoiul, arată deja îngrozitor. Doar dl. Șendrea vedea altfel lucrurile, pentru că a descoperit că nu toate europubelele erau pline.

Turistul de toamnă sau trecătorul prin zonă nu se duce sigur să se uite în pubele. El vede țarcurile înțesate cu saci care deja nu mai încap, nu are idee nici despre facturi, nici despre termenii proiectului și conchide, pe drept cuvânt, că Durăul este cea mai mizerabilă stațiune din câte a văzut.

* ”A fost o palmă pentru toți”

După negocierile cu primarul de Ceahlău, reprezentantul Edil Industry a promis că va ridica gunoiul de pe platforme marțea viitoare, 3 octombrie. Și va repeta operațiunea la fiecare 3 săptămâni, nu în fiecare marți ca până acum. Cât despre facturile pe care le-a primit înapoi, va face o ”analiză” asupra lor. În rest, vizavi de sincopele și neînțelegerile apărute, Ionuț Rîpanu crede că discuțiile cu primarii ar fi trebuit să aibă loc un pic mai devreme: ”Derularea proiectului a început fără ca primarii și cu atât mai puțin locuitorii să știe exact ce presupune. Acum, după 4 luni, ne-am trezit că sunt probleme. Ceea ce s-a întâmplat a fost o palmă pentru noi toți, iar eu sper că fiecare a învățat ce avea de învățat și, de acum încolo, vom colabora mai bine. Există și o parte plină a paharului: comuna Farcașa. Cred că va fi prima în care vom începe să trimitem mașini pentru a ridica separat deșeurile.

Acolo se văd rezultatele, pentru că primăria chiar s-a implicat. Iar scopul nostru este să încurajăm colectarea selectivă”.

Cristina MIRCEA