Un om hâtru de pe Valea Muntelui, șef de administrație locală, spunea, acum câteva zile, că primarii au ajuns să se împartă în două categorii: cei care sunt deja la pușcărie și cei care vor ajunge. Anul judiciar 2017 îi cam dă dreptate: 4 primari sau foști primari și-au pierdut libertatea, iar alții au rămas fără funcții, ca urmare a unor hotărâri judecătorești. A fost anul lor! Cu un vârf în luna februarie, cea mai nefastă din tot anul.
* Doi după gratii, doi fără funcții
”Tonul” l-a dat Neculai Nastasă, fostul primar de Agapia, care, pe 8 februarie, a primit sentința definitivă de la Înalta Curte de Casație și Justiție în procesul cu ANI. Instanța a schimbat în totalitate hotărârea de la Bacău și a decis, definitiv, că primarul a fost în conflict de interese când a semnat două contracte de concesiune a pășunilor cu asociația crescătorilor de animale în care fiul său avea calitatea de membru fondator. Înfrângerea a fost dură. Neculai Nastasă a uzat de absolut toate căile pentru a reveni pe funcție. A atacat ordinul prefectului prin care i-a luat sfârșit mandatul, a cerut suspendarea aceluiași document, dar a mers și la Înalta Curte, cu o cerere de revizuire. N-a avut succes pe niciun front, așa că, în luna octombrie, a renunțat să se mai judece pentru anularea ordinului prin care a fost dat jos din fruntea comunității. O comunitate care, de altfel, l-a susținut chiar și după ce-a primit sentința definitivă și irevocabilă.
Ziua în care au ”picat” 3 dintr-o lovitură a fost 10 februarie. Este vorba despre doi primari de la Pipirig – Gheorghe Popa și Marcel Prună, ultimul aflat în funcție, și de primarul de Bălțătești Radu Viorel Ursache. Toți fuseseră achitați de prima instanță – Judecătoria Târgu Neamț – pentru acuzația de abuz în serviciu. A fost tipul clasic de afacere din care o anumită firmă trebuia să câștige, iar primăriile să plătească. La Curtea de Apel Bacău, însă, judecătorii au avut o viziune diferită și față de infracțiunea în sine, și față de inculpați și au pronunțat pedepse cu executare.
Gheorghe Popa – 3 ani, iar Radu Viorel Ursache – 2 ani și 8 luni. Marcel Prună a fost condamnat la 2 ani cu suspendare, pe un termen de încercare de 5 ani, și un an de pedeapsă complementară a interzicerii unor drepturi civile. El s-a adresat Înaltei Curți, uzând de o cale extraordinară de atac – recursul în casație. Era plin de speranță, când i s-a admis rejudecarea procesului și hotărât să demonstreze că este nevinovat și apoi să ceară despăgubiri la CEDO. N-a fost cazul! Magistrații au menținut hotărârea de la Bacău și, astfel, Marcel Prună a devenit primarul care și-a pierdut mandatul pentru că achitat o factură către firma lui Marius Crăciun. ”Recepția lucrărilor la drumuri s-a făcut în decembrie 2007, iar eu am intrat primar în iunie 2008”, declara Marcel Prună, cu puțin înainte de rejudecarea procesului. ”N-am făcut altceva decât să plătesc o factură, pe suma care mi-a fost imputată, pentru că veniseră fondurile guvernamentale și oricum nu puteau fi folosite în alt scop. Și, după ce-am plătit-o, în baza unor documente legale, Gheorghe Popa s-a dus și m-a reclamat”.
E adevărat, din toată povestea, reclamația lui Popa s-a dovedit a fi din seria ”cine sapă groapa altuia”.
* Hotelul Roman și stația de epurare de la Girov – afaceri corupte
Nu doar primarii au avut de pătimit în 2017, ci și oameni de afaceri cunoscuți. Printre ei se numără Lenuța Nușa Chiriac, fost consilier local PSD la Roman și administrator al SC Turoag SA, și Vasile Balcan, administrator al firmei Marsat. Pe 3 martie, amândoi au fost condamnați într-un dosar de ”folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene”. Nușa Chiriac a primit 2 ani de închisoare cu suspendare și 60 de zile de muncă în folosul comunității la Primăria Roman. Adrian Dorin Bălănescu, diriginte de șantier în perioada în care a fost renovat și extins Hotelul Roman, a fost condamnat la 2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare și 60 de zile de muncă la Primăria Trifești, iar Vasile Balcan, administrator al Marsat SA, a primit 1 an și 4 luni cu suspendare și 60 de zile de muncă la Primăria Roman. Instanța a decis, de asemenea, ca Turoag să plătească o amendă penală de 24.000 de lei, iar Marsat de 18.000 de lei. Totodată, părțile din dosar au fost obligate să achite Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice suma de 4.120.444 lei, cu penalități și dobânzi la zi, adică banii investiți în Hotelul Roman, dar obținuți cu documente false și inexacte. Vasile Balcan a ajutat-o pe Nușa Chiriac să justifice niște achiziții de produse, pe care, de fapt, le cumpărase de la firma unei rude. A fost suficient pentru a avea calitatea de complice în dosar. Procesul n-a fost soluționat definitiv. Acum se află pe rolul Curții de Apel Bacău, iar următorul termen a fost stabilit pentru 18 ianuarie 2018.
Un alt caz de corupție, în care sunt implicați un fost primar și un cunoscut om de afaceri, a fost soluționat pe 13 aprilie. Prin încarcerarea ambilor protagoniști.
Vasile Olaru, care a condus comuna Girov, și Petru Paleu, administratorul Energoterm, au primit câte doi ani de închisoare cu executare, deși Tribunalul Neamț pronunțase pedepse cu suspendare.
În viziunea DNA Bacău, Vasile Olaru a comis infracțiunile de abuz în serviciu și fals intelectual, iar Petru Paleu a fost complice. Primăria Girov a semnat un contract cu Energoterm, în anul 2007, pentru canalizare și stație de epurare. Anchetatorii au stabilit că lucrările au fost făcute parțial, iar echipamentele prevăzute în contract, în valoare de peste 943.000 de lei, n-au fost predate primăriei.
Petru Paleu mai are două dosare penale pe rol, unul pentru sala de sport de la LPS Piatra Neamț, iar celălalt de evaziune fiscală. La rândul său, Vasile Olaru este judecat pentru conflict de interese. Sentința nu-l poate afecta mai mult decât cea în executarea căreia se află deja.
În schimb, un alt primar, la fel de bătăios ca Neculai Nastasă și cel puțin la fel de surprins de decizia instanței, și-a pierdut mandatul, tot din cauza unui conflict de interese. Este vorba despre Petrică Șchiopu, care a condus comuna Bârgăuani. El a cumpărat, prin primărie, materiale de construcții de la ConsumCoop, unde sora lui era administrator. Aceeași soră a achiziționat un imobil aflat în patrimoniul Primăriei Bârgăuani. Spre deosebire de alți șefi din administrație, Petrică Șchiopu a fost cercetat penal pentru conflict de interese, așa că nu credea nicicum că-și va pierde mandatul, chiar dacă o instanță civilă îl găsește vinovat. ”A fost și o sesizare penală atunci, în 2014, dar dosarul a fost clasat, deci, nefiind vorba despre penal, cred că mi se va aplica vreo sancțiune, ceva, dar n-am cum să-mi pierd mandatul”, declara primarul în ziua în care Înalta Curte a pronunțat hotărârea definitivă.
Petrică Șchiopu a fost dat jos din funcție abia spre sfârșitul lui iulie, deși decizia definitivă și irevocabilă fusese pronunțată pe 30 martie. A atacat ordinul prefectului și a cerut suspendarea. Tribunalul Neamț i-a respins cererea de suspendare, iar anularea se va judeca în 2018, al patrulea termen al procesului fiind stabilit pentru 17 ianuarie.
* Primarul de Roman – sub spectrul demisiei
Pe Lucian Micu, primar de Roman, ANI l-a găsit incompatibil pe vremea când era viceprimar, în 2012. Simultan, deținea și funcția de membru în Consiliul de Administrație al Spitalului Municipal de Urgență Roman. Micu a atacat raportul inspectorilor de integritate la Curtea de Apel Bacău, susținând că a fost desemnat de consiliul local în CA-ul spitalului. Pe 20 octombrie, însă, instanța i-a respins acțiunea, ca neîntemeiată. În prima conferință de presă, Lucian Micu a declarat că va merge cu procesul la Înalta Curte: ”Însă vreau să spun foarte clar că, în condițiile în care va fi – din nou – o sentință defavorabilă, nu voi avea nicio problemă în a-mi depune demisia din funcția de primar și nu mă voi prevala de tertipuri pentru a prelungi un eventual ordin de încetare a mandatului venit din partea Prefecturii. Voi respecta întru totul decizia instanței judecătorești, însă am dreptul la această apărare, la această cale de atac și voi uza de ea cu toată încrederea și speranța că lucrurile vor evolua în direcția în care îmi doresc”.
* Eternul incompatibil Dan Constantin
În privința unui alt personaj cunoscut, cu antecedente inegalabile în materie de integritate, ”direcția” pe care și-o dorea, n-a funcționat. Dan Vasile Constantin a fost declarat incompatibil, definitiv și irevocabil, după un război, de 3 ani, cu ANI.
”Dan Vasile Constantin s-a aflat în stare de incompatibilitate, întrucât, în perioada exercitării mandatului de consilier județean, a încheiat și semnat (în calitate de furnizor) un contract de furnizare produse, în valoare totală de 4.300 Lei, fără TVA, între SC LOCATO SRL (societate în cadrul căreia acesta deține funcția de administrator special) și Compania Județeană APA SERV SA (companie în cadrul căreia acesta deține calitatea de reprezentant al CJ Neamț în Adunarea Generală a Acționarilor)”.
Curtea de Apel Bacău a dat dreptate inspectorilor de integritate, iar Înalta Curte a menținut decizia. Dar, probabil, n-a motivat-o încă. Oricum, DVC a declarat că va demisiona din funcția de consilier județean de îndată ce va primi hotărârea judecătorească. N-a făcut-o încă. În cazul lui, era oarecum firesc ca, după ce-a pierdut funcțiile de președinte al Consiliului Județean Neamț și de prefect, tot pe ”mâna” ANI, să fie debarcat și din funcția de consilier județean. I-a mai rămas alternativa să candideze la vreo primărie de comună, peste câțiva ani, că numai în funcția de primar n-a fost declarat incompatibil încă.
* Aurora Bălan – 3 ani cu executare
Un alt primar care a ajuns după gratii în 2017 este Aurora Lazăr Bălan. Acuzată de abuz în serviciu, ea a fost condamnată la trei ani cu suspendare de magistrații Tribunalului Neamț, însă, la Curtea de Apel Bacău, s-a întâmplat la fel ca în cazul lui Olaru și al primarilor de la Bălțătești și Pipirig. Instanța a dispus executarea pedepsei și i-a interzis dreptul de a mai ocupa vreo funcție publică 2 ani după eliberare.
Procurorii DNA, care au trimis-o în judecată, au stabilit că ea a vândut două terenuri, unul de 10.000 mp și celălalt de 2.200 mp, care nu aparțineau primăriei. ”Pentru a crea aparența de legalitate a acestor tranzacții, Bălan Lazăr Aurora a inițiat adoptarea a trei hotărâri de consiliu local, prin care aceste terenuri au fost atestate ca făcând parte din domeniul privat al comunei și care au stat la baza intabulării lor în Cartea Funciară. Prin hotărârile respective, s-a aprobat și vânzarea celor două terenuri”, se arată în rechizitoriu. Anchetatorii au stabilit că moștenitorii au fost prejudiciați, iar Primăria Gârcina a încasat, necuvenit, 335.000 de lei.
* Gheorghe Ștefan – marele eliberat
Printre atâția primari sau foști primari ”decapitați” de instanțe, Gheorghe Ștefan a fost singurul pe care justiția l-a eliberat în 2017. El avea o condamnare definitivă în dosarul Microsoft, de 3 ani și 6 luni, din care executase, în luna august, 297 de zile în detenție, la care s-au adăugat 235 de zile de arest preventiv și 13 zile considerate ca executate în urma muncii prestate. Instanțele din Ploiești au ținut cont de ”comportamentul pozitiv” de după gratii, i-au redus mai întâi pedeapsa, de la 6 ani la 3 ani și jumătate, iar, ulterior, au dispus eliberarea lui.
Ștefan a fost condamnat însă, tot în 2017, la jumătatea lunii mai, la 8 ani și 2 luni de închisoare, în dosarul Poșta Română, în care este acuzat de trafic de influență, spălare de bani și abuz în serviciu. Tribunalul București a dispus, de asemenea, confiscarea specială a sumei de 422.138,07 lei și a 35.306 de euro.
Anchetatorii au stabilit, printre altele că, la cererea lui Gheorghe Ștefan, omul de afaceri Marian Constantinof a achitat din conturile SC Posh Telecom Solutions SRL suma de 302.845 lei către o societate controlată prin interpuși de fostul primar, pentru achiziționarea de publicitate în municipiul Piatra Neamț. Tot la solicitarea lui Gheorghe Ștefan, Marian Constantinof a achitat costurile deplasării și ale unui cantonament în Italia, pentru echipa de fotbal Ceahlăul Piatra Neamt: 39.417 lei și 35.306 euro. De asemenea, la data de 3 septembrie 2009, Marian Constantinof, prin societatea la care era asociat, a plătit 10.000 lei pentru Gheorghe Ștefan și soția sa, reprezentând costul unui sejur la Mamaia.
În momentul de față, dosarul prin care Gheorghe Ștefan a atacat decizia Tribunalului București se află, la al patrulea termen, pe rolul Curții de Apel din Capitală, care va pronunța hotărârea definitivă.
* Profesoara Crinela Marc – liberă și nemulțumită
Tot în registrul penal, dar într-o cu totul altă zonă a lui, se înscrie profesoara preoteasă Crinela Marc, condamnată pentru relații sexuale cu un minor. Cazul a ținut, luni bune, primele pagini ale ziarelor locale și centrale și a dat prilej unor comentarii și opinii contradictorii. Pe 28 noiembrie, după un singur termen real de judecată, Judecătoria Piatra Neamț a decis s-o condamne pe Crinela Marc la o pedeapsă de un an și jumătate, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe un termen de 3 ani.
Pedeapsa complementară, însă, a nemulțumit-o cel mai mult pe inculpată: interzicerea, pe o durată de 5 ani, a drepturilor prevăzute de art. 66 Cod penal, respectiv: a) dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; b) dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; f) dreptul de a fi tutore sau curator; g) dreptul de a exercita profesia de cadru didactic.
Instanța a decis, de asemenea, ca profesoara să plătească daune de 50.000 de lei soților Săndulache, părinții care au rămas fără singurul lor copil. În afară de interzicerea dreptului de a profesa, despăgubirile – în respingerea cărora a insistat, prin avocata ei – au determinat-o pe Crinela Marc să atace hotărârea judecătoriei. Cel mai probabil, în cursul anului 2018, acest dosar va fi soluționat definitiv. Cu mențiunea că este dosarul în care s-a judecat strict întreținerea de relații sexuale, fără a se ajunge, însă, până la efectuarea unui test ADN – solicitat, de altfel, de soții Săndulache -, pentru a se stabili cine este tatăl fetiței născute în acest an de Crinela Marc.
Un alt dosar se află, de luni bune, în investigarea parchetului, obiectul fiind ”determinarea sau înlesnirea sinuciderii”. Și abia în această cauză profesoara va trebui să răspundă pentru că elevul ei s-a aruncat în Bistrița, copleșit de discuțiile dintre colegii lui, de sarcina profesoarei și de decizia ei de a pune capăt relației. Anchetatorii vor stabili, de asemenea, dacă Marius Săndulache a fost singurul elev față de care profesoara a ”greșit” sau au mai existat și alții. Ce se știe sigur este faptul că, în ziua în care s-a sinucis, Marius Săndulache a avut mai multe convorbiri telefonice cu Crinela Marc. De fapt, ea a fost ultima persoană cu care a discutat.
Cristina MIRCEA
