Transparență: Județul Neamțul a scăpat la bani. Cum procedăm?

Săptămâna trecută, publicații naționale dintre cele mai diverse și o serie de platforme online acordau spații generoase, preponderent în abordări sec-îngrijorate, conținutului și concluziilor ultimului raport anual al Expert Forum (EFOR), majoritatea titlurilor fiind concentrate sau derivând din chiar titlul raportului: ”Guvernarea de tip bazar. Costurile clientelismului în administrația locală și companii de stat”. Harta clientelismului (vezi foto), dată publicității, arată alocările guvernamentale prin HG și plățile către primării și consilii județene din Fondurile de Rezervă și Intervenție, alături de fondurile gestionate de Ministerul Dezvoltării Regionale, sub toate denumirile oficiale purtate între 2004 și 2017, după cum arată introducerea în subiect pe expertforum.ro, site oficial al organizației unde raportul poate fi studiat în liniște și îngrijorare.

EFOR este un think tank de notorietate, înființat de experți cunoscuți în politici publice și reforma administrație. Potrivit paginii oficiale, domeniile acoperite includ: reforma administraţiei şi integritate; descentralizare şi finanţe publice; reforma justiţiei şi anticorupţie; politici sociale şi pensii; energie şi transporturi; sănătate; procese electorale şi cetăţenie activă – se arată pe același site.

Personalitatea cea mai cunoscută a EFOR, la ora actuală, este de departe Sorin Ioniță.

Materialul de față exploatează informațiile și aprecierile din Raportul EFOR 2018, fără a garanta însă acuratețea datelor. Este suficient de amintit că simpla verificare a unor indicatori, precum plățile și alocările per capita, întoarce concluzii contradictorii în legătură cu populația stabilă a județului, care în niciun caz nu a ajuns la peste 570 mii. (Viorel COSMA)

Din harta furnizată de EFOR, disponibilă la adresa http://expertforum.ro/harta-clientelism/ , rezultă care guverne, cum și prin ce mijloace a asigurat fonduri. Este vorba, potrivit raportului, despre ”alocările de la Guvern (decizii de transfer prin HG) și plățile (transferurile concrete de bani) către primării și consilii județene din Fondurile de Rezervă (FR) și Intervenție (FI), precum și din fonduri gestionate de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației”.

Structura acestora, în perioada de observație, este următoarea:

Pentru unul din anii de referință, respectiv 2008, sumele reprezentau circa 70% din investițiile la nivel local, restul fiind fonduri asigurate de Uniunea Europeană. Diferența fundamentală este cunoscută. În timp ce, pentru fondurile comunitare, regulile de selecție și Comisia Europeană, ca verificator, sunt mai greu de fentat, fondurile naționale, în diverse măsuri, se pot dovedi discreționare, clientelare. Adăugând haosul reprezentat de achizițiile publice făcute de primării și consilii județene, devine lesne de înțeles dificultatea reconstituirii datelor oficiale prin mijloacele unor investigații și analize independente, chiar desfășurate de organizație puternică.

În acest sens, EFOR reclamă faptul că informațiile de pe SEAP și de la MDRAP nu sunt centralizate, nici complete, astfel încât nepotrivirea unor verificări încrucișate devine de înțeles. Pe de altă parte, sub raportul achizițiilor publice (indiferent de felul și volumul acestora) este de luat în seamă o concluzie a cărei valabilitate, în cazul județului Neamț, este verificată de ani de zile prin efecte: ”clientelismul nu pare a ține cont neapărat de partid, ci mai degrabă de afinități locale și de relațiile la «centru», iar alocarea și procedurile discreționare țin de neclaritatea și politizarea programului și de achiziții netransparente de la nivelul beneficiarilor”.

Strict referitor la Consiliul Județean Neamț (vezi tabelul alăturat), din 2004 până anul trecut, rezultă un total amețitor de 194.566.374 lei (fără componentele date de PNDL). Despre ce s-a ales de toți acești bani e, practic, imposbil să așteptăm o dare de seamă din partea clasei politice și aparatului administrativ asociat. Se pot nota, sub forma unor observații simple, ce a însemnat preluarea conducerii județului de către PNL, partid aflat la guvernare, în 2006, continuitatea de grup politic conducător convertit la PDL, persecuția la care am fost supuși în timpul lui Culiță Tărâță și revenirea în forță a PSD în 2016.

Complete sau nu, cifrele grăiesc de la sine și confirmă dominanța deciziei politice și trendul pe care merge țara.

Raportul EFOR semnalează că ”nu există cifre și statistici clare legate de sumele cheltuite, numărul de proiecte implementate, stadiul sau evaluarea acestora post-achiziție” în privința Programului Național de Dezvoltare Locală, acest ”copil teribil” al guvernării dominate de PSD. Mai mult decât atât, documentul în cauză punctează și următoarele aspecte:

Nu există criterii clare de evaluare a proiectelor și nu se publică informații legate de evaluarea acestora.
Nu există nicio listă publicată cu sancțiunile/ sumele recuperate de MDRAP în cazul neîndeplinirii condițiilor contractuale sau încălcării legislației de către beneficiari.
Există dificultăți în a urmări diferența între fondurile angajate de MDRAP și plățile reale efectuate către autoritățile locale.
Proiectele se întind pe o perioada prea lungă. Există contracte semnate în 2008-2012, care nu sunt încă finalizate și primesc în continuare finanțare de la MDRAP
Dintre cele 4277 (octombrie 2015) de proiecte, nu știm câte s-au finalizat sau în ce stadii de implementare sunt.

”Fondurile gestionate prin PNDL sunt destinate dezvoltării de infrastructură locală, cum ar fi drumuri, alimentare cu apă, stații de epurare, canalizare, construcție de baze sportive sau modernizare și construire de clădiri publice. Deși fondurile sunt alocate de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), achizițiile se fac pe plan local, adică de către beneficiari (primării/ consilii locale și consilii județene).

Între 2013 și iunie 2016 au fost executate plăți de 5.719.641.554 lei pentru PNDL, potrivit informațiilor publicate de MDRAP. Cei mai mulți bani au ajuns la comune, adică 4.419.514.542 lei.” (sursă: EFOR)

După cum se știe, cu sau fără suprapuneri și amețeala din raportări, PNDL a făcut pui, sub conțintul și marca PNDL 2. Este de domeniul evidenței în acest moment – și nu are rost să judecăm acum adevăratele motivații ale amplorii luate de program – că Neamțul, pe hârtie, este extrem de favorizat, ceea ce se contabilizează, fără doar și poate, în contul partidului dominant de guvernare și al autoritarului lider județean.

Din datele oferite de EFOR, ”cea mai mare parte din bani ar urmă să ajungă la primarii și consiliile județene PSD, adică 56,7% (59,5% dacă nu calculăm per capita) din bani. Liberalii ar urma să primească 31,9% din bani, pe când UDMR 4,7%. Pentru aleșii locali ALDE s-au alocat 1,9% din fonduri, iar pentru UNPR 1,1%”.

Și mai interesant decât faptul că avem cel mai mare număr de proiecte aprobate este Top 10 al beneficiarilor (vezi tabel).

Categoric, distanța de 25 de proiecte între CJ Neamț și, de pildă, CJ Vrancea poate naște o sumedenie de discuții, indiferent de natura lor. La fel și ”infiltrarea” a două sectoare din București, sectoare care evident joacă în altă divizie de dezvoltare locală.

Pentru această etapă de observații și discuții, socotelile macro se pot limpezi din Tabelul PNDL 2. Acolo regăsim banii.

Conform acestei planificări, confirmă EFOR, CJ Neamț primește cei mai mulți bani. Firește, este incorectă absolutizarea datelor. Fiecare beneficiar are particularitățile sale. E suficient să ținem cont de CJ Ialomița, care așteaptă peste 283 milioane lei, dar pentru 6 proiecte!

Fondul real al discuției rămâne cel știut și prea des ignorat: ce se alege de aceste sume imense. Dacă este să comparăm 194.566.374 lei bifați în perioada 2004-2017 (fără PNDL) cu 323,167,866 lei din dreptul PNDL2, ar cam veni că ne așteaptă vremuri complicate, dacă nu ușor periculoase, în sectorul cheltuirii banului public național. Accentul pe ”ban public național” se impune, deoarece există unii care perseverează în a prosti lumea că fondurile europene nu sunt bani publici. Ba sunt!

Parteneri