Camera corpurilor delicte de la tribunal: dovezi despre povești sinistre

Furci, topoare, cuţite, pari de diverse mărimi, până şi un mojar de mari dimensiuni, care a fost folosit cândva pentru zdrobit usturoiul – în general, obiecte banale pentru orice gospodărie -, toate capătă un alt statut când ajung, sigilate şi etichetate, într-o încăpere de la etajul I al Tribunalului Neamţ. În camera corpurilor delicte, care nu are ferestre, sunt, pe câteva rafturi, şi nişte cutii din carton, în care se păstrează hainele străpunse de furcă sau de cuţit, năclăite de sânge, după ce persoana care le purta a murit cu capul zdrobit de mojar sau lovită, repetat, cu parul. ”Armele” cu care s-a ucis nu par atât de înfricoşătoare decât prin prisma faptului că sunt ambalate, sigilate şi etichetate (autor, număr de dosar, data faptei etc). Mult mai greu de suportat este imaginea hainelor purtate, în ziua crimei, de oamenii care au fost ucişi. Uneori, se păstrează, sinistru, şi haine de-ale autorilor, cu urme de sânge sau de luptă pentru apărare, alături de cele ale victimelor. Toate aceste obiecte sunt trecute în registrul corpurilor delicte şi urmează dosarele penale până la soluţionarea definitivă. Apoi se întruneşte o comisie care, în funcţie de ceea ce prevede hotărârea judecătorească, returnează sau distruge corpurile delicte.

”Există 32 de dosare în acest moment, însoţite de corpuri delicte, dar nu sunt toate din 2018, pentru că se raportează de la an la an, în funcţie de evoluţia procesului”, a declarat Carmen Ivaşcă, grefiera şefă a Secţiei Penale, din cadrul Tribunalului Neamţ. ”De trei-patru ori pe an, în funcţie de numărul hotărârilor definitive, se întruneşte o comisie, care dispune distrugerea, şi procedează ca atare – de exemplu, hainele le distrugem în garajul tribunalului -, sau returnarea acestor obiecte. În afară de registrul corpurilor delicte, există şi un registru al mijloacelor de probă, unde sunt contabilizate CD-uri, DVD-uri, probe biologice. Le primim, odată cu rechizitoriul, la fel cum primim şi corpurile delicte, de la Parchet. Pe parcursul procesului, în general, se solicită expertizarea corpurilor delicte sau, în cazul mijloacelor de probă, vizionarea DVD-urilor ori audiere CD-urilor în instanţă”.

* Vasul de bronz pentru pisat usturoiul, care a curmat o viață

Printre atâtea furci, topoare şi, mai ales, cuţite, folosite des ca arme ale crimei, un obiect masiv, din bronz, face notă discordantă. A fost distrus, dar a rămas în memoria tuturor grefierelor.

Ionuţ Nicolae Nistor, un criminal în serie, care a ucis două bătrâne şi a fost la un pas de a o omorî şi pe a treia, a primit pedeapsa la închisoare pe viaţă. În 2008, când avea 31 de ani, a reuşit să convingă mai multe femei în vârstă că este un om bun, care doar are nevoie de ajutor pentru a-şi construi o viaţă normală. De fapt, nu urmărea decât să le înveţe programul, tabieturile şi, mai ales, slăbiciunile. Când a insuflat suficientă încredere, le-a atacat şi pe două dintre ele le-a ucis, ca să le ia bijuteriile şi banii.

Prima victimă a fost o femeie de 83 de ani, care, pe 1 iunie 2008, a fost atacată în plin centrul oraşului. Nistor a dus-o apoi în casă şi a ucis-o, i-a luat cerceii, inelul şi verigheta, a lăsat-o în bucătărie şi a ieşit din locuinţa ei, nu înainte de a încuia uşa. Când a fost găsită, după patru zile, era deja în putrefacţie. A doua victimă a fost atacată exact de ziua lui, pe 31 iulie, după ce fusese “supravegheată” o vreme, şi, când a fost sigur că nu riscă să fie descoperit, i-a sunat la uşă. Femeia a fost ucisă în bătaie, pentru cinci milioane de lei vechi şi cerceii din ureche. Vecinii i-au observat lipsa şi au sunat la 112. Anchetatorii veniţi la faţa locului s-au îngrozit când au văzut în ce hal era mutilată. Pe masă au găsit şi arma crimei: un vas de bronz pentru pisat usturoiul. Acel vas, denumit ba mojar, ba chiselniţă, a ”stat” după dosar, în camera corpurilor delicte, până la sentinţa definitivă. A fost distrus, într-un final, la REMAT.

* Arme crimei: un briceag de unghieră

”Poate părea surprinzător, dar cel mai neînsemnat obiect, care a devenit arma crimei, a fost un briceag de la o unghieră”, spune grefiera şefă Carmen Ivaşcă. ”Dacă nimereşte un vas de sânge important, un astfel de obiect, absolut banal, ajunge corp delict. Însă, apropo de lucruri aparent neînsemnate, am avut, în dosarul «Poşta română», de exemplu, bucăţi de bandă adezivă, mănuşi, telefoane. Acum, condamnaţii din dosar tot încearcă diverse căi de atac”.

Judecătorul Constantin Magdalina, care deţine funcţia de purtător de cuvânt al Tribunalului Neamţ, a judecat o parte din procesele în care dovezile se păstrează în camera corpurilor delicte. L-a judecat chiar şi pe Nistor, dar nu pentru omor, ci pentru evadare de sub escorta poliţiei.

”Corpurile delicte au o importanţă foarte mare într-un dosar şi nu discutăm despre valoarea lor comercială. Când eram student, profesorul de criminalistică ne-a prezentat cazul criminalului în serie Râmaru. A fost prins datorită unei bucăţi de hârtie mototolite, găsite la locul uneia dintre crime. Era un bilet de trimitere sau o reţetă, în orice caz un document medical de la dispensarul studeţesc, pe numele lui. Uneori, lucruri peste care se poate trece cu vederea, au valoare de probă decisivă. De-a lungul anilor, am avut în camera corpurilor delicte nu doar bâte, topoare, bricege şi cuţite sau haine pline de noroi sau de sânge, ci şi arme de foc, pentru care s-au dispus efectuarea expertizelor balistice. Îmi amintesc de ultimele două, cea cu care un bărbat și-a împușcat soacra într-un bloc din centrul municipiului Piatra Neamț și o armă de vânătoare folosită la un omor. Acum nu avem arme, dar cred că sunt în camera de corpuri delicte de la Judecătoria Piatra Neamț, unde se păstrează cele folosite la braconaj”.

Pe lângă registrul corpurilor delicte și cel al mijloacelor de probă, grefiera șefă a Secției Penale are în grijă și registrul de valori, în care se consemnează sumele de bani ridicate. De regulă, banii sunt folosiți pentru despăgubiri, însă, în situația în care sunt puși la dispoziție de organele de cercetare penală sau de persoanele care reclamă că li s-a cerut mită, atunci sunt returnați.

O întâmplare, povestită de ani de zile în tribunal, a rămas antologică. S-a organizat un flagrant de luare de mită, cu 10 bancnote marcate, s-a făcut percheziție asupra celui care a solicitat șpaga și s-au găsit doar 8. După ce-au răscolit, fără succes, întreg biroul și s-au extins și la o parte din clădire, polițiștii s-au gândit să-l întrebe și pe mituitor. El a recunoscut, senin, că a păstrat două bancnote pentru el, având în vedere că a ajutat la constituirea unui dosar penal și I s-a părut foarte firesc să aibă ”partea lui” din bani.

* Un cap de urs, cu pete brun-roșcate

Ambalat și sigilat, aflat într-un pachet voluminos chiar lângă ușă, în camera corpurilor delicte se află un cap de urs. A fost făcut de un bărbat din Bicaz, care voia să meargă cu uratul la sfârșitul anului trecut. N-a mai apucat. Pe 27 decembrie, a fost găsit mort în casă. A fost omorât în bătaie de un vecin, cu care stătuse la băut până târziu în a doua zi de Crăciun. După ce-a plecat acasă, Vasile Alexandru a constatat că-i lipsește telefonul și s-a întors să-l recupereze. Nervos că a fost deranjat, bărbatul l-a întâmpinat cu parul şi l-a alungat. Alexandru s-a enervat, i-a smuls parul din mână şi l-a tocat mărunt până l-a omorât. Parul este, acum, ambalat în hârtie, sigilat și așezat în același colet cu acel cap de urs, pe care criminalul l-a luat cu el acasă, după comiterea faptei. Un cap de urs care n-a mai fost folosit în scopul pentru care a fost făcut, ci a ajuns probă într-un dosar de omor, alături de alte obiecte ridicate din încăperea în care a fost omorât, degeaba, un bărbat de 58 de ani. Pe 20 iunie 2018, Tribunalul Neamț l-a condamnat pe Vasile Alexandru la 8 ani de închisoare, decizia putând fi contestată la Curtea de Apel Bacău. În minuta sentinței se face referire și la probele ridicate în momentul declanșării anchetei: ”În temeiul 163 Cod procedură penală, dispune conservarea mijloacelor de probă şi a probelor biologice ridicate în cursul urmăririi penale(plic nr. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 şi 12), care se află depuse la camera de corpuri delicte a instanţei, până la soluţionarea definitivă a cauzei, urmând a fi distruse”.

Distrugerea nu înseamnă decât că se face loc pentru alte obiecte, care probează alte infracțiuni, pentru că acea cameră ”ermetică”, de la etajul I al Tribunalului Neamț, fără nicio fereastră și cu o ușă mereu încuiată, nu se golește, din păcate, niciodată.

Cristina MIRCEA

FOTOGALERIE