O primă reacția privitoare la desfășurarea activității medicale în Corpul C al secției Pediatrie, în condițiile în care lucrările nu au fost recepținate de beneficiar, adică de Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț, am obținut-o de la dr. Cristina Iacob Atănăsoaie, fost manager interimar și actual director medical al spitalului. Ea spune că preluarea spațiilor reabilitate din Pediatrie fără recepție s-a făcut pentru a permite constructorului continuarea lucrărilor în restul corpurilor. „Când s-a dat drumul la corpul C, eu am avut o discuție și cu firma, și cu cine se ocupa atunci – era domnul doctor Andrița consilier, și s-a pus problema că se eliberează celelalte corpuri, se dă front de lucru constructorilor, după care se va recepționa toată lucrarea. Asta a fost ideea mea permanent, că lucrarea se va recepționa în totalitate, când sunt finalizate corpul C, corpul A și corpul B. Spre sfârșitul mandatului meu a apărut și ideea asta, că ar fi trebuit recepționat corpul C, fiindcă am dat drumul (n.n. – la funcționarea în primul corp reabilitat). Numai că, asta este, pe mine m-a depășit întotdeauna problema asta.”
În legătură cu prevederile contractuale, care prevăd o recepție parțială, declarația fostului manager este semnificativă pentru haosul pe care l-a moștenit și pentru felul în care se urmărește finalizarea unor investiții: „Nu știu de ce a apărut problema asta (n.n. – adresa Edas- Exim, cei care se ocupă de construcție), poate în urma sesizărilor doamnei doctor Constantinescu, că nu-i convine ce s-a întâmplat…dar astea le-am discutat de atâtea ori, că au fost deficiențe de proiectare, când am preluat eu mandatul, în iulie anul trecut, se pomenea deja de aceste lucrări suplimentare. Și, atunci, am spus, nu, faceți tot ce este în proiect, și-atât, fiindcă nu ne permitem, n-avem de unde lua bani, facem proiectul bun-rău, așa cum este. Iar, de recepție, eu ce știam era că era vorba de recepționarea întregului proiect. Nimeni nu se gândea că lucrările vor trena și aceste lucrări suplimentare vor fi o piedică în calea terminării proiectului și tot s-au căutat soluții, astfel încât nimeni să nu aibă de suferit, să ajungă pe la DNA. Dar, soluția legală n-a apărut, nimeni n-a știut s-o găsească, nici eu, s-a pus problema unui act adițional și am spus nu, eu una nu mi-am asumat semnarea unui act adițional pentru aceste lucrări suplimentare, pentru că m-am consultat cu juriștii mei, și nu doar cu ei, care mi-au spus că nu este posibil așa ceva, nu este legal. În luna septembrie-octombrie anul trecut a apărut această idee, a expertizei (n.n. – care să stabilească oportunitatea și necesitatea lucrărilor suplimentare). S-a făcut expertiza, știm cu toții că ne-a lăsat în coadă de pește această expertiză… Acum, fiind un nou manager, poate are domnul doctor soluții și cred că are soluții, din moment ce a participat la concursul de manager.
Atâta timp cât aceste lucrări suplimentare, care s-au făcut înainte de venirea mea ca manager, nu știu cine le-a aprobat, cine le-a comandat, ce s-a întâmplat, de ce-au apărut, că deficiențe de proiect, că dorința celor care lucrează acolo – nu știu și nu vreau să mă pronunț. Cred că are și Edas dreptate, dacă ei spun că fără aceste lucrări suplimentare nu se pot continua lucrările… Cert este că atunci când am vorbit cu ei, în august anul trecut, și s-a stabilit clar că se lucrează numai ce este în proiect, nu s-a pus problema. Permanent a fost această piedică, cu lucrările suplimentare, la care eu nu am găsit soluții: dacă acestea trebuie făcute, trebuie găsită și sursa de finanțare, ca să găsești sursa de finanțare trebuie să spui clar: da, s-au făcut din motiv că… Or, expertiza tehnică nu știu dacă a arătat clar. Cât am fost manager, eu am dorit de la această expertiză un singur lucru: să mi se spună de ce au apărut aceste lucrări suplimentare, dacă vina proiectantului a dus la această sumă adunată, în ideea de a da în judecată proiectantul și de a recupera acest prejudiciu. Numai că, odată finalizată expertiza, juriștii mi-au spus că nu reiese clar că e vina proiectantului. Asta a fost viziunea mea: spitalul să dea în judecată proiectantul pentru recuperarea acestui prejudiciu de aproape 1 milion de lei. În contract, la aceste cheltuieli neprevăzute, a fost trecut 1%, deși am înțeles că trebuia până la 10%”.
Așteptăm un punct de vedere oficial și de la Consiliul Județean Neamț, instituție care a făcut eforturi pentru finanțare și care ar trebui să-i tragă la răspundere pe toți cei care au generat și perpetuat această situație. În condițiile în care spitalul este subordonat și Consiliului Județean. Mai ales că președintele Consiliului de Administrație al spitalului lucrează chiar în Consiliul Județean și este greu de știut că nu cunoștea problema. Iar dacă o cunoștea și nu a prezentat-o celor din executiv ține de alte aspecte care ar trebui lămurite în cadrul instituției.
De asemenea, o instituție precum Prefectura Neamț ar trebui să fie îngrijorată, fie și numai pentru că există prezumția unei încălcări a legii. Evident, în acest caz nu vorbim despre o sesizare pe bază de anonimă, este un articol publicat la vedere, dar poate va exista o reacție și în acest caz. Despre DSP, ce să mai vorbim, o instituție care se dovedește a fi un fel de fabrică de hârtii și comunicate fără substanță, care de cele mai multe ori adoptă poziția struțului când este vorba despre situații delicate, care ar putea pereclita liniștea încasării salariilor.
V.B.
Parteneri
Mesagerul Bacău Mașina unui polițist din Buhuși, atacată de mulțimea agitată, adunată în fața sediului Poliției 
ZCH FOTO. Cascadorie nedorită cu mașina. Un accident petrecut la Pipirig s-a soldat cu rănirea a 5 persoane 
NewsEdge CFR schimbă infrastructura veche de decenii. Siemens conduce cel mai amplu proiect de semnalizare feroviară 
BusinessEdge Povestea Campbell: Cum a devenit supa condensată un simbol al industriei alimentare americane și al artei pop 
