Dezbaterile Camerei de Comerț și Industrie Neamț: Muncitorii de import – soluție deloc la îndemână

Lipsa muncitorilor și, mai cu seamă, a celor calificați este o problemă care amenință de câțiva ani mediul de afaceri românesc și e departe de a se rezolva, în ciuda eforturilor făcute. Poate pentru că eforturile se duc doar dintr-o parte, respectiv dinspre oamenii de afaceri, deși ele ar trebui susținute din plin de partea direct interesată, Statul român. Când vine vorba, însă, de măsuri ferme și rapide, Statul a demonstrat că poate călca de șapte ori în același loc, deși subiectul este nu grav, ci deja foarte grav.

Aspecte ale chestiunii au apărut cu prilejul unei noi dezbateri organizate de Camera de Comerț și Industrie Neamț, în buna tradiție a organismului care încearcă să păstreze și să consolideze legătura dintre mediul de afaceri și autorități. Întâlnirea a avut loc în ultima zi a lunii august, sub titlul ”Atragerea de forță de muncă din spațiul extracomunitar”.

Tema, deloc aleasă întâmplător, a rezultat din concluzia sumbră a acestui an: oferta pe piața forței de muncă este foarte scăzută, nu doar în Neamț, ci în întreaga Românie centenară. Iar perspectivele sunt firave, spre inexistente, în absența unor intervenții decisive.

Pentru a putea avea toate datele necesare înainte de a apela la forța de muncă a străinilor, sub aspectul legalității, dar și al altor avantaje sau dezavantaje care pot aparea din această acțiune, Camera de Comerț și Industrie Neamț a invitat o serie de specialiști, în măsură să ofere toate aceste date”, a precizat Mihai Apopii, președintele CCI Neamț, care a amintit eforturile făcute de Cameră pentru a rezolva această mare problemă a mediului de afaceri – forța de muncă deficitară.

În acest context se înscrie organizarea învățământului dual și a învățământului profesional, o mică victorie obținută de mediul de afaceri, care încă nu-și arată roadele. Deși elevii încadrați în aceste forme de învățământ au șansa unor condiții deosebite, atât din punct de vedere teoretic, cât, mai ales, practic, totuși foarte puțin aleg să se pregătească pentru o meserie. Cei mai mulți aleg fie școli care nu le garantează nici măcar promovabilitatea la final, darămite o slujbă, fie să plece în alte țări.

Datele furnizate de Direcția Regională de Statistică Neamț arată că nemțenii sunt din ce în ce mai puțini, în general, iar cei activi și mai puțini. Cauzele sunt sporul natural negativ – chestiune valabilă la nivelul întregii țări – și emigrarea. Potrivit statisticilor, singura zonă care nu suferă (încă) din cauza asta este București-Ilfov.

* Pierduți în birocrație

La dezbaterea organizată de Camera de Comerț și Industrie, Ioan Popescu, șeful ITM Neamț, și comisarul șef Sanda Georgeta Eșanu, de la Biroul pentru Imigrări, au trecut în revistă aspectele legale ale importului de forță de muncă din spațiul extracomunitar. S-au făcut referiri la actele normative care reglementează încheierea contractelor de muncă cu persoane străine (OG 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, OUG 194/2002, republicată, privind regimul străinilor în România, Codul Muncii și HG 905/2017 privind registrul general de evidenţă a salariaţilor) și s-a subliniat faptul că ”străin” este orice persoană care provine dintr-un stat non UE sau din Spațiul Economic European, cu excepția Elveției.

Un străin poate fi încadrat în muncă numai în baza unui aviz de angajare, obținut în condițiile Ordonanței 25/2014. Adică după întocmirea unui dosar gros, la finalul unei prelucrări care poate dura și 60 de zile.

O altă formă de a angaja un străin este prin detașare, dar și aici sunt condiții speciale: e nevoie de contracte directe cu firme din străinătate care să detașeze persoana respectivă sau să se apeleze la forța de muncă din holdinguri. Detașarea impune numai personal calificat și se face doar pe perioadă determinată. OG 25 obligă, și în acest caz, la eliberarea unui aviz de detașare, condiție prealabilă intrării într-o relație de muncă cu persoana detașată. Excepție fac străinii care sunt membri de familie ai unui cetățean român, studenți, azilanți, tolerați sau aflați într-o situație de protecție acordată de statul Român. Angajarea acestor persoane trebuie, totuși, anunțată în termen de 10 zile Inspectoratului General pentru Imigrări, pentru evitarea sancțiunilor, care, ca de obicei, sunt consistente.

Pentru angajarea străinilor, Ministerul Muncii stabilește contingente anuale. În 2018, contingentul se ridică la 8.000 de angajați și 3.000 de detașați. Salariul minim impus prin lege pentru străini este cel mediu pe economie; în 2018, este 4.162 lei.

* Paradox: Guvernul crește cota de străini, piața geme de slujbe disponibile

La sfârșitul lui 2017, Guvernul a decis că, anul acesta, piața muncii are nevoie de maximum 7.000 de noi lucrători din spațiul extracomunitar. La începutul lui iulie 2018, recunoscând oficial criza, Guvernul a considerat că muncitorii de import sunt soluția și a crescut cu 5.200 numărul extracomunitarilor care pot fi aduși la muncă în România anul acesta. Numai în construcții ar fi nevoie de 600.000 de muncitori, iar în turism vreo 50.000.

Asta în condițiile în care sunt deja vreo 4 milioane de români care au emigrat, cine știe câți alții pe picior de plecare, iar, potrivit datelor de la AJOFM, doar în primul trimestru al lui 2018 au fost peste 31.000 de locuri de muncă pe care nu le-a vrut nimeni, deși angajatorii le-au declarat insistent la Agenții. (Sursa: economica.net)

Alte probleme ridicate de angajarea unui străin în firmă țin strict de persoana acestuia. Liliana Savin, consultant de dezvoltare personală la Projob România, multinațională unde lucrează salariați din 9 țări, a subliniat că, în primul rând, străinii nu cunosc limba – ceea ce presupune angajarea unui traducător -, iar în al doilea rând sunt diferențe de ordin cultural, religios sau, pur și simplu, din felul de a muncii al fiecărei nații. Astfel, odată cu angajarea unui străin, firma trebuie să ia în calcul că e nevoie să-i asigure o locuință și o formă de asistență în toate domeniile – sănătate, timp liber, viață culturală, religioasă, etc.

O variantă ar fi muncitorii importați din Republica Moldova, însă și aici apar probleme, fiindcă hățișul birocratic este atât de încâlcit, încât, de cele mai multe ori, e mai simplu ca basarabenii să fie recrutați prin firme din Germania decât din România. Un fel de scărpinat ca oltenii…

Trecând în revistă toate aceste lucruri – legislație, efort financiar, probleme de ordin social -, concluzia generală a dezbaterii a fost că e de preferat să se păstreze forța de muncă deja existentă sau să fie convinși să se întoarcă în țară cei plecați în Vest. Cum anume se poate face asta e deja altă discuție. Toate promisiunile incluse în programele de guvernare de până acum s-au dovedit vânare de vânt.

Camera de Comert și Industrie va continua dezbaterile cu mediul de afaceri local privind criza forței de muncă, dar, mai ales, va insista la nivel național pentru adaptarea cadrului legislativ, atât pentru stimularea angajării absolvenților din învățământul profesional și fidelizarea lor în cadrul firmelor, cât și soluții pentru alte forme de pregătire, cum ar fi ucenicia la locul de muncă, angajarea pensionarilor, angajarea tinerilor absolvenți de licee care nu reușesc la facultate, precum și a celor care se întorc după perioade lucrate în afara țării. Considerăm că rezolvarea crizei forței de muncă este o problemă deosebit de importantă, care nu mai suportă amânare, pentru că, din această cauză, multe firme, mai ales din domeniul producției, sunt în dificultate, unele chiar în pragul falimentului”, a declarat Mihai Apopii, președintele CCI Neamț.

Dana OSTAHIE

FOTO: Pixabay