TRADIȚII Teclele Berbecilor

Pe 24 septembrie, când creștinii o prăznuiesc pe Sfânta Muceniță Tecla, în Calendarul popular, ziua poartă numele de Teclele sau Teclele berbecilor. Era o sărbătoare a țăranilor, dar și a ciobanilor, ținută cu mare strășnicie, crezându-se că Teclele ”sunt rele de foc și de lupi”. Se spunea că, la casa celui care va îndrăzni să lucreze de Tecle, lupii vor veni și vor mânca berbecii și oile.

Sfânta Mare Muceniță Tecla, întocmai cu apostolii, își onorează renumele și prin faptul că, în Siria, în munții aflați la nord de Damasc, unde se află peștera care și-a deschis intrarea la rugăciunile sfintei, creștinii și numeroși musulmani o slăvesc și o cinstesc și astăzi. Fără ajutorul musulmanilor, în această zonă extrem de săracă, mănăstirea a fi dispărut de mult. Filosofia ecumenismului practicat de sfinți este lipsită de violență și dovedită de miracole vindecătoare.

Sfânta Mare Muceniță Tecla s-a născut în secolul I d.H., la Iconium, astăzi Konya, în Turcia, într-o familie bogată. După ce l-a ascultat pe Sfântul Apostol Pavel, pe când acesta propovăduia în casa lui Onisifor, vorbind despre castitate, ea s-a hotărât să-l urmeze pe Iisus Hristos și a renunțat la intenția de a se mărita. Mama sa, Teocleia, și Tamir, logodnicul ei, s-au opus acestei decizii, iar acuzațiile lor au dus la întemnițarea Sfântului Apostol Pavel.

Sfânta Tecla a părăsit casa părintească pentru a-l urma pe Sfântul Apostol Pavel propovăduind în închisoare. Ea i-a mituit pe gardieni cu bijuterii, pentru a putea pătrunde în închisoare. La proces, Sfântul Apostol Pavel a fost alungat din oraș, iar Sfânta Tecla a refuzat să se reîntoarcă la vechile credințe în care crescuse. Mama ei, înfuriată, l-a convins pe judecător să o condamne la moarte, să fie arsă de vie. Încurajată de dragostea ei pentru Hristos, sfânta a făcut semnul Crucii peste flăcări și a fost înconjurată de lumină, rămânând neatinsă de foc. Ploaia și grindina au stins focul și, împreună cu tunetele, au dus la îndepărtarea celor care doreau să o omoare pe Sfânta Mare Muceniță Tecla. O vreme l-a însoțit pe Sfântul Apostol Pavel, iar apoi, luând binecuvântare de la el, Sfânta Tecla s-a retras într-o regiune pustie și aspră din Seleucia Isauriei. La vârsta de 90 de ani, vrăjitori păgâni invidioși au venit să o batjocorească. Atunci, o stâncă uriașă s-a crăpat în două, când Sfânta Mare Muceniță Tecla l-a chemat pe Mântuitorul Iisus Hristos în ajutorul ei, și acea piatră a acoperit-o, ea dându-și astfel sufletul în mâinile Domnului.

* Teclele între tradiții și superstiții

În această perioadă a anului, oamenii de altădată țineau o serie de zile dedicate protejării împotriva incursiunilor păgubitoare ale lupilor.

Acestea se deschideau cu un ciclu de trei sau patru zile, începând cu 24 septembrie, numit Teclele, Teclele Berbecilor sau Berbecarii, urmate de ziua Lucinului, pe 17 octombrie, şi de altele două, Martinii de Toamnă şi Filipii de Toamnă sau Gădineţii, marcate în Calendarul popular de la 14 noiembrie şi culminând pe 21 noiembrie, la Filipul cel Şchiop.

Femeile aveau interdicție la cusut, la tors, la prelucrarea pieilor de animale, la măturat, la aruncat cenușa afară din casă. Bărbații nu aveau voie să plece cu căruța la pădure sau să dea ceva cu împrumut… Totul până pe 26 sau 29 septembrie, în funcție de zona unde se serbau Teclele Berbecilor.