Bătrânii satelor considerau Luna Plină Luna împlinirilor de orice fel. Se spunea că, acum, oamenilor totul trebuie să le meargă în plin.
Țăranii spuneau că e bine să semene legumele ce se dezvoltă în subsol, cele care trebuie să se ”împlinească”. Luna Plină se considera timp favorabil pentru semănatul diferitelor plante, în special ceapa, usturoiul, ridichea ș.a., dar și cânepa, inul, grâul de toamnă. Era vremea ridicării furcilor din lemn la construcția caselor, vremea când se vopsea lâna cu vopseluri vegetale.
”Toate interesele cele mai de seamă la Lună Plină se fac”, povățuiau bătrânii. ”Când e Lună Plină, merg toate în plin, și la Lună Veche îți merge bine, e lucru cu temei și ține”.
Tot ce se face de bine se face la Lună Veche. Pentru sănătate, e bine să plătești slujbă la Lună Plină și numai pentru dușmani la Lună Nouă.
La Lună Plină, lumea mergea cu toți copiii la biserică, să le citească preotul pe cap, la femei acatistul Maicii Domnului, iar la bărbați al Sfântului Nicolai, că ”e de mare ajutor și li se luminează mintea”.
”Când Luna Plină este curată și n-are pete vinete, nici țarcalan roșu împrejur, e semn de vreme bună, iar dacă are două-trei cercuri împrejur și pete vinete, va ploua și va fi vreme urâtă”.
Mamele își înțărcau pruncii la Lună Plină, ca să aibă noroc, să le meargă în plin toată viața.
Credințe și superstiții în zilele de post de peste săptămână
Zile de post sau de sec erau respectate de lumea satului de altădată, atât nemâncând alimente de origine animală, cât și prin interdicții și fapte. Multe dintre aceste credințe își au originea în zona faptelor neînțelese ale vieții.
Se spunea că, pentru bunul mers al vieții și al treburilor, cânepa se semăna în zi de post și, odată cu semințele, se aruncau și fărâmituri de la Paști. Astfel, țăranii spuneau că vor avea o cultură frumoasă.
Pentru a fi feriți de rele, femeilor le era interzis să mănânce borș umplut în zi de sec. Altfel, se spunea că viitorul copil va avea bubușoare sau focuri, din acelea care puteau fi lecuite cu cărbune viu, pisat pe pragul ușii și amestecat cu smântână.
Cloșca și puii nu se scoteau pentru prima oară din coteț în zi de sec. Oamenii credeau că îi va fura cioara sau uliul.
Mamele vorbeau că, dacă s-a spurcat copilul mâncând de frupt în Postul cel Mare, mama să nu mănânce de frupt în ziua de Paști.
Ouăle, laptele, brânza, fruptul alb cum se mai numea, nu se vindeau în zilele de post.
Celor care mâncau de dulce în Post li se atrăgea atenția să nu mănânce ouă după Miezul Păresei, adică mijlocul Postului, că altfel nu li se mai ouau găinile.
”Nu-i bine de lăut în zilele de sec, adică de spălat pe cap, că apoi, când mori, te uită nescăldat”, ziceau babele tinerelor.
”Să nu înțărci copilul în post ori în zi de sec, că tot în sec are s-o ducă în viață”, spuneau mamele tinerelor fete.
”În zile de post, luni, miercuri și vineri, să nu se dea din fruptul alb, că se dă mana”. În zilele de post să nu se arunce cenușa afară, ”că dă uliul în găini”.
Mesagerul Bacău Peste 530 de șoferi vitezomani amendați și 22 de permise reținute de polițiștii din Bacău, într-o săptămână 
ZCH Ministerul Apărării Naționale comunică: Țintă aeriană detectată la nord de Roman. RO-Alert transmis în cinci județe din Moldova 
NewsEdge Ilie Vlaicu, președintele ARA, la ExpoApa 2026: „România traversează o criză hidrologică cu efecte grave”. Râurile au scăzut dramatic, iar dezvoltarea infrastructurii bate pasul pe loc 
BusinessEdge Societățile de investiții imobiliare promit dividende stabile și lichiditate rapidă. De ce ezită România să adopte modelul REIT 
