România pitorească: Orașele deștepte și tari din România nu așteaptă Piatra Neamț

Când auzi ce premii și diplome colectează primarul Dragoș Chitic pentru Piatra Neamț din diverse surse, ce deplasări de documentare face, singur sau însoțit, pentru a se perfecționa pe ogorul smart-city, pentru a șlefui potecile mobilității urbane excepțional de durabile, eventual în hotarele iluzorii ale unei dezvoltări la fel de durabile, e legitim să te întrebi ce relevanță și ce legătură au toate acestea cu realitatea. Planurile mărețe și comunicările periodice despre stadiul proiectelor fără fond au devenit, și ele, o obișnuință netulburătoare.

A devenit un obicei ca, la început de an, să ne luăm un fel de rație standard de proiecte. Servim aproape insensibili sensuri giratorii fără sens, separatoare de sens, popice reflectorizante indiferent de sens, semafoare cu buton nefolositor, locuri de joacă unde nu se joacă nimeni, hectare de covor asfaltic personalizat, în sensul că seamănă tot mai puțin cu asfaltul din restul țării. După caz, după inspirație, în acest ”oraș cu atitudine, de avangardă”, devenim smart și ne digitalizăm de n-o să mai încăpem de țarcuri electronice pentru gunoaie și băncuțe cu celule fotovoltaice. Încă o bortă rutieră acoperită în centru lipsea, dar cineva s-a prins – dincolo de ezitările, fentele și nepotrivirile inițiale – că somnul rațiunii este ca o a doua natură pentru pietrenii dominanți.

Se subînțelege că poveștile nemuritoare au o inepuizabilă resursă de alimentare la Piatra Neamț. Nu sunt de stil vechi, clasic, ci din cele în permanentă perfecționare pe planul manipulării și intoxicării.

La sfârșitul lunii octombrie, primarul în exercițiu n-a avut ce face și a furnizat ”supușilor” un soi de informare despre proiecte consistente (ca valoare) ale primăriei pietrene. Fie că vorbim de un post de radio, o agenție națională de știri sau un portal on-line local, se anunțau proiecte în lucru în valoare de 65 milioane de euro. Mai precis 33 la număr, în diverse stadii de realizare, pentru atragerea de fonduri, în special cu finanțare europeană. Ce reține ușor pietreanul mediu statistic? 65 milioane euro și 33 de proiecte. Adică învelitoarea. E suficient însă, pentru cine vrea, dacă vrea, să citească povestea până la capăt, eventual căutând exact cuvintele primarului. Iată-le, preluate așa cum le-a distribuit, pe 29 octombrie a.c., pe minunea aia de Facebook pe care niște… contemporani fac eforturi supraomenești s-o impună drept sursă de informare:

”Primaria Piatra-Neamț are în lucru până la aceasta dată un număr 33 de proiecte pentru atragerea de fonduri, în principal europene, ce totalizează 65 milioane de euro, in diverse stadii de realizare.
Așa cum este acum bugetul anual al Primăriei Piatra-Neamț poate asigura: funcționarea serviciilor, plata ratelor la bănci, întreținerea orașului și unele mici investiții. Pentru investițiile mari este nevoie de fonduri atrase, iar prioritatea noastră este să depunem proiecte pentru accesarea de fonduri, în principal europene.
Situația la momentul actual se prezintă astfel:
– Sunt deja aprobate și se află în diverse stadii de implementare 4 proiecte de dezvoltare locală în valoare de 1.200.000 euro;
– Sunt pregătite și depuse parțial pentru finanțare 6 proiecte din domeniul social în valoare de 1.967.000 de euro;
– În cadrul POR sunt depuse pentru finanțare până în acest moment șase proiecte în valoare de 9.073.000 de euro ;
– Sunt în diverse stadii de pregătire și estimăm că vor fi depuse până la 31 decembrie 2018 un număr de 17 proiecte europene în valoare de 53.747.000 de euro. Două dintre aceste proiecte, cele referitoare la transportul public de persoane, vor fi realizate în parteneriat cu Consiliul Județean care este proprietarul societății de transport public.
Pe măsură ce vor fi depuse sau se vor semna contractele de finanțare, voi prezenta detalii despre fiecare în parte. Pregătirea și depunerea de proiecte va continua și în anul 2019 astfel încât să atragem cât mai multe fonduri în Piatra-Neamț pentru proiecte care să genereze dezvoltare, să crească calitatea vieții și confortul cetățenilor.”

Dăm la o parte paragraful despre funcționare, rate, întreținere, mici investiții și priorități, fiindcă e din alt dosar, cel despre cum a ajuns orașul și fără bani, și fără vinovați de jaf, și fără priorități de anvergură.

Ajungem și ne uităm la cifre, unde observăm că, din purcoiul de 65 milioane euro, ar putea conta numai 1,2 milioane. Este vorba despre contractele de finanțare semnate, dar la care nu se spune cum e socoteala decontărilor efective. În toată lumea, la fel ca în toată România civilizată, vii și raportezi ce-ai semnat și ce-ai încasat, nu ce visezi, nu speranțele. Boala asta națională de-a vinde dorințele drept realitate se răspândește cu repeziciune și leacul e tot mai îndepărtat. Sigur, dacă între timp se mai semnează ceva, nu au decât să anunțe la momentul potrivit. Iar dacă finalizează un proiect, e bine s-o dovedească, nu cum făceau ”diștepții” din primărie în urmă cu ani de zile, când anunțau pompos încheierea proiectului de distrugere a Teatrului Tineretului prin renovare, ca să poată justifica niște plăți.

Mai observăm ușor că, din 65 milioane euro, peste 53 milioane stau în 17 proiecte ce vor fi depuse, ca estimare, până la sfârșitul anului. Despre ce vorbim atunci? Despre performanță în administrație? Despre atitudine și avangardă, pesemne…

Revenind la diplome și premii, n-avem cum trece peste diversitatea de clasamente care se întocmesc în România. Piatra Neamț apare prin cele cât de cât credibile despre liniște și siguranța cetățeanului. Câteodată se infiltrează și la curățenie. Când vine vorba de condiții de viață sau orașul în care ți-ai dori să trăiești, ciocnirea violentă cu realitatea e dureroasă. Da, cândva, demult, era altfel, dar dureroase-s și vorbele cu mortul și groapa.

Extrem de dureros este și topul celor mai eficiente orașe din România, dat publicității – separat – pe 21 ianuarie 2018. Cercetarea aparține celor de la Urbanize Hub (Uhub), un start-up global on-line, lansat de mai mulți experți din întreaga lume, printre care și românul Grațian Mihăilescu. Hub-ul se dorește agregator de idei, opinii, proiecte și știri despre orașe inteligente și dezvoltare urbană sustenabilă, consemna adevărul.ro în 2016. Aceeași sursă anunța și următoarele: ”Platforma este structurată pe mai multe domenii: Regenerare Urbană, Oraşele Viitorului, Managementul deşeurilor, Energie Regenerabilă, Proiecte şi Oraşe. O categorie aparte este cea legată de Ideile şi Opiniile celor care fac parte din această comunitate. Lideri globali şi oameni cu viziune vorbesc despre evoluţia oraşelor şi ce ar trebui făcut pentru ca oraşele să fie cât mai prietenoase şi cu calitatea vieţii cât mai bună pentru locuitorii lor. «Scopul nostru este de a crea o comunitate globală de oameni responsabili, specialişti în diverse domenii (designeri, arhitecţi, oameni de ştiinţă  experţi) interesaţi şi implicaţi în discuţiile despre evoluţia oraşelor», arată iniţiatorii, printre care şi românul Graţian Mihăilescu. Platforma este în limba engleză, are contributori de pe toate continentele şi face parte din mai multe reţele globale: Erasmus Mundus Association, Assembly of European Regions, Hive Global Leaders Programm. «Ceea ce îi uneşte pe toţi membrii acestei platforme este un crez comun că împreună, oamenii implicaţi pot modela designul oraşelor», arată Graţian Mihăilescu. Pe termen mediu, UHub îşi propune să devină unul dintre liderii de comunicare globali în domeniul dezvoltării oraşelor, urmând exemplele Citylab sau Guardian Cities, două publicaţii respectate pentru cei pasionaţi de oraşe. Pe termen lung, se urmăreşte crearea unei comunităţi globale, un Hub prin care să se desfăşoare diferite acţiuni şi evenimente în diferite oraşe de pe glob, dar şi în mediul on-line. Proiectul a fost promovat deja în California – Sillicon Valley, la Bruxelles la nivelul Comisiei Europene, dar şi în alte oraşe de pe mapamond, pornind din Asia de Sud Est şi până în America de Sud”.
Topul prezentat în ianuarie, ca și întregul conținut al platformei, dau măsura diferenței între niște oameni serioși și ”hubăreala” din ștrandul pietrean, patronată de Agenția pentru Dezvoltare Nord-Est. Celor mai năpăstuiți (ca pricepere) din administrațiile locale, UHub le face un pustiu de bine și le oferă un Îndrumar pentru primari (disponibil pe urbanihub.ro sau, direct, aici) ”care exemplifică bunele practici implementate și se adresează primarilor, reprezentanților societății civile, firmelor private, ONG-urilor sau simplilor cetățeni, cu scopul de a dialoga facil cu administrațiile locale și pentru susținerea proiectelor concrete de dezvoltare locală. În linii mari, prioritățile identificate sunt concentrate pe atragerea de investitori, parteneriatele formate și expertiza tehnică care impulsionează performanța. Mai mult, prioritățile includ și absorbția de fonduri europene, domeniul educației, calitatea vieții, sfera socială și conectivitatea”. Este gândit pentru toți primarii, deși relevanța este pentru cei de municipii mari, conține 91 de pagini, inclusiv coperta și e public din septembrie 2017. După ce-l parcurgi, devine naturală – dacă nu și… legitimă – pofta de a-i chema la ascultare pe primari și consilierii locali, indiferent de carnetul de partid.

Pentru primarii care n-au timp să-l citească, sunt prezentate din start trei priorități mari și late:

1. ATRAGERE INVESTITORI – nu contează cât beton și bitum toarnă o administrație locală, fără un sector privat dinamic nu va avea dezvoltare locală.
2. PARTENERIATE – mai toate localitățile, indiferent de cât de mari sau dezvoltate, duc lipsă de soluții la probleme cheie. Aceste soluții pot fi mai ușor identificate dacă există conexiuni cu o varietate de actori.
3. EXPERTIZĂ – nicio administrație nu poate să facă performanță dacă nu este dispusă să plătească pentru această performanță. Primăriile ar trebui să se obișnuiască să plătească pentru cei mai buni experți pe care și-i pot permite.

Pe lângă topul celor mai eficiente administrații locale, ghidul conține clasamente după cea mai activă societate civilă și cel mai dinamic sector privat. Nici urmă de Piatra Neamț! Dacă în zona de eficiență și a sectorului privat nu ne făceam vreo iluzie, iată că și pompoasa societate civilă pietreană se dovedește una perfect umflată de internet și Facebook.

http://mesagerulneamt.ro/wp-content/uploads/2018/11/pag-90.pdf

http://mesagerulneamt.ro/wp-content/uploads/2018/11/pag-91.pdf

Datele din clasamentul eficienței de pe urbanizehub.ro au fost ușor rezumate, dar și completate cu alte informații relevante în cazul orașelor Oradea și Alba Iulia.

Piatra Neamț, departe de orașele din grupa mare a serviciilor publice digitale

”În România a fost creată o strategie națională pentru dezvoltarea digitală: Strategia națională privind Agenda digitală pentru România 2020. Din nefericire, țara este listată ca fiind ultima din cele 28 de state membre ale UE pentru dezvoltare digitală în conformitate cu economia și societatea digitală. Dar aceasta nu înseamnă că România a stagnat în ceea ce privește serviciile publice digitale.

În România, serviciile publice digitale au fost dezvoltate în cea mai mare parte la nivel central și se referă la chestiuni pe care toți cetățenii le folosesc în același mod, cum ar fi plata impozitelor, asistența socială, licitațiile publice și vizualizarea statisticilor naționale.
La nivel local, s-au dezvoltat câteva aplicații utile, însă acestea acoperă în special sectorul turismului și al timpului liber. Unele municipalități s-au angajat chiar să dezvolte servicii online pentru solicitarea sau trimiterea de documente pe paginile lor web sau să creeze aplicații mobile care să încurajeze implicarea civică, deși nu se practică forme active de e-guvernare interactivă.

Conform Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României, în afară de capitala București, 20 de orașe au fost identificate ca motoare ale competitivității, dintre care șapte, cele mai mari orașe, se numesc poli de creștere: Cluj-Napoca, Iași, Brașov, Ploiești, Timișoara, Craiova și Constanța. Celelalte 13 orașe, relativ mai mici, sunt clasificate ca poli de dezvoltare: Sibiu, Târgu Mureș, Brăila, Galați, Bacău, Suceava, Pitești, Râmnicu Vâlcea, Deva, Arad, Baia Mare, Satu Mare și Oradea.” (sursă: urbanizehub.com)

Topul celor mai eficiente orașe din România (2007-2016)

Deşi este dificil de precizat cât din performanța unui oraș ține de eficiența propriu-zisă a administrației locale și cât ține de alți factori (acces facil la piețe mari, mediu democratic stabil, o societate civilă activă, sau un sector privat implicat), experții UrbanizeHub au reuşit să creeze un top, folosind trei indicatori pentru măsurarea performanțelor orașelor și administrațiilor publice din România pentru perioada 2007-2016:

1) valoarea absolută a cheltuielilor de capital și valoarea absolută a absorbției de fonduri europene;

2) cheltuielile de capital pe cap de locuitor și absorbția de fonduri europene pe cap de locuitor;

3) modul în care localitatea s-a transformat fizic în ultimii ani.

Dacă primele două criterii sunt obiective, cel de-al treilea e subiectiv și ține de evaluarea experților UrbanizeHub. Ei au studiat majoritatea orașelor din România și au observat modul în care s-au transformat unele orașe, se arată în deschiderea studiului publicat în ianuarie. Suntem avertizați că unele orașe mari nu au prins topul din cauza excedentului bugetar pe care îl au, ceea ce este de neacceptat pentru un oraș în expansiune. Astfel, se dezvăluie că excedentul anual la Trezorerie al administraților locale e pe undeva la 10 miliarde lei, adică peste 2 miliarde euro nu sunt alocate pentru proiecte de investiții la nivel local, ceea ce arată lipsa de viziune la nivel local și lipsa de capacitate.

Locul 10: Târgoviște

Cheltuielile de capital au fost de 94 milioane euro, iar absorbția de fonduri europene de €59,5 milioane și €748 pe cap de locuitor.

Locul 9: Miercurea Ciuc

Cheltuielile de capital – 68,5 milioane Euro (€1.758 pe cap de locuitor, surclasând majoritatea orașelor din România, iar fondurile europene absorbite – 21 milioane euro (€540 pe cap de locuitor).

Locul 8: Cluj-Napoca, Timișoara

Investițiile făcute din bani publici la Cluj au fost de 253,3 milioane euro (€781 pe cap de locuitor), iar fondurile europene atrase de 121,7 milioane euro (€375 per cap de locuitor).

Cheltuielile de capital ale Timișoarei au fost de 249,5 milioane euro (€782 pe cap de locuitor), iar nivelul de absorbție a fondurilor europene de 114,6 milioane euro (€359/locuitor).

Locul 7: Sibiu

Cheltuielile de capital – 152,1 milioane euro (1.033 euro/locuitor), fondurile europene atrase – 15,6 milioane euro (€106/locuitor, ceea ce este destul de puțin pentru o administrație și un oraș de mărimea Sibiului, fiindcă sunt orașe care nu au intrat în top, deși au o performanță mai bună la nivelul absorbției).

Locul 6: Brașov

Cheltuielile de capital – 241 milioane euro (€952/locuitor), fondurile europene – 72,4 milioane euro (€286/ locuitor).

Locul 5: Sectorul 3 București

Primăria acestui sector (evaluat ca oraș) prezintă o situație aparte, anume o disproporție imensă între investițiile publice și cele cu fonduri europene. Cheltuielile de capital au fost de 338 milioane euro, fiind suma cea mai mare din top (cu €873/locuitor), iar cele din fonduri europene de doar 4,1 milioane euro (11 euro/locuitor, cea mai mică medie din clasament!).

Locul 4: Craiova

Cheltuieli de capital – 274,1 milioane euro (1.017 euro/locuitor), fondurile europene – 139,8 milioane euro (€519/locuitor).

Locul 3: Iași

Creșterea înregistrată de Iași a fost vizibilă, mai ales în ultimii ani, și asta în lipsa autostrăzii revendicate de atâția ani. La nivelul cheltuielilor de capital, s-au investit 282,9 milioane euro (€974/locuitor), iar din fonduri europene s-au reușit implementat proiecte de 156 milioane euro (€537/locuitor).

Iașiul este cel mai tare la fondurile europene valorificate, depășind Clujul, de pildă, cu 50 milioane în perioada evaluată!

Locul 2: Alba Iulia

Alba Iulia impresionează cu totul dacă avem în vedere mărimea orașului. Cheltuielile de capital înseamnă 79,6 milioane euro (€1.253/locuitor), iar 51,7 milioane euro este absorbția fondurilor europene (815 euro/locuitor!). Așadar, Alba Iulia este campion la fondurile UE atrase pe cap de locuitor.

Foarte interesant este că municipiul condus de Mircea Hava, în zece ani scurși de la aderarea la Uniune, nu numai că nu a pierdut locuitori, dar a primit. Populația cu domiciliul declarat în Alba Iulia a crescut cu 3,68% – de la 71.845 locuitori în 2007 la 74.501 în 2017. (Merită reținut că tot pe creștere, de 2,09%, este și municipiul Sebeș, cu 32.553 locuitori în 2017 față de 31.886 în 2007.)

Locul 1: Oradea

Administrația publică din Oradea este cotată la această oră, fără urmă de ezitare, drept cea mai bună din România, devenind o referință în ceea ce privește bunele practici într-o sumedenie de domenii.

La nivelul cheltuielilor de capital, Oradea a investit 240,4 milioane euro în perioada de referință – ultimii 8 ani, ceea ce înseamnă €1.225/locuitor, iar la fonduri europene a reușit să atragă proiecte în valoare de 140,6 milioane (716 euro/locuitor).

Pe de altă parte, primăria reprezentată de Ilie Bolojan este printre puținele din țară care au dus la bun sfârșit mai multe proceduri de expropriere pentru caz de utilitate publică, a implementat politici coerente în legătură cu parcările, are un program ambițios și eficient de reabilitare a clădirilor istorice din oraș și este cea mai eficientă în ce privește atragerea de investitori. Mai presus de toate este una dintre puținele cu o viziune clară și coerentă de dezvoltare.

La începutul acestui an, Municipiul Oradea a intrat în top 10 al primelor oraşe din România ca populaţie, numărul locuitorilor crescând la 221.861 persoane, conform ebihoreanul.ro, care prezenta informații comunicate de Institutul Național de Statistică.

Datele reprezintă populația după domiciliu. Pe primul loc în top rămâne Capitala, cu 2.104.967 locuitori, pe locul 2 – Iaşi (371.889 locuitori), pe locul 3 – Timişoara (331.004 locuitori), pe locul 4 – Cluj Napoca (323.108 locuitori), 5 – Constanţa (315.394 locuitori), pe 6 – Craiova (303.321 locuitori), pe 7 – Galaţi (302.772 locuitori), pe 8 – Braşov (290.167 locuitori), pe 9 Ploieşti (230.523 locuitori), iar pe 10 – Oradea, cu 221.861 locuitori.

În total, în România, 2.283 localităţi pierd locuitori, 889 câştigă locuitori şi avem acelaşi număr de locuitori în 5 cazuri. Un caz aparte este al comunei Florești, la ieșirea din Cluj spre Huedin și Oradea, care a crescut de la 7.600 locuitori, în 2007, la peste 33.000 în 2017.

Referitor la Top 10 orașe, Timișoara a pierdut un loc în favoarea Iașiului, Clujul (fără Florești!) a urcat o poziție, iar Brăila a lăsat loc pentru Oradea.

Viorel COSMA