Corneliu Agăleanu este, poate, cel mai cunoscut dintre consilierii județeni din Neamț. Nu neapărat prin activitatea politică, unde nu se poate lăuda cu ceva anume, cât prin cercul relațional, construit cu migală, în timp. În special de pe vreamea când era rotarian de frunte și când îi ghida într-ale lumii ceremonialelor specifice pe un Dan Vasile Constantin (fost președinte al Consiliului Județean Neamț, fost consilier județean, actualmente consilier al președintelui Arsene, din păcate declarat incompatibil de ANI, deci fără perspective pe listele de alegeri pe termen scurt), pe un Ionel Arsene și, în special, pe un Vlad Marcoci, și el fost președinte de județ, fost prefect, deputat și, mai nou, șef peste investițiile de la Apele Române. Lista este, desigur, mult mai lungă și plină de oameni care, într-un fel sau altul, au influențat viața locuitorilor județului Neamț.
În ciuda carierei extrem de vizibile în promovarea, cu succes, a unor artiști locali, nu a continuat la vedere cu activitatea de impresariat și a ales politica la nivel județean. A fost plasat de conducerea partidului pe lista Consiliului Județean, pe când Vlad Marcoci era încă în PNL, după renunțarea la prietenia politică cu PSD și cu Ionel Arsene. Așa a ajuns în legislativul județean. Și, în pofida succesului înregistrat de cei pe care i-a promovat în plan artistic, Corneliu Agăleanu pare a fi cel mai sărac consilier județean. Din punct de vedere material, desigur, și conform propriilor declarații.
* Decât recepționer, mai bine șofer!
Declarația de avere a consilierului Agăleanu depusă (înregistrată) pe 5 octombrie 2017, arată un om fără proprietăți imobiliare, fără casă sau terenuri, fără mașină, barcă, iaht, fără obiecte de artă sau cult mai valoroase de 5.000 de euro (cel puțin deocamdată), fără conturi, fără împrumuturi, fără active producătoare de venituri, dar și fără datorii, care nu a primit cadouri sau alte obiecte declarabile în formularul de avere. Singurele venituri menționate sunt de la un cabinet parlamentar, unde, pe post de consilier, a fost plătit cu 6.473 lei, și încă 2.100 de lei, încasați ca ”recepționer pensiune”.
Este limpede că declarația are în vedere doar câteva luni din anul fiscal anterior, 2016, dar, oricum, se cuvine remarcat că dl. Agăleanu pare a fi unul din puținii politicieni care merită luat/ dat exemplu pentru cum să te descurci mai mult decât decent cu o finanțare la limita coșului alimentar zilnic.
În declarația aferentă lui 2017, depusă pe 11 iunie 2018, nu apare nicio îmbunătățire, ba, din contră, lucrurile par a sta mai rău: dl. Agăleanu a avut ca venit doar indemnizația de consilier județean, 3.050 lei, și salariul de recepționer pensiune la societatea Ecarom, de unde a încasat 12.640 de lei!
Pentru anul 2018, încă nu s-a ajuns la limita termenului de depunere a declarației de avere, dar deja este de notorietate că dl. Agăleanu are un nou job, la Sistemul de Gospodărire a Apelor Neamț, ca șofer. Asta după ce Vlad Marcoci, un coleg de club(uri), a ajuns șef la Administrația Bazinală Ape Siret, care are în subordine instituția de la Neamț. De data asta, dl. Agăleanu a ajuns pe post prin concurs, cu selecție obligatorie a dosarelor înainte și cu o leafă de vreo 1.700 lei net. Pe surse.
Sigur, n-are nimeni vreo problemă că un om muncește și câștigă un ban cinstit. Se remarcă, totuși, coincindența dintre ascensiunea lui Vlad Marcoci și etalarea calităților de conducător de Duster ale dlui Agăleanu. La o instituție de stat. Nu se știe dacă și de partid. Și nu e singura coincidență și întâlnire dintre cei doi.
* Agăleanu&Marcoci, un duo de pension
Lăsând deoparte episoadele mai vechi, merită menționat că Vlad Marcoci, actualul director de investiții de la Apele Române, este asociat cu Lucian Corneliu Agăleanu în societatea Ecarom SRL, cu sediul în strada Castanilor din Piatra Neamț. Firma a ajuns la noii asociați în 2010, Marcoci având 95% din acțiuni.
În acest moment, administrator este Ana Maria Marcoci, iar activitatea principală a fost la Pensiunea Panaghia, unde acționarul minoritar a fost angajat ca recepționer, destul de prost plătit, după cum o demonstrează averea declarată.
Potrivit documentele disponibile, societatea a fost foarte prost administrată, chiar dacă pensiunea este așezată într-o zonă turistică bună, chiar lângă barajul de la Bicaz. Datele sunt mai mult decât lămuritoare.
Cifra de afaceri raportată pentru 2017 este de 12.575 de lei, în condițiile în care, după cum am amintit, doar salariul foarte mic al recepționerului a fost de 12.640 lei. Mai mult decât cifra de afaceri. Asta în condițiile în care societatea a raportat și alți trei angajați, iar la capitolul pierderi figurează 88.826 lei. Bani aduși de acasă de acționari, dacă nu cumva s-au acumulat doar facturi neachitate la utilități, etc. Oricum, salariile era greu să nu se dea, ceea ce înseamnă un efort financiar, apreciabil chiar și pentru un personaj ca Vlad Marcoci, care trebuie să-și evidențieze orice cheltuială în propria declarație de avere.
Dincolo de relația de asociere, se mai poate spune că angajarea dlui Agăleanu ca șofer la SGA Neamț degrevează (binișor) bugetul celor de la Ecarom și-a venit exact la momentul potrivit, mai ales că, la SGA, e un salariu sigur și independent de fluxul turiștilor.
* Hârtia suportă orice, chiar și minciuni
Fără a intra în multe amănunte privind activitatea de consilier județean, doar privind la suprafață, Corneliu Agăleanu s-a făcut remarcat în plen prin prestația admirabilă cu care a cerut lămuriri și date, care să fie făcute publice, în ședință, de la directorul Complexului Muzeal Neamț, cu privire la spațiul care adăpostea Galeriile Vorel. Când directorul s-a prezentat la proxima ședință, dl. Agăleanu s-a ridicat în picioare, a spus că s-a lămurit cu directorul în particular și s-a declarat satisfăcut de explicații. Între timp, domnia sa era angajat la noul loc de muncă, la stat. Tot în subordinea lui Vlad Marcoci, numai că, aici, niciunul nu e acționar, iar banii vin, numai pe muncă cinstită, de la stat.
Revenind la documente, în raportul de activitate, dl. Agăleanu scrie, negru pe alb, că s-a adresat, în scris, Consiliului Județean, Instituției Prefectului, pentru a cere explicații cu privire la anumite proiecte, etc.
Din curiozitate, am întrebat la Prefectură dacă există vreun asemenea document. Răspunsul, primit de la Ionel Iordache, de la cabinetul Prefectului, care ținea locul purtătorului de cuvânt, a fost scurt: nu există niciun document de acest fel pentru perioada menționată în raport, septembrie – decembrie 2017. Același răspuns l-a dat și Consiliul Județean. În limbaj popular, se cheamă că e o minciună. În limbajul politicienilor, se cheamă că dl. consilier a vrut, s-a gândit la asta, dar a uitat să scrie, deci, oricum, era pe-aproape.
Valentin BĂLĂNESCU