La Cracăoani, delimitarea dintre comune face probleme

În anul 2010, Primăria comunei Crăcăoani a obținut o finanțare europeană, pentru alimentarea cu apă a satului Magazia. Numai că, prin proiect, locul unde a fost stabilită captarea apei potabile este situat în albia pârâului Cracăul Alb și în apropierea drumului care delimitează comunele Bălțătești de Crăcăoani. De aici, surpriză, chiar una mare, pentru că, peste drum, adică în comuna Bălțătești, un om și-a construit un grajd pentru animalele sale. Este vorba de Gheorghe Micu, domiciliat în satul Cracăul Negru, care aparține, evident, de comuna Crăcăoani.

De ce s-a ajuns la cogeamitea beleaua? Explică primarul comunei Crăcăoani, Petre Zamfir: ”În anul 2010, am semnat contractul de finanțare, pentru proiectul integrat «Alimentare cu apă, sat Magazia», cu bani de la UE. În 2010, la semnarea contractului de finanțare, într-o zonă de captare a apei, a apărut o construcție din bolțari, acoperită cu tablă, așa cum apare și în sentința civilă nr. 1393, prin care numitul Micu Gheorghe a cerut constituirea dreptului de proprietate a unei clădiri în suprafață de 200 mp, care formează obiectul acțiunii. Însă nu i-a fost emisă autorizația de construire și, ca atare, nu deține act valabil de proprietate pe clădire. Dânsul a construit acest grajd fără niciun fel de autorizație. Consiliul Județean trebuia să emită o astfel de autorizație de construcție, terenul fiind în extravilan. Construcția se află în imediata vecinătate a frontului de captare a apei potabile pentru satul Magazia. Noi suntem cu frontul de captare în comuna Crăcăoani, în apropierea drumului comunal care leagă satele Magazia și Mitocul Bălan, care desparte cele două comune, Bălțătești de Crăcăoani.

Frontul de captare a apei este la extremitatea comunei Crăcăoani, iar proprietatea numitului Micu Gheorghe, cel care a făcut plângere la DNA, susținut de consilierul local Constantin Dogaru, este la extremitatea comunei Bălțătești. Au venit proiectanți, consultanți, executanți, diriginți de șantier, o groază de instituții, care au verificat pe teren și totul a fost în regulă, în momentul în care a trebuit să luăm ultima tranșă de finanțare, pentru că era nevoie de autorizație de funcționare. Atunci a trebuit să întocmim studiul hidrogeologic definitiv. SF-ul a fost înaintat către Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor București, pentru expertizare.

În acel studiu erau prevăzute și sensurile de curgere a apei și alimentarea forajelor. Dacă se vor executa două-trei foraje, trebuie să se dea și un sens în care se alimentează forajele: din albie sau din versantul pe care este grajdul lui Micu. În studiu este scris clar că forajele se alimentează din albie, cu toate că o parte din apă vine și din versant. S-a făcut referatul de expertiză, aprobat de INHGA, a început lucrarea, iar între timp a fost finalizată. La autorizare trebuia un studiu hidrologic definitiv, la care nu s-a mai făcut nicio verificare, din care să se vadă de unde se alimentează forajele. Și vine o doamnă, Mihaela Stoicescu, de la Hidrogeotec Moinești, care face studiul definitiv și dă un alt sens de curgere a apei, din versant, și face, pentru asigurarea perimetrelor de protecție sanitară de restricție și cu regim sever. A făcut delimitarea conform unei hotărâri de guvern, 930, cu nu știu ce articol. Va fi un perimetru de cât a scris dânsa acolo. În studiu spune că nu a făcut nicio măsurătoare, dar s-a făcut conform HG și ne dă un perimetru, care depășește și drumul comunal și merge și pe UAT Bălțătești. Nu are nicio treabă dacă depășește pe o altă unitatea administrativ-teritorială, chiar și granița unei țări”.

* Două finanțări europene incompatibile

Despre construcția din apropierea frontului de captare, vorbește același primar:

”Când a venit doamna Stoicescu, exista construcția acolo, dar în interior nu creșteau animale sau cel puțin nu se vedea că proprietarul are animale în acel grajd. Doamna a venit, a făcut studiul, spune că l-a predat lui X sau Y din primărie, dar nu a știut nimeni că noi trebuie să instituim zone de protecție. Adică să facem gard și în comuna Bălțătești, să oprim circulația rutieră pe acel drum și să ne ducem și peste grajdul lui Micu. Practic, trebuia să facem gard în două comune, apoi să punem niște plăcuțe cu zone de restricție cu regim sever. Și aici este buba: de ce nu am făcut gard dincolo?

Apoi a venit doamna Mariana Ciangu, de la SGA Neamț, cu studiul hidrogeologic. În momentul în care aveam studiul hidrologic în mână, era nevoie de autorizație de la SGA Neamț. Doamna Ciangu, văzând că studiul este făcut, ne-a dat autorizație. Cei de la Protecția Mediului, când au văzut autorizația de la Apele Române, au dat și ei autorizație. În aceste condiții, cu aprobările în mână, am luat ultima tranșă de finanțare.

Am fost dați în judecată pentru simplul fapt că nu am trasat perimetrul după grajdul lui Micu Gheorghe. De aceea suntem puși în situația să dăm banii înapoi, ultima tranșă la investiție. Lucrarea este executată, apa curge în sistem, însă gospodăriile nu sunt branșate. S-au branșat instituțiile, ceea ce demonstrează că rețeaua este funcțională, iar oamenii se pot racorda în orice moment. Rețeaua nu a fost preluată de Apa Serv, pentru că, în apropiarea zonei de captare, lângă gradul lui Micu, este o platformă de gunoi. Iar noi stăm cu sistemul de alimentare pânădispare platforma de gunoi de la grajdul lui Micu. Sau până ce instituțiile statului își vor face treaba. În HG 930 spune clar: «Este interzisă construirea de grajduri, cotețe, depozite de gunoi de grajd la mai puțin de 500 m de alimentare». Au fost Garda de Mediu, Protecția Mediului, Apele Române, dar rezultatul este zero. Grajdul are aprobată o platformă de gunoi în altă locație, în satul Cracăul Negru, nu în apropierea zonei de captare. Cel care ne-a făcut plângere la DNA este tocmai Micu Gheorghe, care depozitează gunoiul unde vrea și unde nu are aprobare. Menționez faptul că Micu Gheorghe are o finanțare, ca și noi, tot cu bani de la UE, prin AFIR Iași, pentru înființarea microfermei. Micu Gheorghe a ridicat ilegal o construcție din bolțari (grajd), acoperită cu tablă, în suprafață de 200 mp, fără autrorizație de construcție. Repet, platforma de gunoi a fost aprobată în satul Cracăul Negru și nu în apropirea satului Magazia! La fața locului au venit mai multe instituții publice, însă noi am fost trimiși în judecată, pentru tăinuire de informații”.

Tot din spusele primarului Petre Zamfire rezultă că ”Primăria Crăcăoani a apelat la Prefectura Neamț, instituție care a somat Primăria Bălțătești să demoleze construcția, clădirea fiind în extravilan, care nu are aprobare de la Consiliul Județean Neamț”.

Situația rămâne însă complicată, mai ales că ambele obiective – alimentarea cu apă a satului Magazia și ferma lui Gheorghe Micu – sunt implicate în finanțări europene.