Palatul de justiţie - cu ”picioarele” în apă şi locuit de bufniţe, instanţele

Proiecte începute şi încremenite în diverse faze de execuţie s-au mai văzut la Piatra Neamţ, hotelul de pe Cozla şi clădirea din spatele CEC-ului de la piaţa centrală fiind exemple de notorietate indiscutabilă. Totuşi, ideea de justiţie, care implică seriozitate şi rigoare până la nivel de detaliu, nu lăsa loc de aşteptări de acest tip în privinţa sediului instanţelor, o clădire grandioasă, cu 6 etaje şi cu suprafaţa desfăşurată de aproape 19.000 mp. La 7 ani de la semnarea contractului, Palatul de Justiţie din Piatra Neamţ este o construcție din beton armat, ridicată în proporție de o treime față de proiect, sinistră şi cu o destinaţie surprinzătoare: adăpost pentru bufnițe. Singurul aspect pozitiv este că locul are pază – plătită de Tribunal cu sume impresionante -, şi nu se poate strecura nimeni în interior, unde la tot pasul sunt pericole mortale. Iar amplasamentul – în vecinătatea fostelor Şcoli Normale, care au devenit centre pentru copii -, chiar impunea luarea unor măsuri de siguranţă.

* ”Societatea nu a dispus nicio măsură de remediere urgentă a deficienţelor”

Pe lângă sincopele în finanţare, sistarea lucrărilor de la obiectivul care ar fi trebuit dat în folosinţă acum 3 ani se prelungeşte din cauza unui proces. Firma Victor Construct Botoşani, care ar fi trebuit să construiască Palatul de Justiție, a dat în judecată beneficiarul. Procesul a fost soluționat, în primă instanță, de Tribunalul Bacău, iar acum se află pe rolul Curții de Apel, care va pronunța hotărârea definitivă. Abia după aceea trebuie derulată, din nou, procedura de achiziție, în vederea găsirii unei firme care să poată finaliza un proiect de anvergura celui început, acum 7 ani, la Piatra Neamț.

”N-aș spune că este un proiect ratat”, a declarat judecătorul Constantin Magdalina, purtătorul de cuvânt al Tribunalului Neamţ. ”Litigiul a pornit din cauza fisurilor din planşee. S-a stabilit că responsabilitatea aparține constructorului și, drept consecinţă, aceste fisuri ar fi trebuit remediate pe cheltuiala constructorului din garanția de bună execuție, care se află la dispoziția tribunalului. Constructorul, însă, a solicitat restituirea garanției, ceea ce nu s-a întâmplat tocmai pentru că existau aceste deficiențe. Procesul, aflat în curs, temporizează continuarea lucrărilor, finanțarea și finalizarea proiectului vor fi efectuate prin Compania Naţională de Investiţii, dar lucrările vor fi demarate după încheierea litigiului. Urmează ca un alt constructor să fie desemnat în urma unor proceduri de achiziție publică. Nu orice societate de construcții are capacitatea de a finaliza un astfel de obiectiv”.

În hotărârea judecătorească a Tribunalului Bacău se face vorbire despre situaţia fisurilor din planşee. Reclamanta, firma Victor Construct, a susţinut că nu a fost notificată cu privire la emiterea unor pretenţii referitoare la garanţie şi nu a fost stabilit niciun prejudiciu. În plus a menţionat că ”dacă autoritatea şi-ar fi îndeplinit obligaţiile contractuale şi finanţa lucrările în siguranţă, aceste fisuri nu ar fi existat”.

La rându-i, Tribunalul Neamţ, care are calitatea de pârât în proces, a solicitat instanţei să oblige constructorul să repare fisurile, să refacă lucrările de conservare şi să-i achite cheltuielile cu paza pentru perioada mai-octombrie 2017, anume 106.855 de lei. Ca argumente, Tribunalul a precizat că lucrările au fost demarate pe 02.04.2012, sistate temporar ca urmare a decoperirii unor oseminte umane la data de 01.06.2012, după care a invocat că executantul avea sarcina conservării lucrărilor executate pe perioada 2012-2014, fără costuri suplimentare. În privinţa fisurilor, situaţia a fost descrisă în detaliu, tot de pârât: ”Prin dispoziţia de şantier nr. 3/22.10.2014 s-a constatat apariţia unor fisuri verticale la grinzile perimetrale ale radierului de la tronsoanele 1 şi 2, cauzate de contracţiile betonului după turnare. Deficienţele sunt fisuri şi microfisuri apărute în planşeele peste subsol, parter, etaj 1 de la corpul 1 şi planşeele peste subsol, parter de la corpul 2, constatate ca urmare a controlului efectuat de Inspectoratul de Stat în Construcţii Neamţ la 21.03.2017. Societatea nu a dispus nicio măsură de remediere urgentă a deficienţelor menţionate în procesul verbal de recepţie parţială 5645/22 A din 27.10.2017, primele demersuri fiind făcute abia în 21.11,2017, nefiind aprobată executarea în intervalul propus din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile”.

* Expertiza tehnică: ”Apă suplimentară în beton”

Pe 11 pagini, Tribunalul Bacău explică de ce a dat dreptate Tribunalului Neamţ, în calitate de autoritate contractantă aflată în litigiu cu executantul lucrării. Miza fiind garanţia de bună execuţie – acea sumă care ar fi trebuit restituită constructorului în procent de 70% şi în termen de 14 zile de la data încheierii procesului verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, dacă nu a ridicat pretenţii asupra acesteia. Or, aici intervine problema de fond: ”Se observă faptul că procesul verbal de recepţie parţială a fost semnat la data de 27.10.2017, iar informarea asupra existenţei deficienţelor a fost transmisă la data de 31.10.2017 , în intervalul maxim de 14 zile stabilit prin clauza contractuală, fiind astfel respectată cerinţa de formă referitoare la notificarea executantului asupra constatării abaterilor de calitate, pretenţiile reclamantei nefiind astfel fondate (…) Din conţinutul clauzei contractuale indicate la articolul 16.3 se observă că a fost prevăzut în mod expres că autoritatea are dreptul de a denunţa unilateral actul juridic (contractul de execuţie a lucrărilor – n.red.) din cauza lipsei alocaţiilor bugetare, reclamanta exprimându-şi consimţământul cu privire la acest caz de încetare, semnarea actului fiind consecinţa manifestării de voinţă a executantului, acesta acceptând derularea contractului în condiţiile stipulate”.

Aspectul cel mai grav nu este netratarea imediată a fisurilor, ci cauza apariţiei lor, stabilită prin expertiză tehnică – adăugarea de apă în beton: ”În cuprinsul raportului de expertiză, s-a indicat că neluarea la timp a măsurilor de conservare ca urmare a întreruperii activităţii, abandonarea şantierului şi supunerea planşeelor la cicluri repetate de îngheţ-dezgheţ au favorizat activarea fisurilor. Expertiza a mai indicat că, urmare a ciclurilor de îngheţ-dezgheţ, fisurile au fost mărite, atât ca deschidere, cât şi ca adâncime, fisura fiind deschisă pe toată grosimea plăcii, cu efecte directe, imediate, asupra structurii: oxidarea armăturilor, carbonatarea betonului. Domnul expert a mai menţionat ca factori care au favorizat apariţia fisurilor: modul de turnare a betonului, nerespectarea prescripţiilor tehnologice referitoare la hidratarea cerută prin caietul de sarcini, neprotejarea planşeelor după turnare, nerespectarea reţetei iniţiale, schimbarea raportului apă/ciment prin adăugarea de apă suplimentară în beton, lipsa măsurilor de conservare”.

De altfel, pe parcursul întregii analize, instanţa punctează ”calitatea defectuoasă a lucrărilor”, ”fapta ilicită a executantului” şi ”viciile de execuţie”. Prin urmare, cererea Victor Construct a fost respinsă, iar lucrările de remediere a deficienţelor trebuie executate de firma respectivă din garanţia de bună execuţie. Este vorba exact despre 261.758 de lei, sumă aflată la dispoziţia Tribunalului Neamţ şi revendicată de constructor, pe considerentul că şi-a făcut bine treaba.

* Chirii şi pază de peste 120.000 de lei lunar

Povestea deloc singulară a Palatului de Justiţie din Piatra Neamţ (sunt nenumărate exemple de firme de construcţii abonate la contracte cu statul care ”scapă” prea multă apă în beton) are şi doi beneficiari: proprietarii clădirilor în care instanţele funcţionează cu chirie. Tribunalul Neamţ s-a mutat în clădirea Aleho în 2013, contractul de închiriere fiind încheiat pe 5 ani, cu 68.311 lei lunar. Anul trecut, contractul a fost înnoit pentru alţi 5 ani, până în 2023, şi renegociat la 61.749 de lei lunar. Cheltuielile de pază pentru construcţia aflată în litigiu le achită tot Tribunalul Neamț. În 2017, firma Cocktail Security a încasat, lunar, 17.809, 22 lei, iar în 2018, după renegociere, s-a redus suma la 13.090 lei lunar. Judecătoria Piatra Neamţ, care s-a mutat în clădirea de vizavi de fosta Poştă în anul 2015, a încheiat contract de închiriere până în 2020, cu suma lunară de 46.525 de lei. Şi, în vreme ce, în fiecare lună, se duc o mulţime de bani doar pe chirii şi pază, Palatul de Justiţie aşteaptă un constructor responsabil. Care să-l preia, cu planşeele fisurate şi cu mare parte din casetele din fundaţie pline cu apa rezultată din precipitații. Singurele zgomote care se aud în interiorul clădirii din beton, în afară de fâlfâitul aripilor bufnițelor speriate de prezența umană, sunt cele făcute de picăturile de apă. La parter, mare parte din pardoseală este un real patinoar, iar apa din casetele din fundație, deși nu a înghețat, este clar că dăunează betonului. Sau o fi vreo subtilitate de-a constructorului, inspirată din experiența grădinarilor, pe principiul că orice are apă la rădăcină crește. (Cristina MIRCEA)