Preocuparea pentru trecutul istoric la Târgu Neamț este constantă și se datorează, în principal, oamenilor din muzee. Unul dintre aceștia, dr. Vasile Diaconu, care coordonează activitatea instituțiilor de profil din oraș, a acceptat invitația de a ne povesti despre cele mai recente realizări din domeniu.
– Mai reușesc muzeele să trezească interes pentru publicul târgnemțean? Dar pentru vizitatorii din alte regiuni?
– Acest aspect constituie una dintre cele mai importante provocări ale noastre și, din acest motiv, încercăm să ne aliniem cerințelor publicului. În ultimii ani, am organizat diverse expoziții temporare, prin care am dorit să atragem în special tinerii. La toate acestea se adaugă și manifestările, culturale sau științifice, care au avut drept scop prezentarea unor momente istorice semnificative sau a unor bunuri de patrimoniu mai puțin cunoscute.
Tot pentru târgnemțeni, în special pentru elevi, am organizat, la Muzeul de Istorie și Etnografie Târgu Neamț, ateliere de arheologie experimentală, prin care dorim să-i familiarizăm pe copii cu vechile tehnologii ale comunităților preistorice. Pentru turiștii care vin din alte zone, încercăm să menținem expozițiile permanente și spațiile muzeale la un nivel cât mai atractiv, deși acest lucru nu este chiar simplu.
– Ați amintit despre atelierele pentru copii. Credeți că reprezintă o modalitate bună de a se familiariza cu istoria?
– La ora actuală, în cadrul muzeelor de la noi este o practică larg răspândită să fie organizate diverse ateliere de pedagogie muzeală. Din punctul meu de vedere, astfel de activități sunt o bună modalitate de a completa cunoștințele de istorie dobândite în școală. În plus, elevii au ocazia de a aprofunda aspecte care țin de modul de viață al vechilor comunități umane, prin contactul direct cu vestigii arheologice și tehnologiile pe care oamenii le foloseau în activitățile cotidiene.
– Zona orașului Târgu Neamț este una plină de istorie. Cum reușiți dvs. să o promovați, dincolo de granițele județului?
– Prin specificul profesiei mele, am la îndemână mai multe căi de promovare. De-a lungul timpului, am stabilit contacte, personale sau instituționale, cu alte muzee, institute de cercetare și chiar universități, care mi-au facilitat participarea la diverse manifestări științifice, unde am adus în discuție rezultatele cercetărilor arheologice întreprinse de mine și de colegii mei de la Complexul Muzeal Județean Neamț. Spre exemplu, anul trecut am avut prilejul să particip la întrunirea anuală a European Association of Archaeologists, al cărei membru sunt, și care s-a desfășurat la Barcelona. Tot anul trecut, am fost invitat să conferențiez la Universitatea de Stat din Moldova (Chișinău), la care se adaugă și participările la sesiuni științifice organizate de alte instituții de profil din țară. Nu este lipsit de importanță că, prin publicațiile mele, încerc, de asemenea, să promovez patrimoniul arheologic și istoric al zonei.
– Sunteți foarte activ și în mediul on line. Cât de mult ajută asta la promovarea trecutului?
– Este cea mai facilă modalitate de promovare, prin care, în timp real, pot difuza o parte din rezultatele muncii și preocupărilor mele. Mediul on line îmi permite să ofer celor interesați aspecte de natură istorică mai puțin cunoscute, dar și ca eu să fiu într-un permanent contact cu noutățile domeniului. Fie că utilizez platforme profesionale sau pagini de socializare, consider că, în felul acesta, activitatea mea de cercetare nu ajunge doar la specialiști, ci și la persoane care, pur și simplu, sunt interesate de istorie și arheologie.
Din punctul meu de vedere, știința reprezintă unul dintre cele mai frumoase acte de altruism, pentru că oferi celorlalți, în mod gratuit, o bună parte din munca ta. Știința nu trebuie să fie un domeniu închis, ci unul care să fie în slujba publicului larg.
– Ce proiecte aveți, pe termen scurt, care să trezească locuitorilor din Târgu Neamț interesul de a vizita muzeele?
– Oricât de spectaculoase ar putea fi proiecte mele sau ale colegilor mei din instituțiile muzeale din județul Neamț, interesul pentru descoperirea trecutului vine și din educație. De aceea, ne dorim un sprijin mai consistent din partea instituțiilor de învățământ, pentru a trezi interesul elevilor să descopere utilitatea muzeelor. Așa cum aminteam anterior, de câțiva ani, organizez ateliere de pedagogie muzeală, tocmai ca modalitate de a atrage copiii. Voi continua astfel de activități și în acest an și m-aș bucura să primesc și alte propuneri, pe care eu și instituția din care fac parte să le putem onora, tocmai pentru a face ceva în beneficiul publicului larg și, implicit, pentru a creșe vizibilitatea și atractivitatea muzeelor.
Tot pentru acest an, pe lângă manifestările tradiționale – Zilele ”Ion Creangă”, Zilele Cetății Neamț -, eu și colegii mei ne-am propus organizarea unor expoziții temporare, dar și a unor manifestări culturale care să fie legate de trecutul acestei zone.
– Pe lângă activitățile administrative, ce aveți acum pe masa de lucru, în activitatea de cercetare?
– Dacă ar fi să glumesc, aș spune că am o masă plină, în sensul că lucrez la mai multe proiecte simultan. Cel mai important dintre acestea este editarea unui volum, în colaborare cu Institutul de Arheologie din Iași, despre activitatea arheologică de la răsărit de Carpați în ultimul secol. De asemenea, trebuie să prelucrez o bună parte din materialele arheologice provenite din săpăturile organizate de instituția noastră la Răucești. Lucrez, în același timp, împreună cu unii colegi de la Muzeul de Istorie Român și de la Muzeul de Istorie și Arheologie Piatra Neamț, la un catalog cu porțelanuri din colecțiile Complexului Muzeal Județean Neamț și am în proiect editarea unei broșuri cu unitățile muzeale din Târgu Neamț în imagini vechi. (Ciprian Traian STURZU)
Parteneri
Mesagerul Bacău Video. Parcul Cancicov. De ce, cum și când? 
ZCH A murit în sala de așteptare a Poliției Municipiului Bacău 
NewsEdge Bibliotecile din România: mai mult decât locuri în care împrumutăm cărți 
BusinessEdge Libra Internet Bank finanțează un parc fotovoltaic în județul Dolj. Proiectul include aproximativ 30.000 de panouri 
