Piatra Neamț: eșecul partidelor mari
Municipiu care cuprinde două foste colegii electorale și 95.276 alegători pe listele permanente, din care au votat 43.910, Piatra Neamț a oferit rezultate dezastruoase pentru partidele vechi, excepționale pentru Alianța USR PLUS și bun pentru Pro România și PMP.
USR PLUS a câștigat, cu peste 10.000 de voturi, obținând, cu aproape 24%, o victorie la care nici nu spera, dar cu care a pus Piatra Neamț pe picior de egalitate cu marile orașe universitare ale țării – București, Cluj, Timișoara, Brașov. Fără discuție, a fost votul tinerilor care nu s-au regăsit în niciun partid mare, al celor dezgustați de PSD și neîncrezători în PNL. Este un vot de blam și semnalul e foarte clar pentru politicieni, dacă vor și pot să-l înțeleagă.
Partidul Național Liberal, care are Primăria în portofoliu, prin Dragoș Chitic, a pierdut locul I, obținând mai puține voturi decât la alegerile locale. E semn că scandalurile din PNL, petrecute chiar înainte de alegeri, au avut ecou și că oamenii, în special tinerii, nu au făcut diferență între puterea PSD-ALDE și opoziție. Judecând din acest punct de vedere, este o înfrângere pentru și ar trebui să le dea de gândit celor din PNL.
Partidul Social Democrat poate spune ”Bogdaproste!” pentru câte voturi a luat, având în vedere organizația locală a fost lăsată de izbeliște. Niciun parlamentar nu a avut în grijă municipiul reședință de județ, ceea ce spune multe despre cum au fost pregătite alegerile. S-a considerat că investițiile anunțate de județ pentru Spital sau proiectele privind transportul în comun sunt suficiente pentru a convinge oamenii să voteze PSD. Au votat cam 8.600 de oameni, puțini pentru un partid cu pretenții.
Surprizele plăcute au fost Pro România și PMP, primul la început de bătălii electorale, al doilea mai rutinat. Ambele au depășit 9%, primind aproape 4.000 de voturi fiecare. Liviu Harbuz, de la Pro România, și-a reconfirmat poziția de politician local de care trebuie să se țină cont la viitoarele alegeri pentru primărie, iar PMP a rămas aproape în același loc unde fusese dus de Laurențiu Dulamă la primele alegeri în care au participat.
Și ALDE a confirmat: a confirmat că nu este partid, ci doar un grup de interesați, care nu au legătura cu politica, fiind, mai degrabă, vânători de funcții și influențe locale.
* Roman: toată lumea mulțumită, mai puțin liberalii
În cel de-al doilea municipiu al județului, europarlamentarele nu au stârnit entuziasmul de la Piatra, participarea fiind de 42%. Au votat 24.477 de oameni . Rezultatul confirmă că PNL încă e în fruntea preferințelor electoratului. Nu cu mult, dar conduce. A primit peste 30% din voturi, +7.500, scor totuși modest față de așteptări și față de asigurările date, că Laurențiu Leoreanu stăpânește foarte bine situația, evident împreună cu primarul Lucian Micu.
Aici mare surpriză nu a fost USR PLUS, care a luat 4.800 de voturi (cam 20%), ci PSD, care a luat 25% din voturi, în condițiile în care se spunea despre organizație că e ”fără perspective” și că, după alegeri, se vor căuta ”soluții de revigorare”. Rămâne cert că, raportat la numărul de alegători, PSD Roman a obținut cel mai bun rezultat dintre toate orașele, exceptând, poate, organizația de la Târgu Neamț. Se pare că cei doi parlamentari din Roman, Viorel Stan și Dan Manoliu, și-au făcut treaba, cu discreție, dar cu mai mult folos decât alții.
Rezultatul de la Roman va face pe toată lumea să se reorganizeze. La fel ca la Piatra, PNL va trebui să se gândească la viitorul apropiat, ca să nu piardă supremația la Primărie, iar la Consiliul Local cu greu va mai putea gândi o majoritate absolută, ca până acum.
USR trebuie să vadă ce face cu voturile primite, iar PSD, dacă partidul mai rămâne pe firmament, trebuie să vadă ce poate face măcar să mențină scorul de acum.
* Târgu Neamț: locul I în clasamentul PSD
Pentru Ionel Arsene, în zona fostului colegiu 7, plus vreo câteva comune luate de la alte colegii, procentul general al partidului ar fi trebuit să fie de minim 50%. Aici au fost investiții redirecționate, mai ales pe drumuri, aici era fieful președintelui CJ și, conform tuturor previziunilor, nu ar fi trebuit să existe probleme. Numai că, de data aceasta, socoteala din Târg nu s-a potrivit cu cea din teren. O singură comună, Grumăzești, locul unde s-a născut Ionel Arsene, a obținut un rezultat peste 50%, cu un număr semnificativ de voturi, peste 1.000. În rest, rezultatele au depășit pragul de 30%, doar la Drăgănești fiind cu puțin sub.
Pe toată zona, scorul depășește 37%, ceea ce, evident, nu place conducerii PSD, dar, în același timp, e cel mai bun rezultat obținut pe zonele stabilite de partid.
Explicații nu ar fi prea multe. Cam atât s-a putut cu o mobilizare bunișor făcută, cu coordonare și resurse.
Greșeala a fost că nu s-a ținut cont de nemulțumirea oamenilor, care, pe lângă drumuri, poduri și podețe, vor să aibă mai multă libertate de exprimare, să se țină cont și de doleanțele lor. O a doua greșeală: s-a mers mult prea mult pe mâna primarilor, care sunt și ei oameni, bine informați și, în general, bine hârșiți în bătălii de genul acesta, de unde și ”înțelepciunea” de a-și lăsa portița unui dialog viitor cu adversarii de acum.
PNL s-a mișcat destul de bine, a obținut aproape 25 % din voturi și a fost peste tot în coasta PSD-ului, semn că a făcut campanie de la om la om. Și că, spre deosebire de alte campanii, nu a mai avut teamă de PSD. În condițiile în care PNL a câștigat pe plan național și semne prea bune nu vin dinspre Consiliul Județean, probabil unii primari își vor reconsidera opțiunile politice și-și vor aduce aminte că au avut strămoși liberali sau încă sunt în PNL, chiar dacă rezultatele spun altceva. Atunci vor apărea probleme reale în zonă. Spre exemplu, comuna Grumăzești a fost liberală când primarul era liberal, a devenit pesedistă după ce Arsene a ajuns la Consiliul Județean și nu este exclus să redevină liberală dacă Ionel Arsene va avea probleme la conducerea PSD.
USR PLUS a făcut și aici un scor probabil nesperat, peste 12,5%, chiar peste 17% la Târgu Neamț. Este un semnal că, și în această zonă, lucrurile încep să se miște și că nu se mai poate vorbi despre o majoritate categorică a PSD. Dacă și-ar fi unit voturile și dacă acestea ar fi fost alegeri locale, PNL, USR, PMP și Pro România ar fi obținut majoritatea în multe consilii locale, inclusiv în Târgu Neamț.
* Bicaz și Valea Muntelui: cu PSD pe baricade, dar cam singurel
Chiar dacă, pe zonă, a obținut aproape 30%, PSD a fost flancat de PNL, la mai puțin de un procent distanță. Devine clar că zona nu mai e, nici pe departe, fief social-democrat. Ba chiar sunt surprize mari, precum victoria liberalilor în Alexandru cel Bun și Tarcău, acasă la doi dintre cei mai vechi primari PSD. Nemaivorbind că, la Tarcău, Guvernul a făcut investiții masive. Același lucru s-a întâmplat și la Pipirig, unde liberalii au luat câteva voturi în plus și unde s-au bătut, dacă s-au bătut, chiar cu fostul lor candidat la funcția de primar.
Doar patru primari PSD par să nu fi uitat cum se făceau campaniile altădată și să se fi bătut pentru partid. Vorbim aici despre Dămuc, Bicaz Chei, Hangu și Pipirig, unde, totuși, 34% nu a fost suficient pentru a garanta locul I. Și la Bicaz a câștigat PSD, dar scorul nu este foarte încurajator pentru viitor, în condițiile în care actualul primar Nicolae Sălăgean nu va candida pentru un nou mandat.
PNL pare să fi mizat pe oameni respectați în zonă, care au obținut scoruri mai mult decât decente și au pus sub presiune pe cei de la putere. Merită remarcat că în nicio localitate nu au obținut sub 20%, ceea ce arată o remarcabilă muncă de echipă și o consecvență în munca de convingere.
Și în această zonă USR-PLUS a luat un număr considerabil de voturi, pe același val, de entuziasm popular și de nemulțumire generală împotriva PSD. O concluzie se impune de la sine: alianța a fost tratată cu neseriozitate de marii competitori politici și a speculat cu inteligență acest lucru. Pe Valea Muntelui se vede și mai clar asta.
Pro România a scos, pe zonă, un scor decent, peste 7%, bazându-se cel mai probabil pe activul de partid pe care l-a putut atrage în scurtul timp de la începerea activității, dar și pe relațiile cu diverse categorii de aleși locali din zonă, care n-au uitat că Liviu Harbuz poate reprezenta, în viitor, o alternativă pentru niște primari și consilieri în căutarea unor locuri pe lista de candidați.
Mai trebuie remarcat că e singura zonă în care ALDE a reușit să sară pragul electoral, cu ajutorul primarului de la Borca, care a rupt peste 300 de voturi pentru Asaftei, dar și prin munca de campanie a viceprimarului de la Poiana Teiului, care chiar a făcut campanie pentru partid, ca parte a războiului pe care-l are cu primarul din localitate, încă PSD.
* Colegiul lui Culiță Tărâță și Roznovul încep să devină albastre
Zona cunoscută drept fief al regretatului Culiță Tărâță, pe când acesta conducea campanii electorale dure contra PDL sau împreună cu acesta, cu epicentrul în Roznov și cu o serie de comune mari, precum Borlești, Piatra Șoimului, Podoleni, Săvinești și Dumbrava Roșie, este locul unde se văd mai bine ca nicăieri problemele PSD-ului.
Primari nemulțumiți, ca la Rediu, nepăsători, care pleacă în concediu de odihnă în plină campanie sau care au înțelegeri cu adversarii politici, primari înlăturați de la conducerea organizațiilor, cum s-a întâmplat la Roznov, mulți dintre ceilalți frustrați sau plictisiți, toate reprezintă cauze ale eșecului electoral din zonă, unde PNL are câteva sutimi în fața PSD. Mai mult decât atât, PNL a și câștigat la Rediu, Podoleni, Cândești și în Roznov, locuri unde, de regulă, PSD fluiera. Adăugând scorurile foarte bune obținute la Borlești (peste 900 de voturi) și Piatra Șoimului (peste 775), plus victoriile previzibile de la Dumbrava Roșie, Moldoveni și Bahna, se cam vede cât de mult s-a schimbat opțiunea electoratului în zonă. Și aici USR-PLUS și-a menținut rezultatul pe la 12,5 %, dar Pro România a marcat cel mai mare procent: 9%.
Fostul colegiu 3 pare să fie primul unde se va da semnalul dezertării primarilor PSD către alte partide, care vor avea de ales între aceștia și cei care au muncit în campania de acum.
* Două colegii rurale cu scoruri apropiate între PSD și PNL
Plecat din start cu un mare handicap – doar cinci comune cu primari PSD -, Remus Munteanu, secondat de tatăl său, fostul deputat Ion Munteanu, a reușit să mențină un scor pozitiv pentru PSD pe ce a mai rămas din fostul colegiu 6 (Gârcina, Dobreni, Girov, Dragomirești, Horia, Secuieni, Botești, Rugonoasa, Trifești, Făurei, Negrești, Bârgăoani, Bodești, Tupilați, Ștefan cel Mare, Dulcești, Războieni și Văleni). Un grup de comune eterogene ca populație, amplasare și interese, care pot reprezenta o oglindă a jocurilor la nivel județean. Aici, mai mult ca în alte părți, a contat mai mult relația personală dintre coordonatorii de zone și primari decât apartenența politică. Unde ea a funcționat, rezultatele o atestă. Unde nu, rezultatele sunt la fel de clare. De exemplu, la Gârcina, fost fief PSD pe vremea primăriței Aurora Bălan, acum a câștigat clar PNL, urmat de PMP. PSD a luat puțin peste 15%. În schimb, la Văleni și Războieni, toți ceilalți competitori au fost spulberați.
În contrapartidă, la Dragomirești, unde fostul primar și prefect Vasile Panaite a încercat să demonstreze PNL-ului că mai poate fi util, deși nici măcar contul său de socializare nu mai știe care-i este orientarea politică, a câștigat PNL.
Și în această zonă USR PLUS a mers ca un metronom, cu peste 12%, ceea ce poate da o idee despre bazinul celor care sunt dispuși la o schimbare radicală în politică. Și, probabil, fără iscusința electorală a veteranului Munteanu, care a dorit să demonstreze că poate performa oricând din acest punct de vedere, PNL-ul ar fi câștigat detașat.
Crescut la școala lui Ioan Munteanu, dar condus cu mână de fier de un alt veteran al campaniilor electorale, Alexadru Rotaru, deputat PSD, a avut în coordonare colegiul 5, format din comune destul de mari și bogate din zona Romanului. Chiar dacă, procentual, a câștigat, cu +33%, PSD a fost puternic contrat de PNL, dar și de USR PLUS, care, aici, are peste media obținută pe județ, cu punct de forță în Tămășeni, dar și în Săbăoani, Cordun, Gherăiești și Sagna. Este clar că, în comunele cu populație catolică, acest curent a prins mai bine, probabil și pentru că mare parte din populație are rude în străinătate și a reacționat la mesajul acestora. Scorul PSD a fost salvat de procentele incredibile de la Oniceni (peste 74%), Valea Ursului (peste 60%), Pâncești și Poienari.
Și PNL a mers ceas în zonă, aplicându-i PSD-ului o lovitură aparent surprinzătoare. La Săbăoani, în fieful Valeriei Dascălu, PNL a câștigat cu 29%, fiind urmat de USR PLUS cu 26% și cu PSD abia pe a treia poziție, cu 22%! Dacă nu se petrece vreo minune, la viitoarele alegeri locale se va schimba garda la primărie.
La cum merg lucrurile, toată zona mai bogată din jurul municipiului Roman va deveni și mai clar de dreapta, PSD fiind nevoit să lupte pentru a se menține măcar la procentele de acum. O speranță care nu prea mai are suport în realitate.
* Dreapta domină un județ în care PSD, aparent, a câștigat alegerile
Asta e concluzia după analiza rezultatelor acestor alegeri, pe zone, pe posibile colegii electorale. E foarte puțin probabil ca, la viitoarele alegeri parlamentare, să mai fie atâția parlamentari de la PSD, dacă se păstrează actuala configurație politică. Tendința este de întărire a dreptei și de disoluție a PSD-ului.
Conform votului de pe 26 mai, în Neamț, forțele de dreapta au, împreună, lejer peste 50%. Vorbim aici despre PNL, USR PLUS și PMP, care, într-o posibilă alianță, ar conduce județul.
Realitatea administrativă de astăzi spune altceva. PSD încă are cei mai mulți primari și consilieri, conduce, chiar cu o majoritate la limită, Consiliul Județean, încă are pe mână bugetul județului. Cât timp va mai fi așa? Depinde cât de repede se regrupează PSD pe plan național și care va fi situația lui Ionel Arsene în noua conjunctură de putere. Pentru că orice semn de slăbiciune va fi taxat fără menajamente.
Valentin BĂLĂNESCU