Războiul lui Jugan cu Arsene și investițiile județului (II)/ Agenția de Mediu: ”Noi am tras de cei de la Consiliul Județean să facă acte pentru axial”

Articolul ”Războiul lui Jugan cu Arsene și investițiile din județ”, publicat în ediția trecută a Mesagerului, a generat o reacție din partea Agenției de Mediu Neamț. Directorul Iulian Jugan a ținut să precizeze că, tocmai dată fiindu-i situația – de martor în procesul președintelui Consiliului Județean -, a vrut să rezolve cu celeritate toate documentațiile care priveau investițiile.

Despre proiectul de refacere și modernizare a drumului 155F, pe 20 de km, de la Durău la Izvorul Muntelui, dl. Jugan spune că Agenția a făcut tot ce ține de ea ca să poată elibera documentele necesare pentru începerea lucrărilor. Că problema este în zona Consiliului Județean, care nu a verificat ”calitatea studiului de evaluare adecvată”, întocmit de societatea Comiro SRL Vaduri. Care, în cea mai mare parte, ar fi fost realizat pe bază de copy/paste, folosind date din studii mai vechi, fără vreo actualizare sau măcar vreo adaptare la cerințele specifice proiectului. Despre societatea care a întocmit studiul, trebuie spus că este înscrisă în Registrul Național al evaluatorilor de studii pentru protecția mediului.

* ”Din octombrie 2017, Consiliul Județean n-a mai făcut nimic!”

Pe 17.08.2017, Consiliul Județean solicita acordul de mediu pentru consolidarea drumului în cauză. Timp de două luni s-au făcut primii pași birocratici, cu maximă celeritate din partea Agenției, la orice solicitare. Pe 30.10.2017, era emisă decizia de încadrare, după care Consiliul Județean ar fi trebuit să se apuce de ”Studiul de Evaluare Adecvată”, ultimul pas înainte de emiterea acordului de mediu. Acest lucru este amintit, oficial, într-o adresă transmisă de APM Neamț pe… 7 ianuarie 2019, probabil din dorința de a arăta că vina este a celor care strigau peste tot că sunt ”blocați la Mediu”.

Adresa cuprinde o descriere a fiecărui pas făcut de părți, din care rezultă foarte clar unde este blocajul. Sau lipsa de interes. Ca lucrurile să fie mai simplu de priceput, s-a și desenat; în fine, s-a făcut un tabel explicativ.

Când nu s-a întâmplat nimic nici după această adresă, dar în spațiul public se vorbea deja despre posibilitatea începerii lucrărilor în zonă, Agenția de Mediu a mai transmis o adresă, de data această ultimativă și clară:

În cazul în care titularul proiectului nu pune la dispoziția autorității competente pentru protecția mediului toate informațiile necesare emiterii acordului de mediu în termen de maximum 2 ani de la data solicitării acestora, solicitarea se respinge. Emiterea acordului de mediu se face cu reluarea întregii proceduri”.

Asta înseamnă că ultimul termen este 17.08.2019, adică peste două luni. Iar pentru asta ar fi trebuit prezentat un ”Studiu de Evaluare adecvată” întocmit cât de cât decent și la obiect.

* Un studiu adecvat, cu copy/paste profesionist

Pe 15 mai 2019, la Agenția pentru Protecția Mediului Neamț, era înregistrat studiul (mult)așteptat, a cărui consecință firească ar fi fost (mult)doritul acord de mediu. Documentul a intrat pe mâna specialiștilor de la Agenție, care și-au dat seama imediat că sunt probleme nu doar cu originalitatea lucrării, ci și cu veridicitatea datelor prezentate. Ca să nu fie discuții, s-au aplecat asupra lui în amănunt, tocmai pentru că au constatat până și greșeli gramaticale preluate cuvânt cu cuvânt din alte documente, deja ajunse Mediu, unele în alte proiecte.

Prima care a suferit o ”agresiune” prin prisma preluării de date ”comise” de SC Comiro SRL a fost societatea care a întocmit memoriul de prezentare pentru proiect. Este vorba despre SC Genius Company SRL, reprezentată, în acest caz, de Andrei Ignat, fost șef la Inspectoratul de Stat în Construcții Neamț, fost politician liberal, convertit apoi în independent și social-democrat de conjunctură.

Memoriul semnat de acesta are 6 pagini și câteva rânduri, ceea ce a făcut facilă preluarea (aproape) în totalitate. Expertul în mediu l-a luat cu tot cu greșelile de tastare, explicabile la un inginer de talia lui Andrei Ignat, aplecat mai mult asupra calculelor matematice și a soluțiilor tehnice decât asupra acurateții textului. Dl. Bursuc, expertul în probleme de mediu, probabil grăbit și încrezător în profesionalismul dlui Ignat, a copiat toate greșelile din memoriul de proiectare. L-a copiat și și l-a însușit, din moment ce lucrau la comanda aceleiași instituții publice. De exemplu, dacă dl. Ignat a scris ”piloti” în loc de piloni, dl. Bursuc a fost foarte atent în a lua exact formularea. La fel: a scris dl. Ignat despre parametrii ”geotehncii”, în loc de geotehnici, a preluat și dl. Bursuc. A scris Ignat ”protecție a drumului jedețean DJ 155F Bisticioara”, a scris același lucru și dl. Bursuc. În definitiv, este de înțeles: mergea pe mâna expertului tehnic.

Sunt zeci de asemenea greșeli. Nemaivorbind că, probabil din graba de a arăta că lucrează, dlui Bursuc i-au mai sărit bucăți de rând la pastișat, ceea ce a generat niște aberații tehnice. Greu de înțeles cum un asemenea document a putut pleca din Consiliul Județean, în condițiile în care vorbim despre priorități și sume foarte mari de bani.

Singura explicație ar fi volumul exagerat de muncă pe cap de specialist, coroborat cu lipsa de personal care să știe despre ce este vorba în propoziție.

* Explicațiile domnului Corneliu Bursuc

Dl. Bursuc a ținut să ne explice, personal, că el a picat la mijloc între două instituții. Că a fost presat să facă un studiu cât mai repede, dar a fost solicitat foarte târziu. Că a trebuit să lucreze pe un memoriu de proiectare, nu pe studiu de proiectare, care, la vremea aceea, nu era nici măcar scos la licitație. Că nu a avut nici măcar un aviz de la Ape, cum ar fi normal. Și că este adevărat că a preluat, din graba redactării, în partea tehnică, părți consistente din memoriul lui Andrei Ignat, asupra căruia nu a intervenit. Dar că toate aceste greșeli de redactare vor fi corectate și, în cel mult o săptămână, va reface studiul de evaluare adecvată. Are și el o nemulțumire față de niște ”pretenții absurde venite de la Agenția de Mediu”, cum ar fi cerința de a fi amintite în studiu ultimele cercetări științifice pentru zona respectivă.

* Torenții evaluați adecvat

Pe lângă partea preluată de la dl. Ignat, studiul întocmit de SC Comiro SRL pentru drumul axial are și o altă sursă de inspirație recunoscută. Un alt studiu, tot de evaluare adecvată, făcut la solicitarea Direcției Silvice Neamț în 2014, care cerea aviz de mediu pentru ”Corectarea torenților și consolidarea alunecărilor de teren din fondul forestier al OS Bicaz, Izvorul Muntelui OS Ceahlău UP II și Parcul Național Ceahlău”.

Studiul a fost realizat tot de Comiro SRL, ca elaborator principal, alături de un asistent, care a înțeles să-și folosească în mod creativ studiul vechi, cu torenții, pentru cel nou, cu drumul. Atât de creativ încât nu s-a mai ținut seama de schimbările intervenite, măcar la nivel administrativ. De exemplu, unde se vorbește despre Parcul Național Ceahlăul, se spune că e ”administrat de Serviciul de Administrare a Parcului”, în condițiile în care sunt ani deja de când există o Direcție a Parcului. Evident, asta nu e cel mai important lucru din lume, dar arată clar grija unui specialist pentru amănunte.

Tot la nivel de specialiști, ar putea fi deranjantă preluarea unor tabele identice, din vechiul studiu în cel nou, ceea ce ar însemna că nu au existat modificări de fond care să necesite modificări conceptuale.

Graba de a încheia, la nivel formal, un studiu important, a făcut ca specialistul de la Comiro SRL să copieze pentru documentul din 2019 paginile de final din cel din 2014, unde apar numele instituții și specialiști care ar fi constituit surse de informații, de la Direcția Sivică, de la Parcul Național Ceahlău, iar în dreptul unor lucrări, la indicații bibliografie, este pus numărul de telefon al autorului, în locul editurii și a anului apariției lucrării!

Graba în a copia paginile a fost atât de mare încât a rămas și partea în care Comiro apare ca elaborator principal, în condițiile în care, de data aceasta, nu a mai avut asistent. Dl. Bursuc a recunoscut că din grabă a rămas partea cu colaboratorii, dar a spus că ”e doar o greșeală de redactare”, care nu ține de conținutul științific al studiului.

* Concluzia: bani mulți pe documente superficiale

Toată demonstrația pe care am încercat-o are un singur scop: de a atrage atenția asupra unui aspect mai mult decât îngrijorător. Investiții mari, necesare dezvoltării județului, se fac pe baza unor documente întocmite în dorul lelii, pe bază de copy/paste, doar pentru a atașa la dosar hârtii care ar trebui să justifice investiția. Vina, în cazul de față, este în aceeași măsură și în curtea Consiliului Județean Neamț, care plătește și acceptă asemenea însăilări, cu care forțează obținerea unor documente necesare demarării lucrărilor.

Iulian Jugan, directorul Agenției de Mediu Neamț, martor în procesul lui Ionel Arsene, susține că, exact din acest motiv – să nu fie acuzat că pune bețe-n roate unor inițiative ale Consiliului Județean -, a făcut tot ce se putea pentru a grăbi eliberarea documentelor, dar subliniază că e foarte greu, în condițiile în care acestea nu respectă nici forma și nu ating nici fondul problemelor. Este greu să dai o autorizație sau un acord de mediu pentru o investiție care se referă la un pod din Tupilați, în condițiile în care documentele fac referire la un pod din… Borca! Sau de aiurea. Și ele vin cu toate semnăturile din partea autorităților care cer acordul de mediu, adică au girul unor specialiști. La fel este și în cazul axialului, care trece prin arii protejate, unde sunt probleme de mediu, unde toată lumea știe că sunt necesare lucrări de anvergură, cu impact cert asupra zonei. Într-un studiu al unui specialist reputat cum este dl. Bursuc, atrage atenția concluzia, optimistă, că ”rămâne în grija naturii, ca în condițiile existente în Parcul Național Ceahlău, flora în habitate și ecosisteme să se refacă, iar fauna să se reașeze în locurile unde găsește hrană și condiții optime de odihnă și reproducție”.

Din păcate, natura nu poate avea grijă de refacerea florei și faunei din instituțiile publice.

Valentin BĂLĂNESCU

 

pietricica turism

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.