Bătrânețea - afacere cât toate (a)zilele

Recunoscută sau nu, problema bătrânilor care rămân singuri pe lume, fără rude sau cu unele care fie nu pot, fie nu vor să aibă grijă de ei, este reală și nu ocolește deloc județul Neamț. Sunt extrem de mulți în această situație, iar ”oferta” statului român este extrem de palidă. Din neputința sistemului public de a veni cu soluții, azilele particulare s-au înmulțit în ultimii ani. Principiul cererii și ofertei a făcut din acest domeniu o piață în care contează, în primul rând, prețul. În definitiv, de ce n-ar fi așa, câtă vreme e foarte ușor de oferit minimul de servicii – cazare, hrană, medicație administrată și, din când în când, apeluri la ambulanță, când asistenții medicali sau medicii, acolo unde există, sunt depășiți. În statistici, este o mare brambureală, nimeni nu poate spune cu certitudine câte azile, cămine de bătrâni, centre rezidențiale publice și private există în România. Cine întreabă ajunge trimis de la Ana la Caiafa sau lăsat să se descurce singur printre diverse coduri CAEN. Nici diferența dintre aceste coduri nu este clară pentru nimeni, poate cu excepția unor funcționari scrupuloși.

* Lungul drum al acreditării și scurtăturile lui inerente

În Neamț, oferta nu este nici pe departe la nivelul cererii. Se știe că există 4 cămine/ centre ”de stat” licențiate și că e mare bătălie pentru locurile din ele.

Nu se știe exact câte centre private există. Pentru că acestea, oricum, pot funcționa cu o ”simplă” acreditare până la o eventuală obținere a licenței. E adevărat, privatul ajunge să fie sufocat de un milion de cerințe pe care trebuie să le respecte, peste el vin controale după controale și, oricum, beneficiază de un altfel de tratament în relația cu autoritățile.

Pentru acreditare, o asociație, o fundaţie sau o firmă trimite, prin e-mail, la Ministerul Muncii, actul de înfiinţare, statutul, CV-ul unui angajat calificat în asistenţă socială şi angajamentul că, în maximum 3 ani, va acorda servicii sociale. Ministerul Muncii emite un certificat de acreditare şi înscrie furnizorul în Registrul Electronic Unic al Serviciilor Sociale.

Licențierea este baza acreditării. Furnizorul, odată acreditat, completează o fişă de autoevaluare, cu 114 criterii, din care trebuie să îndeplinească 75%. Ministerul verifică documentele doveditoare şi eliberează o licenţă provizorie, pe un an. Abia ulterior, inspectorii sociali vin să vadă căminul. Dacă standardele minime de calitate sunt atinse, dacă sunt toate autorizațiile – Primărie, DSP, DSV, ISU, etc. -, se eliberează licenţa pe 5 ani.

În realitate, lucrurile nu stau deloc așa. Există stabilimente care funcționează mascat, altele care îndeplinesc 95% din condiții, așteptând să-și rezolve și restul, există și inițiative private transformate într-o afacere veroasă, chiar dacă în spatele ei sunt persoane considerate onorabile. În definitiv, nu e nicio problemă legală ca o pensiune să aibă clienți pensionari, trecuți în registru ca oameni aflați în vacanță, care plătesc pentru cazare și masă, ca orice turist. Iar cei bolnavi, turiști fiind, pot beneficia de tratament și îngrijire și așa. Lucruri care se practică, de multe ori, în văzul lumii, pe motiv că prestatorii fac un serviciu de care este nevoie și toată lumea ar trebui să fie mulțumită. În ciuda semiclandestinității în care se derulează activitatea.

Oficial, la autoritățile competente în a controla acest gen de activități, subiectul e abordat diferit. Sau măcar cu rezultate diferite, după cum rezultă din evidența unităților autorizate de DSP și acreditate/ licențiate de Agenția Națională de Plăți și Inspecție Socială de pe lângă Ministerul Muncii și Justiției Sociale. Pentru că subiectul este grav și plin de implicații, în același timp, am încercat să punem cap la cap răspunsurile autorităților, să vedem la fața locului cum stau lucrurile pe zona privată și în ce măsură beneficiarii serviciilor au parte de ele în raport cu costurile cerute și, evident, plătite.

* Direcția de Sănătate Publică: 10 centre și nimic special de semnalat

Pe 11 iulie, într-un răspuns la o solicitare a Mesagerului de Neamț, DSP dă niște lămuriri în privința numărului de centre, a controalelor făcute și a autorizării.

«Urmare a solicitării dumneavoastră din data de 06.06.2019, privind unitaţile de îngrijire pentru persoane vârstnice, vă informăm:

Lista unităţilor private pentru îngrijirea persoanelor vârstnice din jud. Neamţ:

Centru rezidenţial vârstnici ”Casa de la Agapia” SC. Simaco Rezidence SRL, Agapia, sat Văratec, com. Agapia, autorizat 2017, 2019;

Cămin pentru persoane vârstnice ”Sf. Pantelimon Bacău, str. Violetelor, nr. 2, bloc 2, ap. 3 (Asociaţia ”Acoperamântul Maicii Domnului), Piatra Neamţ, str. Cetatea Neamţului, nr. 182, autorizat 2016, 2017, 2019;
Centru îngrijiri persoane vârstnice Bacău, str. Violetelor, nr. 2, bloc 2, ap. 3 (Asociaţia Acoperământul Maicii Domnului”) Almaș, com. Gârcina, autorizat 2018, 2019;
Centru pentru persoane vârstnice, Bacău, str.Violetelor, nr.2, bloc 2, ap. 3 (Asociaţia ”Acoperământul Maicii Domnului”), com. Alexandru cel Bun, str. Petru Rareş, nr. 227, autorizat 2018;
Centru pentru persoane vârstnice Bacău, str. Violetelor, nr. 2, bloc 2, ap. 3 (Asociaţia ”Acoperământul Maicii Domnului”), sat Turtureşti, com. Girov, autorizat 2019;
Centru rezidenţial permanent ”Brenda”, SC Brenda Agrotour SRL, sat Rugineşti, com. Hangu, autorizat 2016, 2017, 2018;
Centru de îngrijire şi supraveghere ”Isodan”, SC Centru de îngrijire şi supraveghere ”Isodan”, com. Alexandru Cel Bun, str. Petru Rareş, nr. 203, autorizat 2018, 2019;
Centru pentru persoane vârstnice Asociaţia Bella Vita Roman, str. Bucovinei, nr. 11, Roman, str. Cuza Vodă, nr. 78, în curs de autorizare 2018, 2019;
Centru rezidențial pentru bătrâni ”Asociația Caritas” Roman, str. Griviței, nr. 1-3, sat Gherăeşti, com. Gherăeşti, autorizat 2017, 2019;
Cămin pentru bătrâni ”La Coca”, SC Matei Junior Com SRL, sat Potoci, oraş Bicaz, nr. 46, jud. Neamţ, oraş Bicaz, str. Apusului, nr. 26-28, Complex hotelier ”Adora”, în curs de autorizare 2019.»

Cum s-ar spune, sunt 10 cămine/ centre cunoscute la DSP Neamț. Iar dacă sunt cunoscute, s-au făcut și controale:

«Serviciul de Control în Sănătate Publică, în cadrul acţiunilor tematice, la reclamații sau controale inopinate, desfăşoară acţiuni de control de cel puțin o dată pe an, privind respectarea condițiilor igienico-sanitare în acest tip de unităţi.

În cadrul controalelor au fost constatate neconformități ca:

– dotarea cu lenjerie în număr insuficient (cel puţin 3/pat);

– dotarea cu ustensile pentru curăţenie (separate pentru camere, grupuri sanitare, holuri, bloc alimentar);

– lipsa monitorizării temperaturii în spațiile frigorifice;

– păstrarea probelor alimentare, etc.

Pentru neconformități, s-au stabilit termene de remediere și recomandări.

La unul din centrele de îngrijire și supraveghere bătrâni, s-au identificat neconformități la blocul alimentar. S-a aplicat sancțiune contravențională conform HGR nr. 857/2011 și sancțiune complementară, suspendare temporară de activitate a blocului alimentar, începând cu data de 16.02.2018, până la remedierea deficiențelor.»

Sigur că numele celor controlați și găsiți cu probleme, inclusiv la bucătărie, sunt protejate, ca nu cumva să le fie periclitată afacerea prin care s-a pus în pericol viața unor bătrâni care, culmea, mai și plăteau serviciul respectiv, cu bani deloc puțini.

* Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială: 7 centre, 4 licențiate și amenzi

Mâna din teritoriu a Ministerului Muncii, AJPIS are alte date sau, poate, alte criterii decât ale DSP pentru înregistrarea acestor firme. La prima vedere, par a fi mai aproape de realitate. Răspunsul instituției arată destul de exact cum poate funcționa un asemenea centru, licența de funcționare fiind documentul fundamental:

”În conformitate cu prevederile art. 8, alin. (2) din legea nr. 197 din 1 noiembrie 2012 (*actualizată*) privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale, serviciile sociale pot funcționa pe teritoriul României numai dacă dețin licență de funcționare.

Funcționarea centrelor rezidențiale pentru persoane vârstnice, fără a deține licență de funcționare (care atestă îndeplinirea standardelor minime de calitate oferite beneficiarilor), poate pune în pericol sănătatea și siguranța persoanelor vârstnice, care se află în imposibilitatea de a se apăra singure.

Urmare a sesizărilor/ controlului inopinat/ controlului tematic, AJPIS Neamț, prin Serviciul de Inspecție Socială, a identificat și controlat, pe raza județului Neamț, un număr de 7 centre rezidențiale private destinate persoanelor vârstnice”. (vezi tabel)

tabel azile

Mai spune AJPIS Neamț, sub semnătura directorului Mihaela Alungulesei:

”Centrele rezidențiale pentru persoane vârstnice care oferă servicii sociale, fără a deține o licență de funcționare, au fost sancționate contravențional, în conformitate cu prevederile ar. 31, lit. a) din Legea 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale, cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei. În continuare, aceste centre se află în stadiul de monitorizare a îndeplinirii măsurilor care au fost dispuse în cadrul proceselor verbale de control, întocmite de către Serviciul de Inspecție Socială”.

De data aceasta, tabelul spune și pe unde s-au dat sancțiuni.

Aceasta este situația la nivel oficial.

În teren, lucrurile stau un pic diferit. Doar un pic.

(Continuarea aici)