Un banal proces verbal, prin care reprezentanţii a două entităţi din Neamţ şi Harghita, plus o firmă privată care a făcut bornarea, a aruncat în aer, practic, graniţa administrativă dintre cele două judeţe. Asumat, iniţial, de ambele părţi, având şi o schiţă anexată, procesul verbal a fost contestat după 11 ani de chiar iniţiatorii lui: reprezentanţii UAT Gheorgheni. După un proces relativ scurt, instanţa le-a respins acţiunea, în timpul căreia s-a minţit în linie dreaptă, la nivel instituţional. La rejudecarea procesului, însă, întinsă pe câţiva ani buni, totul s-a schimbat la 180 de grade, deşi documentele şi faptele sunt exact aceleaşi. Simpla lecturare a motivării primei instanţe şi a intervenţiilor făcute în timpul procesului sunt elocvente pentru orice om de bun simţ. De aceea este crucială motivarea hotărârii care a ”scurtat”, practic, judeţul Neamţ cu 4 kilometri, l-a lăsat fără Cheile Bicazului şi fără aproape jumătate din comuna Bicaz Chei. Şi este crucială nu doar pentru a ţinti punctele care să garanteze câştigarea procesului la instanţa superioară, care va pronunţa hotărârea definitivă, ci şi pentru a înţelege mecanismele care au condus la o decizie absolut eronată a primei instanţe.
* ”Membrii Comisiei Gheorgheni nu au putut verifica hotarul stabilit de pârâţi”
”Totul a început cu un proces verbal fără dată exactă, dar din 1998, prin care s-au pus borne de hotar, la solicitarea UAT Gheorgheni”, ne-a relatat Gheorghe Oniga, primarul de Bicaz Chei. ”A lucrat o firmă, SC Satelit din Sfântul Gheorghe. La data când s-au finalizat lucrările, reprezentanţii UAT Gheorgheni au venit şi la noi, la primărie, să fie semnat procesul verbal de toate părţile. În 2009, însă, s-a iniţiat un proces la Judecătoria Gheorgheni, pentru anularea acestui proces verbal, pe motiv că semnatarii de la UAT Gheorgheni erau în eroare. În 2010, procesul a fost mutat la Tribunalul Harghita, din motive de competenţă materială. Noi am cerut strămutarea, ni s-a aprobat şi, în anul 2011, dosarul s-a judecat la Tribunalul Prahova, unde, pe 17 aprilie 2012, am câştigat. UAT Gheorgheni a declarat recurs, procesul a ajuns la Curtea de Apel Ploieşti, care a dispus rejudecarea şi a trimis dosarul, din nou, la Tribunalul Prahova. A durat foarte mult, s-au dat amânări peste amânări pentru că a fost lipsă de procedură cu martorii – copiii secretarului de la Primăria Gheorgheni, care au fost introduşi în cauză să spună că tatăl lor, care a murit între timp, nu era în deplinătatea facultăţilor mintale probabil – şi acum, în iunie 2019, s-a pronunţat sentinţa prin care nu doar că s-a anulat procesul verbal, dar s-a stabilit o altă graniţă. Or nu acesta era obiectul acţiunii. Aşteptăm motivarea şi atacăm hotărârea. Este bazată pe o eroare, aşa că nu am îndoieli că vom câştiga. Judecătoarea a luat de bază o anexă a Hotărârii de Guvern 540 din 2000, care se referă la împărţirea stabilită între regionalele de drumuri. Regionala de la Iaşi nu a vrut Cheile Bicazului pentru că este un traseu greu de întreţinut iarna şi l-a lăsat Regionalei Braşov. În anexă apare greşit km 32 ca fiind limita dintre judeţe. De fapt, graniţa este la km 28. Judecătoarea, însă, s-a bazat pe această anexă, pe care am văzut-o menţionată în minută, deşi în instanţă a fost dl. Stâncel, de la Oficiul Judeţean de Cadastru, care ştie pe de rost graniţele judeţului Neamţ şi care a spus exact cum stau lucrurile”.
Prin acţiunea iniţială, UAT Gheorgheni a chemat în judecată Comuna Bicaz Chei, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Harghita, în calitate de succesor legal al Oficiului Judeţean de Cadastru, Geodezie şi Cartografie Harghita şi SC Satelit N.T. SRL. În acţiune, povestea procesului verbal – care a devenit o miză mult mai importantă – este cu totul altfel expusă decât cum a relatat-o primarul de Bicaz Chei: ”În cursul anului 1998, reprezentanţii comunei Bicaz Chei, reprezentanţii Oficiului de Cadastru, Geodezie şi Cartografie Harghita, respectiv reprezentanţii SC Satelit N.T. SRL au semnat un proces verbal, fără dată. Reprezentanţii Comisiei Gheorgheni, respectiv viceprimarul Romfeld Janos şi secretarul Benedek Csaba erau în eroare cu privire la identitatea fizică a obiectului procesului verbal în speţă, deoarece aceştia au fost convinşi despre faptul că, în respectivul proces verbal, hotarul teritoriului administrativ al municipiului Gheorgheni este stabilit la km 32 din direcţia Gheorgheni în direcţia Bicaz Chei. Astfel, membrii Comisiei Gheorgheni au crezut că obiectul procesului verbal îl constituie stabilirea hotarului la km 32 spre Bicaz Chei, pe când pârâţii au marcat hotarul în altă parte. (…) Membrii Comisiei Gheorgheni nu au putut verifica dacă hotarul stabilit de pârâţi corespunde consimţământului lor, aceştia fiind asiguraţi verbal de pârâţi că punctele trecute în respectivul proces verbal sunt în regulă şi corespund realităţii, respectiv punctului de vedere al Municipiului Gheorgheni”.
PROCESUL VERBAL
proces verbalÎn acţiunea înaintată instanţei, reclamanţii au susţinut că nu avut hărţi pe care să fi fost marcate hotarele stabilite şi nicio schiţă a hotarului şi, tocmai de aceea, s-au înşelat. Primii care i-au contrazis au fost chiar reprezentanţii SC Satelit N.T. SRL, care au declarat, în scris, că au participat la studiul documentaţiei existente împreună cu toţi membrii comisiei, la parcurgerea pe teren a traseelor hotarului administrativ pentru identificare şi marcare, împreună cu reprezentanţii Primăriei Gheorgheni, la executarea măsurătorilor pentru determinarea prin coordonate a punctelor de frângere ale hotarului şi întocmirea dosarului de delimitare cadastrală.
Reclamanţii au susţinut că au semnat procesul verbal dintr-un fel de spirit de caritate: ”Reprezentanţii comunei Bicaz Chei au încercat să convingă reprezentanţii municipiului Gheorgheni să recunoască hotarul stabilit de executantul lucrării şi să semneze procesul verbal în acest sens. Întrucât reprezentanţii municipiului Gheorgheni nu erau de acord cu hotarul astfel stabilit, au refuzat să dea curs cererii şi au refuzat semnarea procesului verbal. După circa două luni de hărţuială şi încercări, reprezentanţii executantului au solicitat de la reprezentanţii municipiului Gheorgheni semnarea procesului verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, afirmând că, în lipsa semnării acestuia, ONCGC nu va achita contravaloareea lucrărilor executate. Deoarece reprezentanţii municipiului Gheorgheni au fost în cunoştinţă de cauză despre faptul că lucrarea a fost executată, cu toate că nu corespundea poziţiei acestora, în credinţa că semnează un proces verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, au semnat procesul verbal prezentat cu intenţia de a evita păgubirea executantului”.
* ”Actul contestat nu mai poate fi lipsit de efecte prin retragerea unor voinţe individuale”
După ce toţi actorii din cauză, inclusiv cei introduşi pe parcursul procesului, şi-au exprimat punctele de vedere, instanţa a reţinut aspectele care contau atunci şi contează şi acum pentru soluţionarea cauzei. Şi anume că direcţia, forma şi traseul liniei de hotar, precum şi punctele de hotar materializate şi numerotate sunt prezentate în schiţa anexată, semnată de membrii comisiei. Iar acea schiţă face parte integrantă din documentaţie şi însoţeşte procesul verbal.
Faţă de susţinerea reclamanţilor, că actul a fost semnat de o firmă privată, care nu poate face operaţiuni de delimitare şi marcare a hotarelor administrative – o altă găselniţă subtilă -, instanţa a decis că ”nu este de natură să deturneze efectele urmărite de legiuitor, respectiv delimitarea administrativă a teritoriului”. Mai mult, judecătorul a scris în motivare: ”Prin folosirea procesului verbal în operaţiunile ulterioare, finalizate cu întocmirea dosarului de delimitare cadastrală şi cu verificarea şi recepţia documentaţiei de către OJPC Harghita (fostul OJCGC Harghita), actul contestat nu mai poate fi lipsit de efecte prin retragerea unor voinţe individuale (în speţă prin lipsa exprimării unui consimţământ valabil, aşa cum se invocă de către reprezentanţii reclamantei), dintre acelea care au constituit formarea voinţei colective. O altă chestiune care prezintă interes în ce priveşte particularităţile acţiunii în anulare a unui act administrativ, formulată de reprezentanţii unei părţi care a contribuit la emiterea sa o constituie împrejurarea că, dacă actul contestat şi-a produs efectele, actul nu mai poate fi anulat, indiferent de motivele invocate. În speţă, delimitarea teritoriului administrativ al localităţii Gheorgheni a fost finalizată, încât nu se mai poate justifica un interes pentru anularea procesului verbal dedus judecăţii”.
Poate cel mai important punct din motivare, perfect valabil şi astăzi, se referă la acea ”eroare” invocată de UAT Gheorgheni, în condiţiile în care procesul verbal era însoţit de schiţă, bornarea s-a făcut în teren cu toată lumea de faţă şi a fost nevoie de 11 ani, să constate ”cineva” că lucrurile nu sunt în regulă: ”Procesul verbal a fost însoţit de o schiţă, aşa cum reiese din conţinutul acestuia. Astfel, simpla lecturare a actului contestat duce la concluzia că orice persoană era în cunoştinţă de cauză cu privire la conţinutul actului, putând astfel refuza întrunirea acordului de voinţă dacă nu avea o reprezentare a liniei de hotar convenite”.
Faptul că, după 7 ani de la pronunţarea unei hotărâri care a demontat iluzorii nereguli, neştiinţe şi erori, să se pronunţe o decizie aberantă, nu face decât să sporească aşteptarea actualei motivări. Grea sarcină pentru judecătoarea Florica Iulia Dumitru, de la Tribunalul Prahova, care va trebui să explice de ce a fost nevoie de 11 ani ca reclamanţii să-şi dea seama că hotarul nu e la locul lui şi de ce a avut instanţa nevoie de încă 7 ani ca să mute graniţa exact acolo unde doresc reprezentanţii judeţului Harghita.
Cristina MIRCEA
