Robinete alimentate gratis, direct din pârâu: 1.000 de litri în 24 de ore!

În Republica Fantastică România, fascinantul și mereu surprinzătorul județ Neamț ocupă loc de cinste în tabelul minunățiilor. În localitatea Ceahlău, pe drumuri de munte, undeva pe valea pârâului Martin, poate fi admirată una dintre realizările atipice și originale din perioada contemporană: o captare de izvor, ”suplimentată”, la nevoie, cu apă luată direct din pârâu. Apă care, în ciuda tuturor negărilor mai mult sau mai puțin oficiale, ajunge apoi la robinetele din satul Ceahlău, inclusiv la instituții publice.

Oricum, satul Ceahlău este locul în care se vorbește despre ”apa nouă” și ”apa veche”, în funcție de perioada în care au fost date în funcțiune rețelele de alimentare. Și cele vechi, și cele noi au în comun un element important: sunt neautorizate. Asta contează mai puțin pentru oameni. Cel mai mult contează faptul că, indiferent dacă este veche – din captarea făcută pe vremea lui Ceaușescu – sau nouă – din captarea avizată pe vremea lui Costică Șchiopu, apa este gratis pentru toată lumea.

De altfel, una din temele campaniilor electorale derulate de-a lungul anilor a fost ”apa gratis”. La Ceahlău, apa e gratis, pentru că nu poate fi facturată, din moment ce rețeaua există în fapt, dar nu și în drept. Și, dacă tot este gratis, oamenii lasă robinetul să curgă continuu, ca să nu înghețe iarna sau să le alimenteze păstrăvăriile proprii. Atunci, însă, rezervorul se golește și încep nemulțumirile și reclamațiile.

* Istoricul unei investiții care nu este dată în funcțiune, dar ”merge” de vreo 10 ani

În decembrie 2008, Sistemul de Gospodărire a Apelor Neamț emitea un aviz – document care se eliberează înainte de începerea lucrărilor -, pentru proiectul de alimentare cu apă a localităților Ceahlău și Bistricioara. În ambele sate au fost captate izvoare și s-au montat rezervoare. Cum? Simplu: pe bază de aviz, nu de autorizație, că atunci primar era Costică Șchiopu, om cu alese calități de administrator, dar și cu relații solide la Consiliul Județean Neamț. Unele chiar bazate pe libera circulație a mașinilor second-hand în spațiul european.

Lucrările de captare și instalare în cazul rezervoarelor din Ceahlău și Bistricioara au fost făcute de societatea Urbanex, care a făcut și rețeaua stradală. Gospodărește.

Când s-au văzut cu apa la poartă, oamenii din comună s-au racordat, cu largul concurs al autorității locale (care dădea apă gratis), dar și al meseriașilor care mai făceau și ei un ban în plus. Despre apometre, nici vorbă!

De atunci, apa vine pe conducte, oamenii folosesc cât au nevoie și când, din varii motive – cum ar fi o secetă -, nu ajunge apa, încep telefoanele la primărie și la constructor. Când presiunea scade, câte un gospodar intră într-unul din căminele de vizitare și învârte vana. La ultima acțiune de acest fel, au crăpat țevile pe lungimea de  400 de metri, din cauza presiunii prea mari.

După ce rezervoarele au fost montate și rețeaua funcțională, a mai rămas alimentarea cu energie electrică, necesară pentru obligatoriile stații de clorinare. Inutil de precizat că sunt în vigoare ordine de ministru, care stabilesc clar: ”Dacă în amplasamentul captării va fi nevoie de energie electrică, pentru un proces tehnologic justificat, alimentarea cu energie electrică se va realiza prima”. În definitiv, miniștrii dau ordine tocmai pentru a fi încălcate. Din nefericire, dacă nu se respectă, nu se pot obține necesarele și obligatoriile autorizații de funcționare.

Rezervorul de pe pârâul Martin are rețea electrică funcțională, a mai rămas cel de la Bistricioara. Primarul zice că nu poate că nu are bani, trebuie vreo 200.000 lei, la fel ca la Ceahlău. Constructorul zice că stația de clorinare poate funcționa și cu un panou solar.

* Ce trebuie să știe oamenii

În prezent, nu e foarte clar dacă funcționează clorinarea, de altfel obligatorie pentru o alimentare cu apă. ”Clorinarea nu se face deocamdată, dar nici lucrarea nu este dată în funcțiune”, ne-a declarat, deloc convins, primarul Dumitru Coroamă. Constructorul, prin gura directorului Olteanu, este categoric: clorinarea funcționează, s-a ocupat personal de asta, el și-a făcut treaba, nu sunt probleme din acest punct de vedere.

Oamenii din sat nu știu – sau, dacă știu, probabil consideră că așa este normal – că, în acest moment, pe lângă captarea din subteran, există și una de suprafață, pentru ”suplimentări”. Se pare că, din dorința de a-i mulțumi când apar sincope în alimentare, s-a născut ideea ”suplimentării” – termenul folosit de primarul Coroamă.

Inițial, înainte de Crăciunul 2018, au fost montate niște furtunuri de la serviciul de pompieri al Primăriei Ceahlău, prin care apa din pârâul Martin ajungea în captarea care alimentează localitatea. Ulterior, s-a optat pentru o soluție mai ”igienică” și mai inflexibilă, în sensul că s-au montat țevi PVC în locul furtunurilor.

Cum spuneam, e din seria Republica Fantastică România ca, în mijlocul pădurii, să vezi o ”celulă” din beton, împrejmuită cu gard de sârmă ghimpată, o țeavă gri, care trece pe sub un podeț și continuă cu o țeavă portocalie, care se ”alimentează” din apa pârâului. Și, ca măsură de ”siguranță” în exploatare, în capătul țevii este pusă o oală, cu rol de a opri alimentarea când în amonte sunt exploatări forestiere și există riscul ca rumegușul să ajungă în captare. Asta spune gura satului. Gura primarului e evazivă.

* Un primar informat: ”Chiar nici eu nu știu exact de unde vine apa”

Cu mulțumirea că lumea are apă și încă gratis, primarul Dumitru Coroamă se pierde în explicații, dar știe clar că analizele apei sunt foarte bune. Deși ideea cu alimentarea direct dintr-un pârâu prin care trece care cum vrea – sunt exploatări forestiere în amonte – și posibilitatea ca vreun virus rezistent la clorinarea ambiguă să ajungă pe la robinetele din tot satul îi cam conturează conceptul de ”risc”, primarul are atitudinea unui optimist timid. Discursul său este incoerent, la fel ca întreaga situație:

”Apa e gratis pentru că lucrarea e încă la constructor, dl. Olteanu de la Urbanex. Nu știu exact din ce an este la constructor. Nu știu nici când a început lucrarea, trebuie să ne uităm, nu e omul de la Urbanism la birou, este plecat la Piatra. Oricum, lumea s-a branșat prin 2008-2010, cam atunci. Nu avem autorizație. N-am avut bani suficienți și nici nu au fost prinși în proiect, pentru energie electrică la fiecare bazin pentru clorinare. Am reușit să ducem curentul până la rezervor în Ceahlău, pe Martin, dar ne-a costat o grămăjoară de bani.

Clorinarea nu se face deocamdată, dar nici lucrarea nu este dată în funcțiune. Apă are lumea, fiecare are din sursă proprie. Chiar nici eu nu știu exact de unde vine apa, pentru că, în toată localitatea Ceahlău, fiecare gospodărie a avut apă din rezervoare, izvoare sau acumulări. Deci partea din centrul localității până la lac a avut dintr-un izvor, iar, când s-a făcut instalația, s-a dat voie să se branșeze și au tras o singură conductă. de la care s-a branșat lumea. S-au făcut branșamente în timpul lucrărilor, dar nu știm dacă oamenii folosesc apa nouă sau cea veche.

Eu nu pot să mă duc la fiecare să sap, să văd dacă este branșat. În momentul în care o să preluăm lucrarea, atunci intenționăm să punem la fiecare apometru și vom ști exact. Aici m-a costat aproape 2 miliarde să duc curentul 2 kilometri de rețea.

La Bistricioara e aceeași situație cu curentul, dar e un pic mai bine, că n-au fost probleme niciodată, curge supraplinul, oamenii folosesc apa lor, care au avut-o. Nu cred că iau apă din rezervor, dar este o incertitudine, nu vă pot spune exact. Eu ce să le fac acum? Să le interzic să folosească apa?

Facem analize, dar nu la apa clorinată, că pentru apa clorinată nu se fac analize. Săptămâna trecută au venit oameni de la DSP și au luat probe. Buletin de analiză nu am, nu știu exact pe unde o fi, dar nu cred că au luat din rețea. Despre alimentarea cu apă cred că se știe la DSP. Dânșii vin, dar eu nu mă duc cu ei să văd exact de unde iau probe. Însă rezultatele sunt bune”.

Dacă domnul primar ar fi fost conectat la un detector de minciuni, aparatul ar fi luat-o razna măcar la frazele subliniate cu roșu și ar fi cerut o resetare. De prea plin, vorba primarului.

* Un constructor resemnat vede soluția într-un panou fotovoltaic

Lăsat cu investiția în brațe de aproape 10 ani, constructorul crede că peste 90% dintre locuitori folosesc, de fapt, apa nouă. Sunt 6 canale de vizitare în sat, cu vane, pe care localnicii le tot învârt de câte ori scade presiunea, pentru că rezervorul se golește din motive de păstrăvării, udat grădini sau robinete lăsate deschise. Bineînțeles, canalele sunt încuiate, însă niciun lacăt n-a rezistat nevoii de apă. Oamenii le-au spart și, uneori, au mărit atât de mult presiunea încât conductele au explodat pe sute de metri. Constructorul a reparat de fiecare dată și a tot adunat bani la nota de plată finală. Care încă nu se știe cât va ajunge față de costurile inițiale, și acelea neștiute când lipsește ”omul de la Urbanism”. În bani vechi, neoficial, ar fi vorba despre 29 de miliarde, prețul inițial.

Consumul de apă în Ceahlău este, însă, excesiv, conform afirmațiilor dlui Olteanu, în calitatea lui de constructor și de supraveghetor pe termen lung al lucrării. De la 150 de litri, cât ar fi normal pentru o gospodărie, în 24 de ore, se ajunge, lejer, la 1.000-1.200 de litri, pe străzi întregi! Una din ele, spun localnicii, este strada unde locuiește fostul primar. Probabil că acolo sunt oameni mai gospodari și au nevoie de suplimentări.

Normal că rezervorul nu face față, mai ales în perioadele de secetă! Așa a apărut cercul vicios, cu soluțiile riscante, de alimentare direct din pârâu, cu o investiție care stă de un deceniu în cârca unui constructor, deși ar fi trebuit asumată demult de primărie.

”Pentru stația de clorinare de la Bistricioara este de ajuns un panou fotovoltaic, nu este necesară o rețea de alimentare cu energie electrică”, a afirmat Theodor Olteanu. Asta ar fi soluția ca ambele rezervoare să poată fi autorizate și să se treacă la predarea lucrării către Primărie. Pentru asta ar trebui să existe voință și determinare.

Se pare, totuși, că e mai convenabil pentru toată lumea ca situația să se mențină în parametrii actuali. În fond, cât timp lucrarea este la constructor, primăria nu are nicio responsabilitate vizavi de consecințe – inclusiv cele asupra sănătății publice -, constructorul nu poate decât să facă facturi cu lucrările de reparații cauzate de consumatorii nemulțumiți de presiunea apei, iar oamenii au apă gratis, deci consumă! Vorbim de un  triunghi echilateral profitabil, care ar putea fi stricat de un banal panou fotovoltaic. Adică primăria și primarul să devină responsabili, constructorul să-și rezolve problema și să-și ia banii, iar oamenii să plătească ce consumă. Greu de crezut că se va întâmpla acest lucru, din moment ce se apropie campanii electorale care nu permit rezolvări radicale.

La capitolul vești bune în așteptare, după 11 ani de la realizarea celor două captări, Primăria Ceahlău are în program un proiect de canalizare, în valoare de două milioane de euro. Cam cât ”gaura” lăsată de Costică Șchiopu, fostul primar reactivat miraculos și capabil de o nouă confruntare electorală, după cum spune vocea satului. Proiectul de canalizare, însă, este în faza de licitație. Între timp, localnicii, la fel ca pensiunile mai mult sau mai puțin autorizate – că toată lumea primește doar prieteni în gazdă când e vorba de fiscalizare – au fose septice, pe la care vidanjele nu trec niciodată. În fond, lacul este încăpător și suportă tot felul de conducte, al căror conținut, declarativ, este, constant, ”apă pluvială”. Cert este că, pentru lucrarea de canalizare, nu s-a înscris nimeni la prima strigare. Va urma o a doua. Dilema este dacă se mai găsește vreun constructor care să se înhame la riscuri și la costuri pentru vreo 10 ani. Asta în varianta în care și canalizarea va deveni o promisiune de campanie electorală. Gratis, desigur!

Moștenirea lui Costică Șchiopu: o gaură de două milioane de euro și 33 de hectare de pădure pierdută

Tema ”moștenirii grele” lăsate de administrațiile trecute nu este nicăieri în județ mai reală decât în comuna Ceahlău. Fostul primar Costică Șchiopu a reușit ”performanța” să-și bată joc de bugetul comunei pe termen lung. În anul 2006, a făcut un drum de vreo 4 kilometri, cu fix un milion de euro, prin SAPARD. Un drum trainic, pe care a crăpat asfaltul și au apărut tot felul de denivelări, ba au fost și alunecări de teren, iar curțile sătenilor din zonă erau inundate la fiecare ploaie. Dovada de necontestat a calității lucrărilor, însă, a fost ruperea asfaltului, pur și simplu, sub greutatea unei mașini de mare tonaj, care a rulat prea aproape de marginea (fragilă) a drumului abia făcut. Au urmat anchete, inclusiv de la OLAF, iar comuna Ceahlău a fost obligată să restituie costurile lucrării, plus penalitățile de rigoare, adică încă un milion de euro. De ani de zile, tot plătește, dar încă mai are vreo 8.000.000 de lei până să stingă datoria. Abia după ce ultimul sfanț va fi achitat, UAT Ceahlău poate încerca să acceseze, din nou, proiecte cu fonduri europene.

A doua afacere de răsunet a fostului primar (or mai fi și altele, mai puțin cunoscute) a fost cu 32,8 hectare de pădure, cu care a garantat un împrumut ca să facă rețea de gaz metan în comună. Costică Șchiopu s-a asociat cu alți primari de pe Valea Muntelui, dar partea lui de contribuție la cofinanțarea proiectului – care nu s-a materializat niciodată -, a fost de 130.000 de dolari. Firma Rustrans din Bacău i-a acordat împrumutul, cu termen strict de rambursare de 60 de zile. Evident, Primăria Ceahlău n-a avut de unde să restituie banii în două luni și a pierdut pădurea. Și, de 10 ani, patronul Rustrans tot taie copaci din Ceahlău, în regim silvic, desigur.

Între timp, Curtea de Conturi a stabilit că prejudiciul creat comunei prin pierderea pădurii este de 17 miliarde de lei vechi. O altă ”bucurie” pentru actualul primar.

Cristina MIRCEA

Valentin BĂLĂNESCU

END

Parteneri

Mesagerul Bacău Mașina unui polițist din Buhuși, atacată de mulțimea agitată, adunată în fața sediului Poliției ZCH FOTO. Cascadorie nedorită cu mașina. Un accident petrecut la Pipirig s-a soldat cu rănirea a 5 persoane NewsEdge Macron primește o lovitură juridică. Legea interzicerii rețelelor sociale pentru minori, blocată în Franța BusinessEdge Povestea Campbell: Cum a devenit supa condensată un simbol al industriei alimentare americane și al artei pop