Tradiţii creştine de ziua Sfântului Serghie și credințe despre animalele sălbatice

pietricica turism

Sfinții mucenici Serghie şi Vah, prăznuiți pe 7 octombrie, au trăit în secolele II-III d.Hr., la Roma. Chiar dacă făceau parte dintre ofițerii armatei romane, ei erau creștini, dar ascundeau acest lucru de colegii lor. Când au fost descoperiți și li s-a cerut să-L părăsească pe Hristos pentru a se închina demonilor, Serghie și Vah au refuzat, cunoscând dinainte chinurile la care vor fi supuși.

În fiecare an, în ziua praznicului Sfântului Serghie, fiarele sălbatice din zona unde a fost aruncat trupul sfântului se îmblânzesc. Nu atacă pe nimeni, nici oameni, nici alte animale. Înconjoară acel loc sfânt unde a fost înmormântat Sfântul Serghie, ca într-o procesiune, apoi se întorc în sălbăticie.

* Superstiții cu și despre animale sălbatice

În secolul XIX, un bibliotecar al British Museum din Londra, W. Thomas, a realizat un studiu despre credințele și superstițiile populare care fac referire la animalele sălbatice. Prezentăm în continuare câteva dintre concluziile acestui studiu, mai ales cele sintetizate din credințele moldovenilor.

Aproape în toată România era răspândită credința că nu-i a bine când întâlnești un iepure sau când iepurele îți taie calea. Existau și excepții care întăreau regula. Astfel, în satul Găinești, din județul Suceava, exista credința că îți va merge bine când îți iese iepurele înainte.

Toate fiarele sălbatice pe care le întâlnești prevestesc a bine. Țăranii de altădată credeau că le va merge din plin dacă vedeau lup, urs, vulpe. Pe de altă parte, considerau ghinion dacă le ieșea în cale vreun animal domestic.

Prin satele de pe lângă Roman, țăranii spuneau că nu e bine dacă vezi cal alb la Bobotează, că nu ți se vor mai mărita fetele. Prin alte zone din Neamț, se credea că e semn rău de întâlnești un cal alb în luna martie.

Semn de bucurie era considerat când se vedeau bivoli și porci negri alături. Legendarul porc cu paiul în gură era considerat semn de bun augur prin județul Roman de altădată.

Țăranii urmăreau mielul negru primăvara și credeau că e de bine când vedeau o mâță care se spală pe bot.

Dacă, în schimb, îți tăia un șoarece calea sau cucul îți zbura prin față, nu era un semn de bun augur.

Cocostârcul, barza sau rândunica umpleau inima de bucurie când erau văzute. Se spunea că trăiești atâția ani câte berze vezi primăvara, în primul stol pe care îl întâlnești. Dacă berzele sau rândunicile erau văzute singure, nu în stoluri, era considerat un semn negativ prin satele de pe lângă Piatra Neamț. Despre berze mai era și o altă superstiție. Se spunea că e bine dacă le vezi zburând sau stând în cuib, la înălțime. Dacă le vedeai pe pământ, atunci aveai dureri de picioare un an de zile. Dacă te întâlneai cu berze după apusul soarelui, aveai toate șansele să pățești ceva neplăcut. Iar dacă îți apărea o barză noaptea, îți prevestea moartea, credeau țăranii din Bogdănești, Suceava.

Prin cele mai multe sate, dacă vedeai un fluture alb, era considerat un semn bun, dar pentru pietreni, acest fapt semnifica slăbiciune. Ca să fie un semn benefic, fluturele trebuia să fie colorat.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.