Incompetenţa ucide, la fel şi joaca nepermisă cu legislaţia care garantează siguranţa publică, iar infrastructura proastă din România curmă şi vieţile pietonilor nu doar pe ale şoferilor.
Un bărbat de 68 de ani, din judeţul Neamţ, a fost strivit de o placă de beton, care s-a desprins de pe un pod, pe DN12C. Administratorul drumului, care ar fi trebuit să ia măsuri pentru ca un astfel de incident profund nefericit să nu se întâmple, este Direcția Regională de Drumuri Iași, care nu s-a preocupat de starea tehnică a podului, iar, din acest motiv, un om și-a pierdut viața. Moştenitorii au apelat la cabinetul nostru de avocatură şi s-au constituit parte civilă în procesul intentat Direcției Regionale de Drumuri şi Poduri Iași. Vom cere despăgubiri semnificative, deoarece sunt norme de siguranță națională flagrant încălcate. La Parchetul de pe lângă Judecătoria Bicaz a fost deschis deja un dosar penal pentru ucidere din culpă.
Contexul este revoltător, pentru că arată slaba preocupare a autorităţilor pentru siguranţa publică. Persoana în cauză se deplasa regulamentar pe acostamentul de pe partea stângă a drumului național. Pentru că, din sens opus, veneau mașini şi acostamentul se îngusta și-a continuat deplasarea pe podul de pe marginea drumului. Una dintre dalele de beton de pe pod s-a rotit, bărbatul a alunecat şi a ajuns în albia râului, iar placa de beton a căzut peste el. Impactul a fost fatal. Dala de beton era desprinsă de structura principală, dar era aşezată peste capul de pod, producând astfel impresia că nu există niciun motiv de îngrijorare cu privire la siguranța personală. De asemenea, nu exista o semnalizare corespunzătoare privind starea tehnică a podului. În acel loc se produsese, cu ceva timp în urmă, un accident rutier, dala fusese dislocată, nu s-au făcut reparații, iar indolența autorităților a dus la această tragedie.
OUG 195/2002 precizează clar: ”Administratorul drumului public sau, după caz, antreprenorul ori executantul lucrărilor este obligat să semnalizeze corespunzător cât mai repede posibil orice obstacol pe partea carosabilă, care stânjeneşte sau pune în pericol siguranţa circulaţiei, şi să ia toate măsurile de înlăturare a acesteia.”
La ce se poate ajunge de la o asemenea neglijență criminală?
Despăgubiri vătămări corporale
Problema pierderilor de venit ale familiei (deces) sau victimei (invaliditate):
NOTA 1: Deşi prevederile art. 50, alin. 1, pct. 1 ale Ordinului nr. 23/2014 al A.S.F. indică limitativ aspectele ce trebuie avute în vedere la stabilirea despăgubirilor pentru vătămări corporale – respectiv: (a) diferenţa dintre veniturile nete ale persoanei vătămate, probate cu documente fiscale, şi indemnizaţia primită din fondurile persoanei juridice sau fizice la care salariatul îşi desfăşoară activitatea şi/sau, după caz, din fondurile bugetului asigurărilor sociale de stat, pe perioada spitalizării şi a concediului medical; (b) venitul mediu lunar net realizat din activităţi desfăşurate de persoana vătămată, probat cu documente justificative, în cazul persoanelor care nu au calitatea de salariat; (c) salariul de bază minim brut pe economie, în cazul persoanelor păgubite aflate la data producerii accidentului în ultimul an de studii sau de calificare; (d) eventualele cheltuieli prilejuite de accident- cheltuieli cu transportul persoanei accidentale, cu tratamentul, cu spitalizarea, pentru recuperare, pentru proteze, pentru alimentaţie suplimentară, conform prescripţiilor medicale, probate cu documente justificative, şi care nu sunt suportate din fondurile de asigurări sociale prevăzute de reglementările în vigoare; (e) cheltuielile cu îngrijitori pe perioada incapacităţii de muncă, dacă prin certificatul medical se recomandă acest lucru, însă nu mai mult decât salariul de bază minim brut pe economie – n.n. principiul reparaţiei integrale a prejudiciului cauzat consacrat normativ de dispoziţiile art. 1385 NCCIV impun ca despăgubirea să cuprindă atât PIERDEREA SUFERITĂ, cât şi CÂŞTIGUL pe care cel păgubit ar fi putut să-l realizeze (şi de care a fost/va fi lipsit) în condiţii obişnuite, iar în ipoteza în care fapta ilicită a determinat şi pierderea şansei de a OBŢINE UN AVANTAJ, reparaţia va fi proporţională cu probabilitatea obţinerii avantajului – categorii finale în care, în mod firesc, trebuie incluse, datorită stării de infirmitate gravă permanent, atât pierderile de venit ale victimei rezultate din faptul că nu va mai putea munci şi nu va mai obţine niciodată veniturile salariale pe care le obţinea anterior evenimentului rutier, cât şi avantajele rezultate din eventualele creşteri salariale ori a celor rezultate din pensiile de serviciu stabilite în baza drepturilor salariale obţinute.
NOTA 2: Deşi prevederile art. 50, alin. 1, pct. 2 ale Ordinului nr. 23/2014 al A.S.F. indică limitativ aspectele ce trebuie avute în vedere la stabilirea despăgubirilor în caz de deces – respectiv: (a) cheltuielile de înmormântare, inclusiv pentru piatra funerară, precum şi cele efectuate cu îndeplinirea ritualurilor religioase, probate cu documente justificative; (b) cheltuielile cu transportul cadavrului, inclusiv cele de îmbălsămare, probate cu documente justificative, de la localitatea unde a avut loc decesul până la localitatea în care se face înmormântarea; (c) veniturile nete nerealizate şi alte eventuale cheltuieli rezultate în perioada de la data producerii accidentului şi până la data decesului, prevăzute la pct. 1, dacă acestea au fost cauzate de producerea accidentului – n.n. rog să constataţi faptul să principiul reparaţiei integrale a prejudiciului cauzat consacrat normativ de dispoziţiile art. 1385 NCCIV impun ca despăgubirea să cuprindă atât PIERDEREA SUFERITĂ, cât şi CÂŞTIGUL pe care cel păgubit ar fi putut să-l realizeze (şi de care a fost/va fi lipsit) în condiţii obişnuite, iar în ipoteza în care fapta ilicită a determinat şi pierderea şansei de a OBŢINE UN AVANTAJ, reparaţia va fi proporţională cu probabilitatea obţinerii avantajului -, categorii finale în care, în mod firesc, trebuie incluse atât pierderile de venit ale familiei rezultate prin decesul victimei în condiţiile în care aceasta va fi lipsită pentru viitor de partea din venit (aproximate la cca 80% din câştigurile salariale/pensie etc.) alocată de aceasta întreţinerii familiei, precum şi de pierderile suferite de familie prin suplimentarea cheltuielilor efectuate de aceasta pentru a acoperi financiar prestaţiile casnice realizate de victimă în cadrul activităţii de gospodărire comună- prestaţii ce urmează a fi realizate în viitor de terţe persoane, evident contra-cost.
Problema neaplicării de către legiuitor si instanţele din România a dispoziţiilor art. 20 din Directiva 2009/103/CE din 16 septembrie 2009 – privind asigurarea de răspundere civilă auto şi controlul obligaţiei de asigurare a acestei răspunderi ce stabileşte cu titlu de principiu general în materie faptul că victimelor accidentelor de circulaţie cauzate de autovehicule trebuie să li se garanteze un tratament comparabil indiferent de locul în care are loc accidentul pe teritoriul Comunităţii:
Ex: în Italia, se acordă despăgubiri în favoarea părinţilor pentru decesul unui copil/ copilului pentru decesul unui părinte/ soţului pentru decesul celuilalt soţ cu care convieţuieşte – între 163.990 EUR (valoare minimă) şi 327.999 EUR (valoare maximă); în favoarea mătuşii, pentru decesul unei nepoate ori a fratelui pentru decesului unui frate- între 23.740 EUR (valoare minimă) şi 142.420 EUR (valoare maximă).
La noi, sunt rare despăgubirile mai mari de 100.000 EUR, ceea ce este anormal și încalcă prevederile directivei.
Ex: În Anglia, pentru cazuri de invaliditate fizică de 100 % la un tânăr de 20 de ani, despăgubirile ajung la peste 10.000.000 EUR. La noi, rar depăşesc 100.000 EUR.
Gianina Vera POROŞNICU,
Avocat de drept penal
Uniunea Naţională a Barourilor din România – Baroul de Avocaţi Iaşi
Parteneri
Mesagerul Bacău Anul școlar 2026-2027 vine cu noutăți pentru bobocii de clasa a IX-a 
ZCH VIDEO. Accident în Piatra Neamț – Poliția și Ambulanța la fața locului 
NewsEdge Bogdan Ivan atacă Guvernul Bolojan, în timp ce anunță ieftinirea motorinei cu 68 de bani pe litru 
BusinessEdge Turismul a generat un deficit de 4,6 miliarde euro. Românii cheltuie în vacanțe aproape de două ori mai mulți bani decât reușește industria locală să atragă 
