Geanina Sechel a murit pentru că medicul cardiolog era reținut într-o ”discuție amicală”

Cazul Geanina Sechel, foarte cunoscut și încă nerezolvat (o tânără mamă care a murit la o zi după ce-a dat viață), s-a consumat practic, în câteva ore, evoluția fiind de la ”stare generală bună”, consemnată la miezul zilei de 30 noiembrie 2017, la ”deces”, trecut în scripte la ora 23,03, dar cu stop cardio-respirator înregistrat la 21,53. În tot acest timp, o femeie, internată într-un spital de urgență, a avut pulsul de la 180 la 217 și a fost consultată ”telefonic”, pentru că medicul de gardă de la secția de cardiologie, un etaj mai sus, a invocat urgențe majore și nu a reușit să coboare să vadă pacienta, care avea să sfârșească în acea seară. După ezitări, după ce-a omis s-o anunțe pe dr. Eliza Margină, care era de gardă pe toată secția de obstetrică ginecologie, dar împins oarecum de la spate, dr. Cosmin Rugină s-a dus, cu foaia de observație a pacientei, în secția de cardiologie, să vadă ce urgențe o rețineau, de atâta timp, pe dr. Lucia Chetreanu. Și iată ce a constatat, așa cum avocatul său a scris în acțiunea judecătorească, prin care a contestat sancținea disciplinară pe care a primit-o de la conducerea spitalului: ”În momentul în care a ajuns în camera de consultaţii de la cardiologie, a constatat că doamna doctor era într-o discuţie amicală la telefonul personal şi l-a poftit să ia loc pe pat, fără a-şi întrerupe convorbirea. În cabinet era doar una din asistentele de la cardiologie şi nimic nu părea să justifice existenţa unor urgenţe pe secţie. Văzând că este neliniştit, abia după câteva minute, doamna doctor i-a cerut foaia de observaţie şi cele două EKG- uri. Abia atunci medicul cardiolog a decis transferul pacientei pe secţia de cardiologie”.

Populația este învățată că ”secundele salvează vieți”

La ora 12, Geanina Sechel, care apare peste tot în scriptele secției cu ”stare generală bună”, avea pulsul 180 pe minut. Până la ora 17, când asistenta a notat din nou ”stare generală bună” și puls 212, nimeni nu s-a preocupat de tânăra mămică, desi ea spunea că are palpitații. După 5 ore, este anunțat medicul de garda, dr. Cosmin Rugină, cu care Geanina născuse. Acesta sună la cardiologie și, conform indicațiilor telefonice primite de la mult prea ocupata dr. Lucia Chetreanu, îi spune unei asistente să-i dea lehuzei două tablete de Propranolol – pastile pe care femeia le avea în geantă pentru că ea însăși făcea tratament. La ora 17,25, Geanina Sechel avea pulsul 217 și toată lumea aștepta cardiologul. Abia după ora 19, dr. Margină, care află într-un târziu despre caz, îl trimite pe dr. Rugină la cardiologie, unde o găsește pe dr. Chetreanu vorbind, calm, la telefon și neavând nicio urgență.

Cu exact o lună înainte de moartea Geaninei Sechel, în întreaga țară s-a derulat o campanie intitulată ”Secundele salvează vieți”. Era dedicată șoferilor, oameni cu diverse profesii, de la săpători de șanțuri, până la profesori universitari, care au un permis de conducere. Ideea era să fie conștientizați cât de important este să facă loc ambulanțelor în traficul aglomerat. Explicațiile oferite de voluntari erau de bun simț: ”De multe ori suntem grăbiți și concentrați la programul nostru zilnic. Și poate uităm că, pentru un om aflat într-o stare critică, o secundă poate face diferența între viață și moarte”. Într-un spital de urgență, o lehuză a așteptat ajutor ore în șir, zeci de mii de secunde, până ce inima ei a cedat. Și moartea acestei tinere a fost sancționată de conducerea spitalului cu avertisment scris pentru dr. Rugină și cu reținerea a 10% din salariu pentru dr. Chetreanu. Amândoi au contestat sancțiunile, iar dr. Rugină a câștigat procesul și spitalul a fost obligat, de instanță, să-i retragă avertismentul. Dosarul penal, însă, nu a ajuns încă la judecată. Când va ajunge, judecătorii vor trebui să stabilească exact care din cei doi medici – dacă nu cumva chiar amândoi -, este vinovat de moartea tinerei de 23 de ani.

”Arată contestatorul că, din momentul în care a sunat la cardiologie la ora 17:00, el şi-a declinat competenţa medicală”

Punctul de vedere al dr. Cosmin Rugină este redat, pe larg, în cuprinsul sentinței prin care i s-a șters sancțiunea. Din spusele lui, Geanina Sechel se simțea excelent cu pulsul 180 de bătăi pe minut, consemnat la ora 12:

”Când a examinat pacienta la pat, starea ei era foarte bună, era comunicativă, iar modificările tipic lăuziei erau în parametri normali. Având în vedere că starea pacientei era bună şi că modificările tipic lăuziei erau în parametri fiziologici, doamna S nu a mai necesitat o reevaluare aparte până la contravizita ce se efectuează la ora 17:00.

Arată că în jurul orei 16:45-16:50 a fost anunţat de asistenta medicală că pacienta prezintă palpitaţii şi un puls mărit (212 b/min), moment în care imediat a fost să o examineze la pat. A observat că are un puls mărit, iar tensiunea arterială era de 115/70 mmHG şi că acuza palpitaţii. A reevaluat pacienta din punct de vedere al parametrilor obstetricali în lăuzie şi nu a consemnat nimic în plus faţă de vizita de dimineaţă. Arată că a sunat de urgenţă la cardiologie pe telefonul de gardă, unde a vorbit cu doctor C (medicul de gardă de pe cardiologie), i-a relatat doamnei doctor semnele şi simptomele pacientei, că pacienta are puls de 212 b/min care este o urgenţă şi a solicitat examen la pat. Doamna doctor i-a spus că nu poate veni în acel moment, motivând că are alte urgenţe şi a comunicat telefonic ce tratament medicamentos să îi administreze, urmând ca, după ce termină cu urgenţele, să vină să vadă pacienta. În tot acest timp, arată că a cerut efectuarea unui EKG, a vorbit cu pacienta şi a încercat să o liniştească, a încercat să se găsească medicamentul prescris telefonic de medicul cardiolog şi pentru că o asistentă avea deja două tablete, acestea au fost administrate imediat pacientei.

Menţionează contestatorul că pe secţia de obstetrică-ginecologie nu există medicamente specifice cardiologiei, motiv pentru care a cerut aparţinătorilor să îl procure (în eventualitatea în care va mai fi nevoie) ca singură soluţie provizorie, până când urma să ajungă medicul cardiolog.

Prin urmare, arată contestatorul că, din momentul în care a sunat la cardiologie la ora 17:00, el şi-a declinat competenţa medicală, considerând că patologia pacientei nu este de natură obstetricală, ci cardiologică.

După puţin timp a revenit la pacientă pentru a vedea în ce stare este. Starea acesteia era uşor ameliorată, pulsul avea valori în jur de 160-180 b/minut. După ora 19:00, doamna S a acuzat din nou palpitaţii şi, după ce a văzut-o din nou la pat, a cerut un nou EKG. Deoarece nici până la ora 19.40 medicul cardiolog nu a venit să o vadă, a sunat din nou pe telefonul de gardă al cardiologiei. A comunicat doamnei doctor gravitatea cazului şi a mers personal cu foaia de observaţie şi cele două EKG-uri la etajul 5”.

Agitația din spital, cu transferul pacientei la cardiologie și apoi la ATI, s-a produs mult prea târziu. Intervențiile tardive și manevrele de resuscitare îndelungate nu au avut niciun efect. În ziua de 2 decembrie 2017, dr. Rugină a participat la necropsie, unde s-a asigurat că a fost exclusă cauza obstetricală a decesului. Iar în fața instanței a arătat că ”la dosar (cel întocmit la plângerea soțului Geaninei Sechel – n.red.), există expertizele dl. profesori universitari C.A.G şi M.O., care afirmă lipsa culpei medicale, în acest caz şi faptul că doamna S.G. a fost monitorizată atât în timpul sarcinii cât şi imediat după naştere, conform protocoalelor în vigoare. În concluzie, decesul s-a produs datorită tahicardiei sinusale susţinute subsecvente unei cardiomiopatii peripartum agravată de un sindrom anemic specific sarcinii şi naşterii”.

Așadar, în termeni prozaici și în ciuda lipsei culpei medicale, care rezultă strict în funcție de protocoale, Geanina Sechel a murit din cauza inimii, dar nu pentru că tăia lemne, ci pentru că născuse și avea tahicardie sinusala diagnosticată din timpul sarcinii. Și a murit într-un spital, unde este de presupus că ar fi trebuit să-i pese cuiva de ”secundele care salvează vieți”.

Comisia de disciplină i-a reproșat dr. Rugină ”lipsa unei acţiuni minimale”

Membrii comisiei de disciplină, care au analizat întreaga desfășurare a evenimentelor, au fost de părere că doctorul Cosmin Rugină ”nu a efectuat în timpul util demersurile în vederea acordării consultului de specialitate de către medicul cardiolog, în sensul că nu a revenit cu solicitarea către medicul specialist în intervalul 17-20, solicitarea sa trebuia să fie mai fermă, să transmită caracterul de urgenţă”.

În apărarea sa, medicul a apreciat că ”este necesară o singură solicitare către un coleg, obligaţia celui solicitat fiind aceea de a se prezenta prompt pentru acordarea asistenţei medicale în caz de urgenţă”.

Dincolo de protocoale, dar în parametrii rezonabili ai bunului simț de spital, ”comisia a apreciat că domnul doctor nu trebuia să aştepte trei ore pentru a reveni cu apel telefonic către medicul de gardă de pe secţia cardiologie, impunându-se a reacţiona, la rândul său, în timp optim pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. De altfel, afirmaţia lui din cererea de chemare în judecată că, din momentul în care a sunat la cardiologie la ora 17:00, şi-a declinat competenţa medicală întăreşte ideea că nu a conştientizat că ceea ce i se reproşează este lipsa unei acţiuni minimale din partea sa de a grăbi obţinerea consultului cardiologic pentru pacientă”.

Faptul că s-a adresat instanței, pentru a scăpa de sancțiune, arată că nu a conștientizat nici că o ”pată” de tipul avertismentului scris pe cariera sa este mult mai puțin importantă decât viața unui om. Acea viață care, la un moment dat, a depins de efortul de a urca un etaj. Cu liftul.

Cristina MIRCEA

Parteneri

---

Mesagerul Bacău DSVSA Bacău a început controalele la cantinele din școli și la operatorii de catering, odată cu începerea noului an școlar ZCH Plățile cash, limitate la 10.000 de euro în UE, din iulie 2027. Ce trebuie să știe românii NewsEdge Scumpiri masive pe piețele de gaze din Europa. Unde s-au dublat prețurile BusinessEdge Societățile de investiții imobiliare promit dividende stabile și lichiditate rapidă. De ce ezită România să adopte modelul REIT