Cartierul Văleni – un ”sat” cu apă ruginie, plin de gunoaie și de infracționalitate. Foto-video

Deși face parte din municipiul reședință de județ, cartierul Văleni nu se încadrează, din niciun punct de vedere, în ideea de ”urban”. Există străzi de pământ, pe care vezi oameni cărând apă cu găleata, există praf, mormane de gunoaie la câțiva metri de zona cu vile – locuințe sociale, și, mai ales, există Văleni II – partea

Pietonal de lux
Pod antiinundație

sordidă, rău famată, un focar de infecție și de infracționalitate. Probleme sunt multe, nerezolvate de ani de zile, deși planuri ca întregul cartier să arate altfel au existat. Bunăoară, pe locul unde acum sunt containerele din Văleni II, ar fi trebuit să se construiască un penitenciar. Proiectul a fost abandonat, iar oamenii au ajuns să trăiască ei înșiși într-un fel de închisoare, cu garduri înalte din tablă și cu gratii la geamuri, de frica hoților.

”Când au nevoie de voturi pentru consiliu și pentru primărie, atunci vin și, după ce s-a terminat campania, gata, nu mai calcă nimeni pe aici”

Intrarea în ”inima” cartierului se face peste un pod încă în lucru, lângă care există un excavator a cărui cupă a devenit tomberon. Oamenii se adună în jurul nostru crezând, inițial că suntem de la primărie. Și se plâng, sperând să afle primăria, prin noi. În primul rând, pe strada Ion Sergentul nimeni nu are apă. Acum vreun an și jumătate s-a construit un fel de stăvilar, care să potolească debitul unui pârâu. Însă în timp mâlul s-a adunat și a acoperit fântâna și izvorul care aprovizionau cu apă toată strada. Acum prin țeava trasă de localnici curge apă maronie, care nu poate fi folosită nici la spălat hainele.

Izvorul regretat
Stălivar mare cu găuri mici

Dacă nu se înfunda fântâna, nu era apa așa, ruginie-maronie”, ne spune un bărbat care ne-a condus să ne arate ”barajul” – cum îl denumesc oamenii.”Noi i-am spus inginerului care a lucrat aici, dar el nu vedea decât înainte. Toată strada Ion Sergentul nu are apă, toată lumea cară apă cu bidoanele. Și barajul ăsta are câteva găuri mici, când se înfundă de tot cu mâl nu știu cum or să-l curățe. N-au procedat bine. Când vine apa de la pădure, dă pe afară. Dacă mai vine o ploaie mare, o să fie mari probleme. Trei guri sunt libere atât, restul e înfundat. Noi nu simțim că locuim în oraș, au venit doar la inundații cu tractoare să scoată mâlul, le-au mai dat niște bani celor care au fost mai afectați și în rest nu existăm. Strada asta trebuia să fie asfaltată de ani de zile, la primărie așa și apare, am înțeles, că este asfaltată. Dacă rămânea domnul Rotaru se mai făcea ceva, era un om de nota 10. Acum, mă scuzați, se face numai buleală, lucrări aiurea. Când au nevoie de voturi pentru consiliu și pentru primărie, atunci vin și, după ce s-a terminat campania, gata, nu mai calcă nimeni pe aici”.

Un alt bărbat, obișnuit cu ”sportul”, pentru că-și aprovizionează mama cu apă de la pompă, cărând bidoane cu roaba pe strada abruptă, a adus în discuție alte subiecte: ”Acum 8-9 ani spuneau c-or să facă un penitenciar, dar au adus toți țiganii aici, cei mai răi de pe fața pământului. De când au venit fură tot, oamenilor le e frică să mai țină animale. Înainte erau vaci, erau cai, acum dacă mai sunt 3 oameni care țin vaci. Ți-e frică să ieși de la alimentara cu o sacoșă de pâine, mai ales doamnele mai în vârstă, care au 70-80 de ani, sunt în pericol”. (

lucrare hidrotehnica din piatra si prelata

La șipotul prin care curge apă cu argilă, oamenii se duc cu gălețile și iau apă pentru păsări sau pentru udat grădinile. Un bătrân de 80 de ani ne-a spus că o folosește și la spălat vase: ”Foarte bine că au făcut pereții ăștia la pârâu, dar s-a înfundat fântânița aia, că avea apă curată și bună, veneau și oameni din oraș să ia. Acum aproape n-ai ce să faci cu ea. Eu car cu găleata, o pun într-un bazin, se mai decantează și spăl un blid, o cană. De băut nu e bună, merg și cumpăr de la magazin bidoane cu apă plată de 5 litri. Am făcut vreo 3 adrese în legătură cu pârâul ăsta și am fost cu o vecina în audiență la domnul primar, era problemă mare cu regularizarea, au fost inundații și acum 5 ani și acum 4 ani. De când s-a făcut lucrarea asta, am scăpat de o problemă și am dat de alta, că nu mai avem apă”.

Apa potabilă între maroniu și ruginiu

Auzind vorbă, o femeie iese la poartă și se plânge și ea că are o bătrână de 92 de ani în îngrijire și, cât a fost perioada de carantină, nu i-a adus nimeni de la primărie măcar o sticlă cu apă: ”Eu am 700 de lei pensie și cumpăr apă și pentru ea. Nu-și bate joc de noi primarul? A adus ajutoare la cineva de pe stradă care are 25 de milioane pensie, 2.500 de lei cum ar veni, dar de ce nu a dus și la cei necăjiți. În fiecare săptămână iau două baxuri de apă, că doar mai facem și mâncare și mai trebuie și de băut. Dar cui să-i pese?”.

temelie antiinundații

* Văleni I: duhoare, apă până la genunchi, iluminat inexistent și vecini ”dubioși”

În zona de vile, unde capacele de canal din metal au fost înlocuite cu dale din beton, semn că ”ferul” este la mare căutare, oamenii au încercat să-și înfrumusețeze viața. Au plantat trandafiri agățători, au pus jardiniere cu flori pe balcoane, dar mirosul lor pălește în fața duhorii care vine dinspre ultimul rând de imobile. Și explicația este vizibilă, la doar câțiva metri mai încolo, unde sunt nenumărate mormane de pământ și resturi din construcții, asezonate cu grămezi de deșeuri de toate felurile, de la bidoane, haine, obiecte stricate, gunoi menajer.

Capace care nu sunt primite la fer vechi

În fiecare zi trec mașini, nu știu de unde vin, dar sunt bene mari și aduc gunoaie, pământ, de toate celea aduc”, ne spune o femeie care stă de vorbă cu o vecină, pe balconul vilei în care locuiește, exact în apropierea gunoaielor. ”Pet-uri, haine și alte deșeuri aduc oamenii cu căruțele, mai aduc cu roaba de la case și răstoarnă acolo, cred că or mai fi și care nu au contract pentru gunoi, deși majoritatea au, că am văzut când trece mașina că scot tomberoanele în drum. Și pe drumul neasfaltat, care duce la Văleni II, e jale. Acum duc gunoi nu doar în câmp, ci și pe marginea apei, unde iarăși este foarte mare mizerie. Când ne-am mutat noi aici era mai curat. Păcat! Trebuie cineva să ia măsuri”.

Noi stăm de aici de 7-8 ani”, intervine vecina. ”Anul trecut au întins cu lama tot ce era, toate mormanele astea pe care le vedeți sunt de anul ăsta. A început să miroase de-acuma. Aruncă toată lumea, de la cărămizi, lemne, gunoi de grajd, orice și nimeni nu-i prins. Când o să fie căldură mare, n-o să mai putem sta afară. Reclamații n-am făcut, că am crezut că vin cu acte. Cât curaj și cât tupeu trebuie să ai să vii în plină zi, cu bena și să descarci gunoi? Eu ca om simplu pot să-l iau la întrebări pe șofer? Am avut șobolani și șoareci toată iarna în casă, am pus otravă. Și acum în cămară și în bucătărie stau cu dropsuri pentru șoareci. Domnul primar a venit, a văzut ce-i acolo, a trimis și a împins pământul, exact ca la groapa de gunoi, și cu asta a rezolvat, acum sunt alte mormane”. 

Belvedere Văleni I

Un bărbat, ieșit pe balconul vilei vecine, ne spune că, în afară de gunoaie, mai există și alte probleme: ”Iluminatul e prima – nu știu dacă mai sunt în tot cartierul două lămpi care să meargă, le-au furat dispozitivele după un an. Dacă veniți noaptea e beznă, de 7 ani nu avem iluminat, vii de la serviciu la 11 noaptea dacă lucrezi schimbul II, nici nu știi cine ți-a dat în cap. Apoi, dacă plouă nu mai poți circula pe stradă, e apa până la genunchi, nu există canalizare pluvială. Ca să nu mai spun că stăm în niște cutii de chibrituri cu pereți subțiri, plătim iarna la gaz și la curent de ne uscăm. Iar apa nu se poate bea, pentru că e maro. Cică s-au luat probe și e potabilă. Dar miroase. Cine o poate bea? Cumpărăm apă. Iar, mai nou, în timpul carantinei s-au mutat aici persoane, care nu au dreptul. Fac scandal și fac probleme, s-au mutat în câteva vile, nu stau neapărat la un loc. Dar oamenii nu vorbesc că le e frică. Dacă s-ar face controale s-ar vedea cine are dreptul și cine nu. Care are lumină, care nu are, cine plătește și cine nu. De ce primarul nu face treaba asta? Noi am așteptat ani de zile să primim o locuință și plătim tot chirie, apă, gaz, curent. Alții cum stau așa?”.

Materiale de construcții

Depozitul de gunoaie – înființat cu acordul primăriei

Poliția locală Piatra-Neamț, care are un compartiment de mediu, ne-a informat că depozitul de gunoaie din spatele vilelor din Văleni a fost înființat cu acordul primăriei. Că, între timp, oamenii care au descoperit oportunitatea au dus acolo tot ce aveau de aruncat, e altă discuție.

”Terenul viran din imediata apropiere a ultimelor vile din Cartierul Văleni – malul Bistriței se află în proprietatea Primăriei Piatra Neamț. Cu acordul UAT Piatra Neamț, s-a permis, depozitarea temporară, de pământ, piatră, etc., rezultate din lucrările edilitare efectuate în oraș de către societățile aflate în subordinea Consiliului Local, sau cu ocazia decolmatărilor făcute pe pâraiele din municipiul Piatra Neamț. Periodic, pe acel teren Primăria Piatra Neamț ia măsuri de igienizare și de aducere la starea inițială. Pe lângă aceste depozitări, cetățenii din zonă sau din oraș au aruncat diverse deșeuri rezultate din activitățile casnice sau din creșterea animalelor. Atunci când au fost depistați și identificați, contravenienții au fost sancționați cu amenzi, pentru încălcarea HCL 7/2010 – Regulamentul privind buna gospodărire, întreținere, curățenie și estetică în municipiul Piatra Neamț – art. 2, pct. a. Doar în acea zonă, în perioada aprilie-iunie 2020, au fost aplicate 3 sancțiuni contravenționale, în valoare de 3.000 de lei”, ne-a declarat Irina Ștefănescu, purtătorul de cuvânt al Poliției Locale Piatra-Neamț.

Tomberonul din mijlocul naturii

Văleni II – între căruță și taxi

După ce-au fost ”deranjați” de descinderile DIICOT și de acțiunile polițiștilor din timpul stării de urgență, locatarii containerelor din Văleni II sunt extrem de irascibili, în această perioadă a anului. Simplul fapt că am fotografiat gunoaiele pe care ei înșiși le produc (acolo e clar că nu se duce nimeni altcineva să arunce) i-a iritat extrem de tare. Au strigat la noi, au înjurat, deloc intimidați de faptul că o mașină a Poliției Locale tocmai se apropia. Despre cum se trăiește în Văleni II s-a scris, în repetate rânduri și în “Mesagerul de Neamț” și, în general, în presa locală. Romii de acolo sunt deschiși și amabili doar dacă cineva este dispus să-i asculte când se plâng că nu li se dă, nu li se face, nu li se asigură, nu li se respectă drepturile. Faptul că tot câmpul de lângă ”casele” lor este plin de pungi, haine, pet-uri printre care pasc proprii cai este cea mai mica problemă. Ei ”gestionează” zona pe care se simt stăpâni așa cum consideră. Și suferă că sunt departe de oraș. Cei mai ”înstăriți” au căruțe și libertate de mișcare. Ceilalți sunt nevoiți să meargă…cu taxiul.

Cine are antena are informatii…
Tomberon marca Valeni II
Tomberonul din mijlocul naturii

Cristina MIRCEA

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.