Decizie irevocabilă: Cheile Bicazului au ”revenit” administrativ în județul Neamț

Curtea de Apel Ploiești a pronunțat astăzi, 25 iunie, sentința definitivă în procesul a cărui miză a devenit granița administrativă dintre județele Neamț și Harghita. Prima instanță, Tribunalul Prahova, a decis să anuleze procesul verbal în care se consemna montarea unor borne de hotar și să stabilească o altă graniță, cu 4 km înspre județul Neamț, ceea ce implică trecerea Cheilor Bicazului, administrativ, în județul Harghita.

Povestea procesului ne-a fost relatată, anul trecut, de primarul de Bicaz Chei, Gheorghe Oniga: Totul a început cu un proces verbal fără dată exactă, dar din 1998, prin care s-au pus borne de hotar, la solicitarea UAT Gheorgheni. A lucrat o firmă, SC Satelit din Sfântul Gheorghe. La data când s-au finalizat lucrările, reprezentanţii UAT Gheorgheni au venit şi la noi, la primărie, să fie semnat procesul verbal de toate părţile. În 2009, însă, s-a iniţiat un proces la Judecătoria Gheorgheni, pentru anularea acestui proces verbal, pe motiv că semnatarii de la UAT Gheorgheni erau în eroare. În 2010, procesul a fost mutat la Tribunalul Harghita, din motive de competenţă materială. Noi am cerut strămutarea, ni s-a aprobat şi, în anul 2011, dosarul s-a judecat la Tribunalul Prahova, unde, pe 17 aprilie 2012, am câştigat. UAT Gheorgheni a declarat recurs, procesul a ajuns la Curtea de Apel Ploieşti, care a dispus rejudecarea şi a trimis dosarul, din nou, la Tribunalul Prahova. A durat foarte mult, s-au dat amânări peste amânări pentru că a fost lipsă de procedură cu martorii – copiii secretarului de la Primăria Gheorgheni, care au fost introduşi în cauză să spună că tatăl lor, care a murit între timp, nu era în deplinătatea facultăţilor mintale probabil – şi acum, în iunie 2019, s-a pronunţat sentinţa prin care nu doar că s-a anulat procesul verbal, dar s-a stabilit o altă graniţă. Or nu acesta era obiectul acţiunii. Aşteptăm motivarea şi atacăm hotărârea. Este bazată pe o eroare, aşa că nu am îndoieli că vom câştiga. Judecătoarea a luat de bază o anexă a Hotărârii de Guvern 540 din 2000, care se referă la împărţirea stabilită între regionalele de drumuri. Regionala de la Iaşi nu a vrut Cheile Bicazului pentru că este un traseu greu de întreţinut iarna şi l-a lăsat Regionalei Braşov. În anexă apare greşit km 32 ca fiind limita dintre judeţe. De fapt, graniţa este la km 28. Judecătoarea, însă, s-a bazat pe această anexă, pe care am văzut-o menţionată în minută, deşi în instanţă a fost dl. Stâncel, de la Oficiul Judeţean de Cadastru, care ştie pe de rost graniţele judeţului Neamţ şi care a spus exact cum stau lucrurile”.

Sentința Tribunalului Prahova a fost atacată la Curtea de Apel Ploiești, unde reprezentanții instituțiilor din Neamț au fost prezente la fiecare termen și au depus concluzii scrise. Din argumentația Prefecturii rezultă că procesul ar fi trebuit să se încheie cu respingerea acțiunii, ca fiind tardivă, pentru că Municipiul Gheorgheni putea contesta procesul verbal în termen de cel mult un an de la încheierea lui, nu după 11 ani. În al doilea rând, Prefectura Neamț a cerut instanței să observe că Tribunalul Prahova  s-a pronunțat asupra unui capăt de cerere, fără a fi investită să-l soluționeze: ”stabilirea liniei de hotar dintre teritoriul administrativ al oraşului Gheorgheni şi teritoriul administrativ al comunei Bicaz Chei astfel: DN 12 Gheorgheni (D.N. 1) – Lacul Roşu – limita jud. Neamţ 0 +000 32 +32,000 km., conform Hotărârii Guvernului nr. 540/2000 din 22.06.2000, publicate în Monitorul Oficial, Partea I nr. 338 din 20.07.2000”..

Astăzi Curtea de Apel Ploiești a respins cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată și a obligat reclamanta să plătească cheltuieli de judecată de 10.000 de lei comunei BIcaz Chei. Sentința este irevocabilă.

C.M.

Parteneri

Mesagerul Bacău Anul școlar 2026-2027 vine cu noutăți pentru bobocii de clasa a IX-a ZCH VIDEO. Accident în Piatra Neamț – Poliția și Ambulanța la fața locului NewsEdge Povestea datornicului nemilostiv. De ce iertarea rămâne cea mai grea lecție a creștinismului BusinessEdge Turismul a generat un deficit de 4,6 miliarde euro. Românii cheltuie în vacanțe aproape de două ori mai mulți bani decât reușește industria locală să atragă