”Ne confruntăm nu doar cu pandemia de COVID 19, ci și cu pandemia minciunilor PSD”

pietricica turism

Interviu cu Eugen Țapu Nazare, senator PNL Neamț

– Domnule senator, începând cu data de 1 iunie am intrat într-o nouă etapă a măsurilor de relaxare, după două luni și jumătate de restricții. Poate fi, dacă doriți, și un moment al bilanțului ultimelor două luni și jumătate. Cum se vede astăzi toată această perioadă prin care am trecut?

Ca o perioadă în care, inițial, am intrat cu dificultate, obligați fiind să facem față tuturor acelor restricții, în special cele referitoare la statul în casă și evitarea întâlnirilor de orice fel, de la cele de serviciu, până la întâlnirile cu familia sau prietenii. Am remarcat însă că oamenii au înțeles repede că toate restricțiile impuse au fost pentru sănătatea și siguranța lor, cei mai mulți dintre ei s-au comportat exemplar și așa am ajuns în situația să nu avem, la fel ca în alte state, o adevărată explozie a cazurilor de  persoane  infectate și, mai grav, a celor decedate. Dacă ne uităm pe statistici, sigur, avem și noi numeroase cazuri de persoane infectate și decese, dar nicidecum la scările înregistrate în Italia, Spania sau Germania, de exemplu, ca să nu mai vorbim de Statele Unite ale Americii, țări cu sisteme medicale mult mai  performante decât România. Apoi, mai cred că un lucru benefic, care s-a întâmplat în țara noastră, a fost lipsa panicii. Panica, de obicei, conduce la gesturi extreme ale căror consecințe pot fi cu greu anticipate și controlate. Noi nu ne-am confruntat cu așa ceva, pentru că oamenii au înțeles.

– Au fost pregătite autoritățile locale, Guvernul României să facă față acestei situații?

Haideți să fim foarte cinstiți. Niciun guvern, de oriunde doriți, nu este pregătit 100% pentru asemenea situații. Ca o particularitate pentru țara noastră, vă reamintesc de numărul mare de români care s-au întors acasă din vestul Europei. Pentru toți, mai ales în primele zile, a fost nevoie de capacități de cazare pentru carantinarea obligatorie, lucru care se întâmplă și astăzi, pentru o perioadă de 14 zile, și este bine că se întâmplă așa. Important este că la nivel național situația a fost gestionată bine și, chiar dacă avem înregistrate peste 1.000 de decese, nu vorbim de zeci de mii. Amintiți-vă că Italia, Spania, raportau circa 1.000 de decese zilnic. Iar ca să vă răspund strict la întrebare, totul se măsoară în eficiență. Ori din acest punct de vedere, da, astăzi consider că autoritățile locale, guvernul, au acționat cu eficiență și au știut să ia acele măsuri care să limiteze efectele epidemiei de coronavirus. Însă, repet, toate aceste lucruri nu ar fi fost posibile fără sprijinul și înțelegerea venite din partea românilor.

– Un alt aspect pe care l-am sesizat în această perioadă a fost competiția, în special la nivel local. A fost acesta un lucru benefic?

Într-adevăr. Dacă în general competiția este un factor care conduce la progres, în acest caz ar fi fost nevoie de unitate. Eu am mai spus-o, virusul nu a ales și nu alege în funcție de apartenența sau simpatiile politice. Ori, din acest punct de vedere, cred că ar fi fost mult mai bine dacă vorbeam de unitate. Însă, din nefericire, unii aleși locali au considerat că dacă țipă mai tare, dacă se cațără efectiv pe această problemă, devin în mod automat și credibili și câștigă simpatia cetățenilor. Nu pot să nu remarc atitudinea de-a dreptul sfidătoare a președintelui Consiliului Județean Neamț, Ionel Arsene, care, în loc să se așeze la aceeași masă cu prefectul, cu primarul, cu membrii Comitetului Județean pentru Situații de Urgență a preferat, constant, să atragă atenția asupra sa. Ce nu a înțeles însă, este că oamenii nu au privit cu ochi buni această competiție, pentru că, așa cum spuneam, a fost o perioadă în care era nevoie de unitate. Acesta a fost și motivul pentru care, în urmă cu câteva săptămâni, am spus că PSD a picat testul solidarității. Cine are, sau va avea curiozitatea să răsfoiască presa ultimelor luni, va rămâne stupefiat de virulența declarațiilor unui om care ar fi putut face mult mai multe pentru județul Neamț, nu doar fotografii și declarații mincinoase, pline de venin. Din acest punct de vedere, ne confruntăm nu doar cu epidemia de COVID 19, ci și cu epidemia minciunilor PSD. Nu doar în județul Neamț, ci în întreaga țară.

– Toată această perioadă lasă urme adânci și din punct de vedere economic. Suportă vistieria țării toată această criză?

Gândiți-vă că, în primele zile, a fost nevoie de resurse financiare importante, pentru a asigura aparatura necesară pentru persoanele infectate, de pe o piață tot mai goală, cu o cerere imensă din partea tuturor statelor afectate, de la aparatele de testare Real Time-PCR, până la ventilatoare, secții ATI, spitale militare de campanie. Pe de altă parte, a fost nevoie și de materiale de protecție pentru medici și personalul de pe ambulanțe, în special de măști și combinezoane. Poate că au existat niște prime zile în care a fost nevoie de organizare, dar Guvernul Orban a găsit soluțiile, pentru ca lucrurile să intre în normal, iar toată această bătălie să fie eficientă. Iar una dintre soluții a fost aceea că agenții economici cu capacități de producție și-au modificat liniile de producție și au livrat pieții materiale de protecție. Acest lucru s-a întâmplat cu sprijinul Guvernului. Mai departe, dacă este să vorbim de șocul economic, trebuie să ne referim la felul în care au fost afectați angajatorii și angajații, pentru că sute de mii de persoane s-au trezit fără un loc de muncă, multe activități, în special cele din industria HoReCa, dar și transportatorii, saloanele de cosmetică, frizeriile, de exemplu, au trebui să închidă. Și atunci, Guvernul a venit cu această soluție salvatoare de a plăti 75% din salariu, pentru persoanele care au plecat în șomaj tehnic. De această prevedere, au beneficiat și alte categorii de profesioniști, cluburi sportive, persoane fizice, întreprinderi individuale, PFA. Și aceștia au primit 75% din salariul mediu brut pe țară, doar în baza unei declarații pe propria răspundere. Chiar și astăzi, Guvernul asigură, în continuare, 41,5% din salariu persoanelor care se întorc la lucru. Sunt măsuri care-i ajută atât pe angajatori, cât și pe angajați. Și mai important a fost că angajatorii nu au trebuit să plătească din propriul buzunar, din propriile rezerve, aceste sume, ci ele au fost virate direct de Agențiile Județene de Ocupare a Forței de Muncă.

– Din câte știm, nu au fost singurele măsuri de sprijinire a mediului de afaceri, mă gândesc acum la programul IMM INVEST.

Programul IMM INVEST este cel mai mare program de sprijinire al IMM-urilor din ultimii 30 de ani, prin care guvernul PNL susține capitalul și economia privată. Programul permite IMM-urilor afectate semnificativ de criza COVID-19  să își asigure lichiditățile pentru derularea activității curente sau pentru investiții, prin accesarea unuia sau a mai multor credite pentru realizarea de investiții şi/sau unul sau mai multe credite/linii de credit pentru capital de lucru, garantate de către stat, iar plafonul maxim de garantare alocat este de 15 miliarde lei. Aceasta este singura schemă de garantare, creditare și ajutor de stat pentru IMM aprobată de Comisia Europeană, cu costuri de garantare 0, dobândă 0, comision de risc 0, de la ora actuală, din Uniunea Europeană. Gradul de multiplicare in economie este de minim 75 miliarde lei. În cadrul schemei de garantare se preconizează că va fi acordat sprijin pentru un număr de maximum 40.000 de IMM-uri. Estimăm că prin program vor fi menținute circa 580.000 de locuri de muncă. Acest program vine după ce guvernările PSD și-au bătut joc de IMM-urile din România. Ca să vă dau un singur exemplu, în 2019, prin legea bugetului de stat, Guvernul PSD a alocat doar 540 milioane lei pentru IMM-uri prin 11 programe, iar la rectificarea bugetară din vara anului 2019, în fondurile alocate pentru IMM-uri au rămas doar 78 milioane lei, iar numărul programelor a fost redus de la 11 la 6.

– Totuși, de unde bani, pentru că bugetul țării nu este un sac fără fund?

Dacă gestionezi bine resursele pe care le ai, atunci îți permiți să faci o serie de cheltuieli care, ulterior, își vor dovedi eficiența, iar banii se vor întoarce la bugetul statului. Să nu uităm însă că România este stat membru al Uniunii Europene, iar sume importante vin și de la Bruxelles. De exemplu, bonusul de 2.500 de lei pentru toți cei implicați în bătălia COVID-19, sau achizițiile realizate de unitățile sanitare în perioada pandemiei vor fi suportate din fonduri europene. Pe lângă personalul medico-sanitar din spitale, vor beneficia de bonus: medicii de familie și asistenții acestora, personalul din laboratoarele de analize medicale, ambulatoriile de specialitate, farmaciile comunitare, cabinetele stomatologice, medicii și asistenții medicali din unitățile școlare și personalul paramedical implicați direct în transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea, tratamentul și monitorizarea pacienților infectați cu COVID-19. Personalul din sfera asistenței sociale, care se ocupă de îngrijirea persoanelor în vârstă, a copiilor, a persoanelor cu dizabilități și a altor grupuri vulnerabile, indiferent dacă furnizorul de servicii este privat sau public, va primi 2.500 de lei lunar. Va fi recompensat personalul din cadrul direcțiilor de sănătate publică care a realizat recoltarea testelor și inspecții sanitare în spațiile în care a existat cel puțin un caz de coronavirus. Pentru toate aceste categorii, banii sunt asigurați din fonduri europene aferente Programului Operațional “Capital uman” și se acordă pentru toată perioada stării de urgență. Tot din fonduri europene se vor deconta salariile, transportul și echipamentele de protecție ale personalului din domeniul asistenței sociale și comunitare, implicat în sprijinirea persoanelor în vârstă aflate în izolare la domiciliu, a persoanelor cu dizabilități și a familiilor care au în îngrijire persoane cu dizabilități. Prin programul european ”Infrastructură Mare”, să fie suportate cheltuielile cu echipamente medicale, dispozitive, echipamente de protecție, cumpărate de instituțiile sanitare în perioada stării de urgență și până la finalizarea stării de alertă. Singura condiție este ca unitățile care au făcut achizițiile să dea dovadă de transparență și să publice pe site-urile proprii sumele cheltuite. Adăugați și cele 33 de miliarde de euro alocate recent României și aveți o dimensiune și mai clară a resurselor financiare.

– În final, ce am învățat din toată această experiență?

În primul rând că este nevoie de unitate și solidaritate, iar atunci trecem cu bine peste orice încercare. Am învățat că trebuie să fim sinceri, să recunoaștem că nu întotdeauna reușim din prima, dar important este să te redresezi rapid și să cauți soluțiile cele mai bune. Iar dacă ești bine intenționat, atunci și rezultatele se văd. (M.N.)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.