Sfânta Cuvioasă Parascheva

Cuvioasa Parascheva a fost cinstită în Biserica Creștină strămoșească veacuri de-a rândul. Încă de la sfârşitul veacului al XVI-lea exista o biserică cu hramul Prea Cuvioasa Parascheva în Răşinari, lângă Sibiu, iar în anul 1408 exista o biserică cu hramul Sfânta Vineri în „Târgul Romanului”. Multe alte biserici din Moldova sau din alte părţi ale pământului românesc au acelaşi hram. Chipul ei sau scene din viața sfintei sunt zugrăvite în diferite biserici româneşti.

În fiecare an, la 14 octombrie, Biserica Ortodoxă de pretutindeni prăznuiește pe Sfânta Cuvioasă Parascheva. În fel deosebit, Sfânta Parascheva este cinstită în Moldova, întrucât de 379 de ani moaștele ei se odihnesc la Iași, revărsând Lumina Necreată a Sfintei Treimi pe meleagurile moldave. Sfânta Cuvioasă Parascheva este cunoscută în popor și sub numele de „Sfânta Vineri” sau „Vinerea Mare”. Din puținele știri privitoare la viaţa ei, aflăm că Sfânta Cuvioasa Parascheva a trăit în prima jumătate a veacului al XI- lea. S-a născut în Epivat (azi Boiados) în Tracia, pe țărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol (azi Istanbul), pe atunci capitala Imperiului bizantin. Părinții ei erau oameni de neam bun şi credincioşi, râvnitori spre cele sfinte. Un frate al ei, după ce a învăţat carte, s-a călugărit sub numele de Eftimie și a ajuns episcop în localitatea Madite. Parascheva şi-a petrecut anii copilăriei în casa părinţilor sub ocrotirea acestora. Se spune că pe când avea 10 ani a auzit citindu-se într-o biserică cuvintele Mântuitorului: „Oricine voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea sa şi să-Mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34). Aceste cuvinte au impresionat-o atât de mult, încât şi-a împărţit toate hainele săracilor. După un pelerinaj la Sfântul Mormânt, sfânta se întoarce pe meleagurile natale. Se spune că avea puțin peste 25 de ani atunci când Sfânta Parascheva s-a rugat cu iubire Mântuitorului Iisus Hristos să ia sufletul ei în Împărăția Celui Unic. A fost înmormântată la malul mării. Moaștele sale au fost descoperite printr-o minune, trupul fiind neputrezit și răspândind bună mireasmă.

Drumul moaștelor Sfintei Cuvioase Parascheva

După mutarea sufletului Sfintei Cuvioase Parascheva la Domnul, moaștele sale au stat în biserica Sfinţii Apostoli din Epivat vreo 200 de ani, unde au realizat multe miracole. Vestea despre acestea s-a răspândit în toată Peninsula Balcanică şi în Asia Mică, încât mulţi credincioși greci, bulgari şi valahi din aceste locuri se îndreptau spre Epivat ca să se închine la cinstitele ei moaşte. În jurul anului 1235 moaştele Cuvioasei Parascheva au fost strămutate de la Epivat la Târnovo, capitala imperiului româno-bulgar care devenise, între timp, reşedinţă patriarhală. Mutarea lor s-a făcut într-o impresionantă procesiune, condusă de mitropolitul Marcu din Preslav, însoțit de numeroși clerici, fiind întâmpinate pretutindeni cu flori, lumânări şi slujbe de către dreptcredincioşii români şi bulgari din sudul Dunării. Au fost așezate în Biserica Maica Domnului. La Târnovo moaştele Cuvioasei Parascheva au rămas timp de 160 de ani. Datorită războaielor cu turcii, moaştele Cuvioasei Parascheva au fost mutate la Belgrad. Acolo au stat până în anul 1521, când turcii au cucerit şi acest oraş, iar Serbia a fost transformată în pașalâc. Patriarhul de atunci a hotărât ca sfintele moaște să fie aduse la Constantinopol, fosta capitală a Imperiului Bizantin. De aici, moaștele au fost mutate prin numeroase biserici: Vlahserai (1586), Sfântul Dumitru (1597) şi Sfântul Gheorghe din cartierul Fanar (1601). În anul 1641, domnitorul Vasile Lupu al Moldovei a plătit toate datoriile Patriarhiei ecumenice din Constantinopol. Patriarhul Partenie I zis cel Bătrân a hotărât să-i ofere, drept recunoștință, moaştele Cuvioasei Parascheva. Racla cu cinstitele moaşte a fost transportată cu o corabie pe Marea Neagră. La Galați, moaștele sfintei au fost întâmpinate de Vasile Vodă Lupu, de mitropolitul Varlaam şi de episcopii de Roman şi Huşi, de cler şi credincioşi. În ziua de 13 iunie 1641, cinstitele moaște au fost așezate în minunata biserică a mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi”, ctitoria domnitorului. Din anul 1887, moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva revarsă binecuvântări asupra credincioșilor din Catedrala Patriarhală din Iași.

Tradiții de ziua Sfintei Vineri

Ziua de 14 octombrie, praznicul Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași este numită în popor și Vinerea Mare. Poartă acest nume chiar dacă ziua sfintei cade în orice zi din zilele săptămânii. Țăranii, credincioșii de altădată, nu coseau nimic în această zi spunând că te poți îmbolnăvi de boli de ochi și atragi grindina. În nordul Moldovei se credea că toate sărbătorile care cad în intervalul de timp care trece, începând de la Vinerea Mare (Preacuvioasa Parascheva) și până la Cucernicul Simeon (3 februarie), se țineau pentru a feri gospodăriile de foc și vitele de animale sălbatice. Se menționa în Calendarul popular că de la ziua Sfintei Vineri se deschide cel de al doilea sezon pastoral, care se desfășoară de-a lungul a două săptămâni, între 14 și 27 octombrie. Iar această Vineri Mare încheie ciclul de 12 vineri de peste an, care prefațează sărbători importante, în general praguri ale timpului. Amintim de Sfântul Andrei-30 noiembrie, Crăciunul-25 decembrie, Stretenia-2 februarie, 40 de Sfinți-9 martie, Blagoveștenia-25 martie, Duminica Mare-Paștele, Sânziene-24 iunie, Sfinții Petru și Pavel-29 iunie, Schimbarea la Față-6 august, Sfânta Maria Mare-15 august, Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul-29 august și Ziua Crucii-14 septembrie. La încheierea ciclului, pe 27 octombrie, în unele zone se serbează o Sfântă Paraschivă care, împreună cu cea de pe data de 14 octombrie, formează o sărbătoare dublă numită Vinerele.

Exorcismele, necesitate sau superstiție?

„Chemând la Sine pe cei doisprezece ucenici ai Săi, le-a dat lor putere asupra duhurilor celor necurate, ca să le scoată şi să tămăduiască orice boală şi orice neputinţă”. (Matei 10:1) Plaiurile nemțene poartă încă amprentele trăitorilor cu Hristos care alungau duhurile rele din oameni, animale și locuri. Prin sacralizarea vieții proprii alungăm duhurile rele și invităm Îngerii lui Dumnezeu să ne ghideze pe Calea îndumnezeirii.

Creștinii ortodocși greci practică un exorcism unic împotriva influenței demonice, cunoscut sub numele de „Rău de ochi” (deochiul) sau „Vaskania”. Acest fenomen adânc înrădăcinat în tradiția păgână precreștină face referire la faptul că, unii oameni prin gelozie sau invidie pot aduce rău altor oameni. Se consideră că astfel de oameni sunt demonizați. Persoanele afectate suferă de disconfort, amețeli, insomnie, supărare, cefalee. Pentru acest tip de afecțiune spirituală, preoții ortodocși citesc o Rugăciune specială. „O descriere exactă a unui exorcism ortodox apare într-un film rusesc, numit «Ostrov»”, spune părintele Ioannis, călugăr și mărturisitor al Mănăstirii Simonos Petras, de la Sfântul Munte Athos.

Monahii de la Mănăstirea Creștin-Ortodoxă „Vasilije Ostroski” din Muntenegru, unul dintre cele mai faimoase sanctuare ortodoxe pentru oameni demonizați, păstrează în arhive mărturiile personale ale oamenilor care au fost aduși acolo ca „nebuni”, dar după exorcizare în fața moaștelor Sfântului Vasile au fost vindecați, continuând ulterior să ducă o viață normală.

Material apărut în ediția scrisă a săptămânalului ”Mesagerul de Neamț”, nr. 461, 8-14 septembrie 2020

Actualizare: Un comunicat din partea Mitropoliei Moldovei și Bucovinei anunță măsurile menite să proteje sănătatea pelerinilor care participă la Sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva la Iași.

„Venind în întâmpinarea celor ce-și vor îndrepta pașii spre Iași pentru a participa la această sărbătoare și ținând cont și de deciziile luate de autorități în contextul epidemiologic în care ne aflăm, Mitropolia Moldovei și Bucovinei anunță anul acesta o serie de măsuri menite să protejeze, în condițiile actuale, sănătatea pelerinilor.

Încă din anul 1641, prin străduința binecredinciosului Domnitor Vasile Lupu al Moldovei, Iașul este binecuvântat de prezența și ocrotirea moaștelor Sfintei Cuvioase Parascheva, la care ajung să se închine pelerini din toate colțurile țării și de peste hotare. Venind în întâmpinarea celor ce-și vor îndrepta pașii spre Iași pentru a participa la această sărbătoare și ținând cont și de deciziile luate de autorități în contextul epidemiologic în care ne aflăm, Mitropolia Moldovei și Bucovinei anunță anul acesta o serie de măsuri menite să protejeze, în condițiile actuale, sănătatea pelerinilor:

1) Pentru a se evita o concentrare a închinătorilor de-a lungul a doar câteva zile, racla cu moaștele Cuvioasei va fi scoasă din Catedrala Mitropolitană și depusă în baldachinul special amenajat încă din data de 8 octombrie și va rămâne acolo timp de o săptămână, până pe 15 octombrie.

2) Momentul tradițional „Calea Sfinților” va avea o altă desfășurare întrucât nu este permisă prezența mulțimilor de credincioși. Racla cu sfintele moaște va fi purtată de o mașină în procesiune pe străzile mai importante din toate cartierele orașului. Credincioșii din Iași vor putea astfel să privească și de la nivelul ferestrelor și al balcoanelor acest „pelerinaj” deosebit al Sfintei Cuvioase Parascheva.

3) Va exista un culoar de acces către sfintele moaște care să asigure păstrarea distanțării fizice. După ce vor trece de baldachinul care va adăposti racla cu sfintele moaște, tot printr-un culoar separat, pelerinii vor fi îndrumați către ieșirea din zona Ansamblului Mitropolitan.

4) Vor fi puse la dispoziția pelerinilor măști oferite de voluntari la intrarea pe culoarul de acces și pe parcursul rândului.

5) De-a lungul traseului pelerinilor vor exista dozatoare automate cu dezinfectant pentru mâini – iar înainte de a se apropia de zona baldachinului, credincioșii vor trece și peste covorașe dezinfectante.

6) Fiecare închinător va primi un pachet ambalat și oferit în condiții stricte de igienă care va conține câte o iconiță, un acatist al Sfintei Parascheva și o sticluță de aghiasmă.

7) Intrarea și ieșirea din Catedrala Mitropolitană se vor face pe culoare diferite și create astfel încât să se poată respecta regula distanțării fizice.

8) Nici în interiorul Catedralei Mitropolitane, nici în curte nu se va putea staționa, spre a evita astfel grupurile și aglomerația de persoane. Îi rugăm pe pelerinii care vin la Iași să se asigure că au cazare întrucât anul acesta nu vom putea oferi găzduire la enoriași din parohiile ieșene sau în lăcașurile de cult.

9) În data de 14 octombrie 2020, ziua de prăznuire a Sfintei Cuvioase Parascheva, slujba Sfintei Liturghii va fi oficiată pe un podium amplasat pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, în dreptul altarului Catedralei Mitropolitane. În zonă vor fi amenajate culoare de acces pentru cei care vor dori să participe la slujbă și care, în număr restrâns, vor putea să intre în spații delimitate – astfel încât să nu se creeze grupuri mari de persoane și să se poată păstra distanța recomandată de autorități.

Precizăm că anul acesta nu vor fi aduse nici din țară, nici din străinătate alte sfinte moaște sau relicve sfinte.

În incinta Catedralei Mitropolitane și la evenimentele organizate în perioada 8-15 octombrie 2020, jurnaliștii vor avea acces pe baza legitimațiilor de presă, cu condiția de a trimite anterior, pe adresa [email protected], o solicitare care să cuprindă: instituția de presă, numele și prenumele jurnalistului, funcția, adresa de email și un număr de mobil. Zonele de acces și alte informații vor fi comunicate de organizatori la fața locului. Alte detalii pot fi obținute de la: Pr. Constantin Sturzu – purtător de cuvânt (tel.: 0764 608 888).

Vom reveni în perioada următoare cu programul detaliat al evenimentelor prilejuite de sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva, precum și cu alte detalii organizatorice.

Biroul de Presă al Arhiepiscopiei Iașilor”