Ministrul Cîțu îl atacă pe Ionel Arsene: ”Există bani, nu vor să-i dea!” Este vorba despre salariile de la DGASPC

Florin Cîțu, ministrul Finanțelor, a explicata stăzi că există bani la consiliile județene suficienți pentru plata obligațiilor salariale, dacă s-au respectat regulile bugetare. Prin amabilitatea biroului de presă al ministerului, avem și transcrierea întregiii declarații a ministrului Florin Cîțu, de astăzi, 4 noiembrie.Partea referitoare la județul Neamț este marcată cu roșu. Pe angajații neplătiți de la DGASPC îi încălzește mai puțin cine nu le-a dat banii, dar lucrurile merită consemnate.

”Bună ziua, în spațiul public, în ultima perioadă, de fapt de câteva luni de zile, a apărut această dezbatere despre banii pentru consiliile județene și, în special, banii pentru finanțarea serviciilor sociale, sistemul de protecție a copilului și a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap. Există această dezbatere și se aruncă vina pe Ministerul Finanțelor Publice. Aș vrea să vă spun concluzia și apoi o să vă arăt cu date că nu este adevărat.

Avem foarte mulți președinți de consilii județene care și-au bătut joc de banii pe care i-au primit anul acesta de la Ministerul de Finanțe. Sunt unii dintre ei care au pierdul alegerile din 27 septembrie și au lăsat vistieria goală. Pe de altă parte, sunt alții care au câștigat, de la socialiști, și în continuare îi mint pe oameni și spun că problema este la Ministerul de Finanțe. Sunt astăzi aici să vă arăt cu date că acești președinți de consiliu județean îi mint pe oameni, și am să vă dau și două exemple.

În primul rând, situația la zi, care este legislația în vigoare și care au fost sumele care au fost alocate și cât s-a cheltuit din aceste sume la consiliile județene.

Legislația în vigoare: în anul 2020, prin Legea bugetului de stat și rectificările bugetare, s-a stabilit și s-a asigurat finanțarea de la bugetul de stat prin sume defalcate din TVA a 60% necesarul de finanțat al acestor servicii sociale, restul, asta este legea, restul 40% fiind obligația județelor de a asigura din venituri proprii, inclusiv din TVA din echilibrare. 60% din bugetul de stat, 40% din venituri proprii.

Vorbim de TVA (defalcat, cei 60% – nbp) și TVA din echilibrare. Mai mult, pentru a susține acest sector, în anul 2020, prin Legea bugetului de stat pe anul 2020 nr. 5/2020, s-a dat posibilitatea ca județele să poată utiliza excedentul bugetar local acumulat din anii precedenți și pentru finanțarea sistemului de protecție a copilului și a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap. Legea spunea foarte clar, până am modificat-o noi prin Legea bugetului, excedentul din anii precedenți se folosea doar pentru investiții. Am dat voie în acest an ca din excedent să se folosească bani și pentru finanțarea sistemului de protecție a copilului și a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap. Deci aceasta este legislația în vigoare, de aici am pornit anul acesta.

De asemenea, județele, ca toate unitățile administrativ-teritoriale, trebuie să respecte legislația în vigoare, care stabilește reguli clare ce se aplică în cursul exercițiului bugetar, reguli ce vizează o bună gestionare a fondurilor publice și eliminarea arieratelor. Și am să vă dau aici un exemplu: conform prevederilor articolului 49, alineatul 9 din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, pe parcursul execuției bugetare, deci în timpul anului, ordonatorii de credite asigură în totalitate cheltuielile secțiunilor de funcționare ale bugetelor.

Pe parcursul execuției bugetare, adică tot timpul anului, ordonatorii de credite asigură în totalitate cheltuielile secțiunilor de funcționare ale bugetelor.

Deci, repet, conform Legii 273 din 2006, pe parcursul execuției bugetare ordonatorii de credite, consilii județene, asigură în totalitate cheltuielile secțiunilor de funcționare ale bugetelor.

Potrivit prevederilor art. 5, alineatul 3 și 4 din Legea 273/2016 cu modificările și completările ulterioare, autoritățile administrației publice locale sunt cele care stabilesc prioritățile în finanțarea cheltuielilor publice locale, iar fundamentarea și aprobarea acestora se efectuează în strictă corelare cu posibilitățile reale de încasare a veniturilor bugetelor locale estimate a se realiza.

Deci, prioritățile, modul în care sunt cheltuiți banii, aceste priorități sunt decise de către unitățile administrativ-teritoriale, de consiliile județene. Deci, ei au această decizie, pe baza estimărilor reale ale încasărilor.

Și acum, să trecem la cifre.

Sumele asigurate de la bugetul de stat în acest an au fost de 1,23 miliarde lei.

Până la 31.10 s-au cheltuit 1,17 miliarde lei. Se spune că nu sunt bani acolo, că este nevoie de bani. Au fost alocați 1,23 miliarde lei, s-au cheltuit doar 1,17 miliarde lei. Deci, bani sunt la consiliile județene!

Se constată, astfel, că bugetele au folosit sumele alocate de la bugetul de stat – și asta este o altă obsevație – fără a se asigura partea de 40% din venituri proprii și TVA de echilibrare. Deci, la începutul anului am spus că asigurăm 60% de la bugetul de stat, am dat 1,23 miliarde de la bugetul de stat, au fost cheltuiți 1,17, nici acești bani nu au fost folosiți toți, dar se vede foarte clar că s-au folosit doar banii de la bugetul de stat și nu s-au asigurat și cei 40% pe care trebuiau să îi asigure consiliile județene. Deci, partea cu care trebuiau să vină consiliile județene nu a existat. Au fost folosiți banii de la bugetul de stat și nici aceia toți.

La data de 31.10.2020, situația pe județe și Municipiul București cu privire la disponibilitățile secțiunii de funcționare, avem 1,3 miliarde lei și excedentul din anul precedent, rămas neutilizat, de 2 miliarde. Deci, avem banii din anii trecuți.

Analiza execuției la data de 31.10 evidențiază faptul că din totalul de 3,2 miliarde lei, reprezentând sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale, alocate bugetelor locale ale județelor, s-au utilizat 2,7 miliarde lei, restul de 514 milioane lei reprezentând sume la dispoziția acestor instituții, ce pot fi utilizate până la finalul anului și care se adaugă la resursele financiare pe care le-am analizat mai sus.

Deci, consiliile județene mai au până la finalul anului încă 514 milioane lei de folosit. Nu există niciun motiv pentru a nu plăti salariile.

Și aș vrea să iau aici un exemplu, pentru că este concludent și am văzut că acest președinte de consiliu județean este printre cei mai vocali. Aș vrea să mă uit la județul Neamț. Disponibil în secțiunea de funcționare la 31 ocrombrie 2020 – 19,7 milioane de lei. Excedent din anii anteriori rămas neutilizat la data de 31 octombrie 2020 – 45,1 milioane lei. Deci există acești bani! Din TVA defalcat, tot la județul Neamț, plan actualizare TVA – 108.429 lei. Utilizat până la 31.10.2020 – 94. 678 lei, rest de utilizat – 13.751 lei.

Și să știți că această situație este întâlnită în mai toate consiliile județene unde există PSD la conducerea acestor consilii județene. Deci există bani, nu vor să îi dea. Acest lucru trebuie să se oprească, acești președinți de consiliu județean trebuie să plătească salariile. Au bani din excedent și trebuie să oprească această imagine falsă și presiune asupra Ministerului Finanțelor Publice.

Repet, până acum au folosit doar banii din TVA defalcat, nu au contribuit cu cei 40% pe care aveau obligația să îi plătească și totuși au și excedent din anii anteriori. Sumele sunt la consiliile județene. E adevărat, sunt și consilii județene unde există o problemă, în special unde psd-istii au pierdut. Acolo au venit alți președinți de consilii județene și da, acolo sunt niște probleme și le vom rezolva la rectificarea bugetară sau în perioada următoare. Acolo unde au fost oameni care au lăsat aceste consilii fără niciun ban. Dar în marea majoritate, acolo unde sunt psd-iști încă, bani sunt, trebuie să plătească, trebuie să oprească această dezinformare din spațiul public.

(M.N.)