Interviu cu primarul Andrei Carabelea

Problema infrastructurii rutiere la Piatra Neamț nu a mai fost tratată cu seriozitate de pe vremea când s-au asfaltat străzile, după reguli inginerești clare, în mandatele lui Ion Rotaru. În ultimii ani ni s-a spus că nu se poate realiza mai nimic, pentru că nu sunt bani suficienți. Acum soluția ar veni de la trei proiecte de mobilitate urbană moștenite de la administrația Chitic și preluate, cu fervoare și multe cheltuieli suplimentare nefinanțate în proiecte, de noul primar. În ce măsură vor rezolva problema traficului și a confortului cetățenilor este greu de pus. La nivelul cuvintelor și promisiunilor, stăm foarte bine. După o discuție cu primarul Andrei Carabelea pe această temă este clar că, indiferent de modul de implementare a proiectelor, problemele sunt mult mai multe și greu de rezolvat. Se vorbește despre beneficii ”la suprafață”, de imagine, fără recunoașterea punctelor slabe și fără prezentarea de soluții pentru acestea.

– Modernizarea drumurilor a fost leitmotivul electoral al tuturor candidaților la Primăria Piatra Neamţ. A trecut campania și acum, la 5 luni după, ce puteți spune despre acest aspect?

Drumurile sunt praf. Nu s-au mai făcut investiţii în mod durabil de vreo 10 ani. Drumurile sunt valuri-vălurele, sunt conştient de asta, cu guri de canal care nu sunt la nivel cu asfaltul. Uneori mă întreb, cu ce fel de ingineri s-a lucrat până acum? Pentru că, de acum, în mod cert nu mai facem raportările din birou, cerem raport fotografic pentru fiecare situaţie, pentru că nu o să meargă primarul sau angajatul primăriei (de ce angajatul să verifice?) să facă poze la asfaltul ce s-a turnat pe acel drum sau să taie panglici pentru inaugurarea acelui drum. Oraşul se pregăteşte să devină un şantier. Le mai cer puţină îngăduinţă pietrenilor, pentru că trebuie să ne încadrăm şi în resursele pe care le avem şi să le valorificăm cu maximă eficienţă.

– În acest moment, toată lumea vorbește despre trei proiecte de mobilitate urbană în Piatra Neamț. Cuantificați beneficiile lor pentru cetățeni, nu pentru administrație?

Aceste coridoare de mobilitate şi proiectele complementare acestora vizează un obiectiv comun şi anume reducerea nivelului noxelor de dioxid de carbon la nivelul municipiului. Este un obiectiv de dezvoltare durabilă şi de aceea aceste proiecte nu finanţează parcări, pentru că trebuie să adaugăm plus valoare transportului public, să-l transformăm într-un mod de deplasare pe care oamenii să-l îmbrăţişeze şi să-l utilizeze, pentru că este mult mai eficient, mai economic, mult mai decent şi foarte confortabil. Să ştii din casă unde este autobuzul de care ai nevoie şi în câte minute să cobori din bloc, pentru a ajunge în staţie şi în cât timp vei fi la destinaţie, dar şi ce legături vei avea până acolo. Într-adevăr vorbim despre transportul doar pe raza oraşului. Şi, pentru că sunt cetăţeni care vin din afara oraşului, de exemplu vrea cineva să ajungă de la Săvineşti în Dărmăneşti, vor trebui să folosească o legătură, şi noul sistem le va permite să ştie în cât timp şi în ce staţie vor trebui să fie pentru a ajunge în Dărmăneşti. Vom avea unul dintre cele mai inteligente sisteme de transport public din ţară, cu staţii de aşteptare ultrainteligente, care vor avea capacitatea să identifice numărul de persoane care aşteaptă în staţie şi să transmită în dispeceratul operatorului de transport şi să prioritizeze ajungerea autobuzului în respectiva staţie, utilizând sistemul de trafic management inteligent. Dincolo de transportul public, vor fi şi piste pentru biciclişti cu 20 de staţii de bike-sharing, vom conecta toate cartierele oraşului cu piste pentru biciclişti, vor fi mii de metri pătraţi de spaţii verzi reamenajate şi regândite tocmai pentru a da mai mult confort populaţiei şi a fi mai atractiv să ieşi la plimbare pur şi simplu, pentru a te determina să te gândeşti de două ori înainte de a te urca în maşină, pentru că va fi mult mai comod să mergi cu autobuzul.

– Spuneaţi că persoanele care vor circula cu automobilul vor avea posibilitatea să prindă verde pe întreg coridorul.

Toate cele 53 de semafoare de la nivel de municipiu vor fi conectate între ele prin senzori care au capacitatea de a înţelege câte maşini intră în trafic pe tronsonul respectiv şi cum să modifice dinamic scenariile roşu-verde, pentru a fluidiza la maxim traficul. Vom utiliza cele mai noi tehnologii,  produse de top, ultraperformante, pentru că sunt proiecte bine gândite şi nu facem rabat, nu facem economii de genul nu putem senzori într-o anumită staţie. Pentru că dacă nu ştiu câte persoane urcă de acolo nu am capacitatea de a măsura corect indicatorii de trafic.

– Ce strategie aveţi pentru celelalte drumuri ce nu sunt cuprinse în coridoarele de mobilitate?

În primul rând: utilități și asfalt pe străzile uitate în timp. Și reabilitare acolo unde se impune. Finalizăm drumurile din cartierul Pietricica unde sunt toate utilităţile, continuăm cu Văleni, unde ne-am propus să facem şi utilităţi (apă, canalizare menajeră) şi asfalt. Consider şi chiar mi-am asumat asta, că ar trebui să fie prioritară asfaltarea unor uliţe urbane, ca să le spunem aşa, pentru că sunt zone întregi care au fost lăsate fără utilităţi, fără asfalt. Cred că într-un oraş european, municipiu reşedinţă de judeţ, nu se cade ca în secolul XXI să mai avem aşa ceva. Motiv pentru care voi trata cu prioritate cei 7 kilometri de uliţe urbane ca acestea să devină străzi moderne.

– Firmele private care acum execută transport local în interiorul oraşului vor primi trasee secundare?

Şi acesta este unul dintre scenariile la care ne gândim. Troleibuzul este operatorul regional care va prelua aceste 41 de autobuze electrice. Apropo de faptul că sunt unii care spun că vrem să falimentăm această firmă. Nu vom distruge nimic, dimpotrivă noi vrem să creăm noi oportunităţi. Chiar dacă asta înseamnă acum să o ţinem pe linia de plutire, chiar şi într-un regim de avarie, trebuie să facem acest efort.

– S-au încheiat deja contracte cu firmele care vor executa lucrări în cele trei proiecte de mobilitate?

Încă nu, avem contracte încheiate pe alte proiecte, dar pe acestea se lucrează încă la caietul de sarcini, vom demara licitaţia în luna mai, iunie. Într-adevăr vor exista şi afaceri care riscă să fie afectate de activitatea legată de autovehicule. Într-o zonă care va fi prioritar pietonală, unde se vor plimba oamenii, vor prospera însă toate afacerile care sunt atractive pentru pietoni, pentru biciclişti, dar şi pentru conducătorii de autovehicule pentru că vom folosi în continuare maşina în oraş. Nu închidem oraşul pentru autovehicule. Însă nu putem împăca ideea de a exista parcări pe dreapta carosabilului cu banda dedicată pentru transportul public. Sunt două lucruri care nu pot funcţiona împreună. Vom căuta soluţii pentru a compensa aceste locuri de parcare. De exemplu, numai în Mărăţei au fost identificate vreo 90 de rable care ocupă inutil spaţiul public. Vom avea serviciul de ridicare maşini, pentru că banda pentru maşini şi pentru transporturi speciale ne obligă să avem un serviciu prompt de ridicare maşini. Noi anul acesta vom demara acest program, serviciul de ridicare maşini oprite sau staţionate neregulamentar pe banda de transport public de exemplu. Vine imediat, o ridică şi o duce într-un spaţiu dedicat pentru aceasta, spaţiu pe care îl vom utiliza şi pentru depozitarea rablelor şi pentru autovehiculele confiscate ca urmare a unor activităţi ilegale, cum ar fi transportul deşeurilor în spaţii neamenajate. Unele lucruri pentru a le corela trebuie să luăm măsuri drastice. Eu sunt convins că toţi cetăţenii de bună credinţă înţeleg şi apeciază acest mesaj şi cred că şi ceilalţi vor învăţa fie după ce îi ustură la buzunar, fie printr-o altă măsură. Sperăm ca la finalul anului viitor să putem finaliza toate lucrările pe aceste coridoare de mobilitate.

A consemnat Angela CROITORU

*Material apărut în paginile ziarului Mesagerul de Neamț, nr. 481, săptămâna 11- 17 martie.